1,917 matches
-
sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cerebral. Pacienții se pot prezenta cu semne de hemoragie subarahnoidiană sau intracerebrală [4]. Tabloul clinic poate fi acut cu hemoragie și semne neurologice de focar (exclusiv oftalmoplegia), în special pentru leziunile localizate la nivelul incizurii tentoriale, planșeului fosei anterioare sau sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusului sagital superior. Pacienții cu fistulă în regiunea cavernoasă prezintă chemosis, proptoză, edem papilar, ischemie retiniană, și ocazional, oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pentru starea pacientului; - vârsta: nu este impusă o anumită limită. Contraindicații: - semne clinice și radiologice de ischemie severă la nivelul TC; - comorbidități severe; - refuzul intervenției. Craniectomia decompresivă suboccipitală se asociază cu deschiderea foramenului magnum, iar 430 marginile decompresiunii ajung până la sinusul transvers. Un drenaj ventricular extern la nivelul cornului occipital este plasat în caz de hidrocefalie, înaintea craniectomiei [8,9]. Tratamentul chirurgical decompresiv scade mortalitatea, dar familia trebuie să știe că această intervenție nu le oferă garanția unei recuperări rapide și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sau unui embol cardiac [3]. Plăcile de aterom se formează la nivelul unei bifurcații sau ramificații datorită modificărilor fluxului laminar. Astfel, în circulația carotidiană acestea se formează cu predilecție la bifurcația în ACE și ACI, la nivelul peretelui posterior al sinusului carotidian si extinzându-se frecvent în segmentul distal al ACC. Ateroscleroza determină AVC sau AIT prin două mecanisme principale: - embolizarea de la nivelul unei plăci de aterom a unui trombus, a unui cristal de colesterol sau altor reziduuri ateromatoase (placă Hollenhorst
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bună a vaselor cervicale. Angiografia percutană rămâne metoda „goldstandard” de explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care au făcut ca angiografia să nu se impună ca test screening se numără invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de explorarea a bolii obstructive carotidiene și totodată oferă posibilitatea efectuării intervențiilor de tratament endovascular. Există două metode de măsurare a gradului de stenoză: studiile NASCET folosesc diametrul ACI distal de sinusul carotidian [4], iar studiul ECST - diametrul la nivelul sinusului carotidian [5]. Printre inconvenientele care au făcut ca angiografia să nu se impună ca test screening se numără invazivitatea, costul crescut și riscurile asociate (rată de 1% de a dezvolta un AVC ischemic sau AIT în condițiile unui doctor experimentat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Denumirea osului Poziția Principalele elemente anatomice Detalii anatomice 1. Osul frontal Partea anterioară Ia parte la formarea bolții și bazei craniului fruntea - partea verticală a osului prezintă o față exocraniană și una endocraniană porțiunea orizontală formează peretele superior al orbitei sinusul frontal este la unirea porțiunii verticale cu cea orizontală Pe fața exocraniană se descriu: - inferior - glabela - lateral - arcurile sprâncenoase - extern - procesul zigomatic Sub arcurile sprâncenoase este gaura supraorbitară (conține artera și nervul omonim). Deasupra arcurile sprâncenoase sunt tuberozitățile frontale. Pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
orizontală Pe fața exocraniană se descriu: - inferior - glabela - lateral - arcurile sprâncenoase - extern - procesul zigomatic Sub arcurile sprâncenoase este gaura supraorbitară (conține artera și nervul omonim). Deasupra arcurile sprâncenoase sunt tuberozitățile frontale. Pe fața endocranială: - medial: creasta frontală internă în sus: sinusul sagital. Prezintă: partea orizontală - lama ciuruită Prin orificiile lamei ciuruite trec nervii olfactivi partea vsupeerticală cu 2 segmente - rior și inferior Pe segmentul superior - crista galli - se inseră coasa creierului. Segmentul inferior se articulează cu osul vomer și formează partea
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a copilului. Ulterior, deoarece craniofaringioamele ating deseori dimensiuni mari, se poate asocia un sindrom tumoral hipofizar (cefalee în cască, rebelă la tratament, tulburări de vedere prin compresia chiasmei optice, tulburări de termoreglare sau de comportament alimentar, tulburări neuroischemice prin invazia sinusurilor cavernoase, vomă, somnolență etc.) sau, în 15% din cazuri, apariția de diabet insipid prin disjuncția tijei hipotalamo-hipofizare însoțită de deficit de vasopresină. Deficitul de GH este de multe ori însoțit de alte deficite de hormoni tropi hipofizari; de aceea, odată
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
zaharat, hipertrigliceridemie, hipercalciurie cu risc crescut de litiază renală), endocrinologice (insuficiență corticotropă, tireotropă, gonadotropă), sindrom tumoral hipofizar (cefalee în cască, rebelă la tratament, tulburări de vedere prin compresia chiasmei optice, fenomene ischemice și de paralizie a nervilor oculomotori prin invazia sinusurilor cavernoase) . De obicei, tumorile hipofizare secretante de GH diagnosticate la vârste tinere, cum sunt cele din gigantismul acromegalic, chiar dacă în majoritatea lor benigne, sunt agresive, crescând rapid și fiind mai rezistente la tratamentul medicamentos sau iradiere. Terapia ideală constă în
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
fagocitele în două categorii:- microfage (PMN) - celule care fagocitează particule mici;- macrofage - celule care înglobează particule mari, chiar celule întregi. În anul 1924, Aschoff a creat conceptul de sistem reticulo-endotelial (SRE), în care a inclus:- fagocitele propriu-zise;- celulele reticulare ale sinusurilor venoase din splină și ganglioni;- celulele endoteliale ale vaselor sanguine și limfatice;- fibroblastele din țesutul conjunctiv. În anul 1927, Voltera a propus denumirea de sistem reticulohistiocitar (SRH). În anul 1970, fagocitele au fost clasificate în două categorii funcționale:- fagocite profesioniste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Catenele globinice disociate de grupul hem precipită intracelular sub forma unor depozite celulare cunoscute sub numele de corpi Heinz. Corpii Heinz afectează funcția membranei celulare. In splină, eritrocitele a căror membrană a suferit modificări sunt reținute prematur de macrofagele din sinusurile venoase ale pulpei roșii splenice. Diagnosticul hemoglobinelor instabile este dificil și necesită analize în laboratoare speciale. Hemoglobinele instabile contribuie la lărgirea clasei de anemii hemolitice congenitale. Ele reprezintă mutații apărute de curând, sau mutații noi, în anumite familii și stau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
poate releva o disfuncție ventilatorie de tip obstructiv sau cel mai adesea mixt, iar în stadii avansate se înregistrează și modificări gazometrice, cu hipoxemie arterială și hipercapnie, definind tabloul unei insuficiențe respiratorii severe. examenele O.R.L., completate cu radiografii ale sinusurilor maxilar și etmoidal pot sugera condițiile asociate, menționate la etiopatogenie. Acestea sînt indicate mai ales în cazul bronșiectaziilor difuze, cînd mai trebuie efectuate de rutină și consulturi genetice (cu precizări asupra antecedentelor despre copii decedați la vîrste mici sau feți
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
în interior. Opacitatea poate realiza împingerea mediastinului spre plămînul controlateral, în caz de pleurezie masivă, cînd un întreg hemitorace poate fi opac. Dacă revărsatul lichidian este minim, atunci, pe radiografie se va observa doar o discretă opacifiere bazală sau a sinusului costofrenic, uneori relevate doar pe incidența de profil. c) Alte metode de diagnostic: atunci cînd pe radiografia pulmonară și prin examenul clinic nu se relevă cu certitudine sediul colecției lichidiene, știut fiind că o cantitate mai mică de 300 ml
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Acumulările de placă bacteriană, chiar și fără resorbții la nivelul suportului alveolar pot genera mobilitate dentară. Inflamațiile pulpare septice sau aseptice se pot propaga.în spațiul periodontal ducând la creșterea mobilității dintelui în cauză. Dinții a caror rădăcina proemină în sinusul maxilar (sinus procidența sau au raporturi foarte apropiate cu acesta, se pot mobiliza în cazul unor sinuzite (chiar fără efracția planșeului sinusală, după dispariția sinuzitei dispărând și mobilitatea dentară. că Mobilitatea de origine ocluzală Migrările dentare, cu precădere cele orizontale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]