1,118 matches
-
de acord" etc. ca replici la îndemnuri ca "ia o prăjitură", respectiv la aserțiuni ca "trebuie să economisim ca să o ducem mai bine", deoarece există multiple alte formulări posibile, astfel încât ceea ce lipsește nu este deductibil din contextul lingvistic sau extralingvistic (situațional). Pușcariu, pp. 39-40: "Cel mai tipic caz de economie (a limbii n.n.) e elipsa (care nu trebuie însă identificată cu brevilocvența). Când o idee e atât de prezentă în mintea noastră, încât devine de la sine înțeleasă, ea poate rămâne neexprimată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
determinanți adjectivali atașați termenului elipsă. Astfel, cercetătorii, în funcție de orientarea și specializarea lor, au identificat subspecii dihotomice de felul următor: elipsa gramaticală vs elipsa stilistică; elipsa textuală vs elipsa gramaticală; elipsa sintactică vs elipsa semantică; elipsa paradigmatică vs elipsa discursivă; elipsa situațională vs elipsa gramaticală; elipsa lexicală vs elipsa gramaticală etc. Din păcate, puțini sunt cei care nu încurcă și aici lucrurile: chiar și lingviștii care disting elipsa lexicală de elipsa gramaticală denumesc în același fel fenomene evident diferite, care se produc
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii ori
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
înțelege cu toții că este vorba de Poliția Rutieră, nu despre transportul rutier sau despre o mașină rutieră "mașină folosită la construirea șoselelor". În Dindelegan, p. 2, sunt prezentate câteva exemple de condensări primare care ar rămâne neexplicitate "fără o informație situațională specială sau fără o sursă referențială anaforică": adiționale, agravante, anticipate, compensate, europene, internaționali, personale etc. S-a remarcat că omiterea capului de grup nominal și reținerea modificatorului constituie o caracteristică mai degrabă a cazurilor de condensare decât a reluărilor anaforice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
singurul care poate dezambiguiza termenul. Ne referim la cuvintele care sunt, aparent, polisemantice, de vreme ce același înveliș sonor are conținuturi semantice variate, ca urmare a condensării din mai multe sintagme, ale căror înțelesuri le-a preluat: uneori, "același cuvânt, în funcție de contextul situațional sau de vecinătăți, se decodează diferit" (Dindelegan, p. 2); cu unele accepții, cuvântul se poate afla într-o etapă primară, în timp ce cu altele ar putea fi deja lexicalizat. De fapt, astfel de exemple cu semnificații multiple trebuie considerate cuvinte distincte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
contexte ca fiind datorat nu condensării, ci întrebuințării anaforice, iar în altele, ca aflat într-o etapă primară a procesului de condensare. Oricum, cele patru etape pot fi grupate câte două: în etapele primare, decodarea rezultatului condensării este încă dependentă situațional și uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz anaforic), devin pe deplin autonome față de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
e într-)a patra < [clasa] a patra; (a reuși din) prima < prima [încercare]; (a coborî la) prima < prima [stație]; (a o lua pe) prima sau a doua (la dreapta) < prima sau a doua [stradă] etc.; dependența de contextul lingvistic sau situațional și statutul conjunctural, nelexicalizat al rezultatelor acestor omisiuni fac ca ele să rămână la nivelurile primare ale condensării. Totuși, unele exemple sunt pe deplin lexicalizate: fr. premier "prim-ministru" < premier [ministre] "idem"; fr. première "primă reprezentație a unui spectacol, premieră
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din limba română: verbul regent al etimonului rom. a face pozne a fost omis, iar complementul substantival s-a verbalizat cu ajutorul unui sufix verbal maghiar, devenind magh. poznáz"a se săruta încrucișat (cu ocazia unei logodne)" (cu o evoluție semantică situațională). Un soi de condensare incompletă deoarece complementul reținut nu a preluat întregul înțeles al sintagmei și valoarea lexico-gramaticală a centrului verbal omis, dar redă semnificația figurată dobândită în locuțiune de substantiv este reprezentat de cuvântul it. (> fr., rom.) fiasco "eșec
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
stăpânești, să te învingi. Iată frumusețea eternă a sportului, aspirațiile adevăratului sportiv și condițiile succesului său” Pierre de Coubertin Fair-play-ul - considerat chintesența noțiunii de sportivitate - înseamnă cultivarea valorilor morale considerate virtuți: corectitudine, toleranță, demnitate, altruism, solidaritate, cinste, transferate în contexte situaționale ce implică, pe lângă un joc corect, onestitate față de adversar și respect pentru spectatori, prin oferirea unui spectacol de calitate. Orice persoană indiferent de vârstă, sex, etnie, statut social, confesiune religioasă sau apartenență politică, de la profesioniști la cei ce prezintă un
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
sunt faptele noastre în raport cu năzuințele noastre deoarece, se știe, drumul cel mai lung este cel de la vorbe la fapte. Și pentru că eșantionul de analiză este electoral, consider că și faptele despre care vorbesc trebuie să se afle în același context situațional: drumurile noastre către secțiile de votare în ziua votului. Aici, orizontul nostru de așteptare “se întunecă”. O prezență de 27,21% înseamnă, de fapt, lipsa unui orizont de așteptare. Cum vrem “să trăim mai bine” dacă nu știm ce să
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
a conștiinței. Două forme de sinteză / 21 Capitolul 2: Personalitate, reflexivitate, educație / 39 Capitolul 3: Mai mult decât percepție. Premisele autentice ale schimbării / 57 Capitolul 4: Conștiință de sine și adaptare. Norma morală ca parte a unui sistem de exigențe situaționale / 75 Capitolul 5: Reflexivitate și adevăr. Ecoul interior al valorilor teoretice / 93 Capitolul 6: Vocația reflexivă a angajamentului pragmatic / 109 Capitolul 7: Atitudinea estetică în lumina conștiinței de sine / 129 Capitolul 8: Interioritate și angajament comunitar. Conștiința reflexivă în mediu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
corectează. Ea pregătește terenul instaurării valorilor în universul omenesc, făcând legătura dintre suprastructura individuală și cea universal-spirituală (concentrată în filosofia eternă a unei comunități). Capitolul 4 Conștiință de sine și adaptare. Norma morală ca parte a unui sistem de exigențe situaționale Conștiința reflexivă, cu formele sale elaborate și cu distanțarea specifică intervalelor sale de dedublare, este expresia răgazului și în etică, depășind spontaneitatea unui discernământ punctual către modalități opționale mult mai fundamentate, a căror justă funcționare cere chibzuință răbdătoare și o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
portretul subiectiv (și în particularitățile acestuia) o sugestie de interpretare care urmează a fi încorporată ecuației actualității, pentru ca apoi să integreze sensurile individuale unei lumi a legităților principiale. Ea vizualizează, pornind de la datele interiorității emergente, un corpus armonic de cerințe situaționale și are de împăcat în perspectiva succesului adaptativ tot ce este antagonism manifest al acestei complexități, tot ce este contrarietate conjuncturală originată în raportul forțelor normative participante. De aceea, fără a invita la o integrare oarecum sumisivă în mediul de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
De aceea, fără a invita la o integrare oarecum sumisivă în mediul de exercitare rațională (întrucât pentru necesarul demers alo-plastic există un sistem special de cerințe, iar exigența interioară care-i stă la bază ocupă un loc important în sistemul situațional), conștiința de sine elaborează o etică a echilibrelor, o etică a propunerii de sine care ține cont de jocul complicat al unei combinații normative și de realitatea contextualizării acesteia. Ea trebuie să pună în balanță capacitatea subiectivă de a satisface
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
fiecare, în beneficiu propriu, se lansează în investigarea variantei optime de conjugare a factorilor momentului, în descifrarea tainei de fiecare clipă, care ascunde cheia soluționării circumstanțiale. Ea este necesară în perspectiva identificării unui crâmpei de absolut la nivelul fiecărui context situațional și capacitează în permanență individul pentru o precizie a actului echivalentă unei obiectivări a acuității descriptive. Cristalizarea unei constelații de cerințe o constituie, de exemplu, în regiunea abstractă a modelelor care răsfrâng realități concrete, definiția normativă a naturii umane, cea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care o capătă strategia individuală, exercitând un fel de influență directă asupra hotărârilor importante pe care subiectul le are de luat. Adesea, tandemul cerință-prescripție ocolește răgazul deliberativ, instituind conexiunea nemijlocită care îngăduie comportamentul preponderent reactiv (deși atent la semnificația situațională). Alteori, însă, îmbinarea lor cere înțelepciune decizională și vigilența angajată în act nu poate ocoli calculul precis care evită riscurile unei erori a anticipației, în această situație interpretării exacte (sau inspirate) revenindu-i toată încărcătura de dificultate a unei corecte
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
asumate, extinzând zona moralității pe măsură ce extinde influența subiectivității asupra obiectivității. Totuși, din această obiectivitate ajunge să facă parte și norma morală, în măsura în care devine purtătoare a unui mesaj transcendent, adică în măsura în care reprezintă suprastructura valorică universală și colectivă. Ea coboară în concretul situațional bifurcându-și influența după o altă dihotomie revelatoare: cea între cerințe permanente (atașabile oricărei situații și constant implicate în programul individual) și cerințe circumstanțiale (care asumă o integrare particulară și temporară, limitându-se la un singur segment evolutiv). Dacă joacă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
arată a fi de ordinul comandamentului necesar. Și ea solicită conștiința de sine pe linia unei identificări a disponibilității active de adecvare și aplicare și pretinde subiectului actant o adevărată vocație distributivă, atât de necesară unei prize eficiente la contextul situațional. Și aici virtutea devine obiceiul întipărit al unei constante chemări, onorând în retragerea de sine a unei cuminți ascultări caracterul imperativ al normei și reluând cu fiecare reușită a exercițiului său leit-motivul tematic al armoniei adaptative, al bunei condiții inter-relaționale
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
prescripție regulativă, nimic nu poate impune deciziei individuale orientarea spre un reper valoric înalt investit și nimic nu poate împiedica liberul arbitru de la satisfacerea înclinațiilor sale (chiar țintite către un scop incert). În această realitate a raportării individului la ecuația situațională este concentrată întreaga posibilitate a erorii omenești, orice abatere fiind rezultatul mai mult sau mai puțin vizibil al unui defect decizional, adică al unei dificultăți survenite în regiunea înalt-spiritualizată a capacităților intelectuale deliberative. De aceea conștiința de sine trebuie să
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de la sursele sale obiective până la cea mai profundă preluare subiectivă a sa. Ele sunt simetric antagonice în privința sensului acțiunii lor. Dacă daimonul orientează întregul demers actant din interior spre în afară, oglinda preia din realitate cerința explicită (adică întreaga configurație situațională) și o aduce în fața forului reflexiv pentru testul adecvării. Acesta din urmă devine țintă principală a efortului conștiinței de sine și opune în vederea unei "confruntări" arhetipale două orizonturi de potențialitate, două unități ale aspirației către o soluție unică (punct comun
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unei interacțiuni complex participative, care unifică acoperitor voințele individuale și care dă sens ființării în comuniune, precizând prin conceptualizare sintetizatoare tot ce ia înfățișarea amalgamului inform, tot ce întârzie în stază dezorganizată pasul către expresie mutual- împărtășită. Astfel, sistemul cerințelor situaționale care vizează un singur individ este integrabil unui sistem mai larg ce poate viza straturi concentrice ale societății, demonstrând prin confirmarea responsabilă și asumată a conștiinței de sine exemplare adevărul de viziune al unei rețele de interconectare în sânul căreia
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
standard al regularității permisive, nu un canon de înregimentare menit mai curând să umbrească deschiderea conștiinței decât să cheme la reflectare co-responsabilă. Grupul uman este un ansamblu de individualități, iar general-umanul este aspirat de norma morală și transformat în cerință situațională în aceeași măsură în care poate fi integrat unei metodologii de adaptare ca atribut aplicabil oricărui caz particular (ca universal regăsibil la nivelul unei definiții-corolar legate de corespondenta ei esențială). Un sens adaptativ secund (deși la fel de înalt) se desprinde din
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în procesul complex al oricărei activități. A fi capabil de angajarea în faptă a propriei dotații înseamnă a chema în ajutor un trecut semnificativ, organizat și planificat pentru o operație de inspirată reluare a unei proceduri vechi într-un context situațional nou, traducând substanța facultăților vecine planului pragmatic în abilitate a prizei conjuncturale, în competentă dedicare aplicativă. Aici conștiința de sine identifică punctele nodale ale ivirii unei necesități sporitoare, ea indicând în răspuns la exigențele situației care sunt parametrii de stare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
către așa-zisele "motive-rațiuni" în măsura în care guvernarea conștientă pare a fi preponderentă în tot ce înseamnă activitate și în măsura în care ea, fiind chemată să înțeleagă conjunctura de inserție, se întoarce întemeietor la rădăcina inițiativei pentru a o determina clarificant. Reflexivitatea adaugă ecuației situaționale limitate larga perspectivă a cunoașterii global-personale, dând înțelepciunii o dimensiune contextuală, adică desăvârșind vocația acesteia de capacitate rațională rezolutivă. Implicarea lor în act încarcă elementul pragmatic de raționalitate, păstrând caracterul singularității fără de care s-ar pierde legătura cu tărâmul concretului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cealaltă extremă, a exteriorității totale pe care o presupune intrarea în tărâmul faptei. Omul devine priceput în sectorul activităților sale în măsura în care își adaptează și modifică această interioritate după necesități pragmatice, în măsura în care își modelează personalitatea astfel încât ea să facă față exigențelor situaționale practice. Orice competență este construită după calapodul potențialelor ei aplicări și presupune o corectă orientare a elementului teoretic în funcție de omologul său operațional, mizând pe o descifrare anticipată a etapelor de act traductibilă în canon aptitudinal. O primă etapă de construcție
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]