11,011 matches
-
plecat alergând. Ies din campus. O iau pe Grosvenor Avenue, apoi pe Cedar Street, Maple Road. Sunt complet lipsit de suflu, alerg numai pentru că nu simt pământul sub picioare, nici plămânii în piept. Uite Hillside Drive. 11, 15, 27, 51; slavă Domnului că numărarea merge repede, sărind atâtea numere. Uite numărul 115. Ușa e deschisă, urc scara, intru într-o cameră în penumbră. Legată pe un divan e Marjorie, cu un căluș în gură. O dezleg. Vomită. Mă privește cu dispreț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
cu drăcușori ce-și înfig furcile în baloane în formă de fese. - A, ăștia-s din Germania... mi i-am cumpărat când am fost acolo la recital... Mă abțin să-l întreb dacă și i-a mai schimbat de-atunci, slavă cerului, am sinusurile ușor infectate, în plămâni se scurge, ca printr-o supapă, numai un firicel de aer. Aprind o țigară și trag din ea. Cu sete. - Ei? - De... îmmm... ăăă... eu... păi... caut eu să fiu evaziv. - Da, vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Memorial La Paloma, care încerca să-și dea seama ce putea face pentru mine chirurgia plastică. Erau chirurgi plasticieni, erau cu grămada, și erau cărțile pe care le aduceau chirurgii. Cu fotografii. Fotografiile pe care le-am văzut erau alb-negru, slavă Ție, Dumnezeule, iar chirurgii mi-au spus cum aș putea să arăt după ani de suferință. Aproape toate operațiile de chirurgie plastică încep cu ceva numit pedicele. Urmezi rețetele. Asta o să devină macabru. Chiar și-așa alb-negru. După cât am învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și desfăcu brațele, în semn de îmbrățișare. Balbo făcu doi pași uriași, nu era cu mult mai înalt decît ministrul, dar se strădui ca din doi pași să fie lîngă el și să-l îmbrățișeze cu o efuziune mai mult slavă decît latină. Leonard Bîlbîie profită de emoție și se strecură iarăși lîngă Pangratty. Cercul se închise, Balbo îi făcu semn lui Corvino să fie atent și începu să vorbească repede-repede, subliniindu-și spusele cu gesturi baroce, cu volute neașteptate, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o metodă curată, igienică, nu?" Era foarte hotărît, serios, obrazul său ras pînă la sînge se crispase într-un rictus care-l făcea destul de dizgrațios. Era ca și cum ai vedea chipul unei femei frumoase străduindu-se să fie plină de cruzime. "Slavă Domnului ca am reușit să înțelegem care este misiunea noastră. Nu există altă soluție pentru a ieși din marasmul ăsta decît salvarea prestigiului. Prestigiul Coroanei, al Armatei, al Instituțiilor. Aceasta este calea pe care trebuie să mergem. Și o vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să-i spună lui Bîlbîie de o ureche străină. Avea o încredere desăvîrșită în toți funcționarii Serviciului, dar exista o regulă care spunea "mai bine să nu auzi ceea ce ți se spune decît să auzi ceea ce nu ți se spune". Slavă domnului că mai existau și reguli care, orice ar fi, nu vor fi încălcate niciodată. Și-a strîns obrajii în palme și s-a uitat la Bîlbîie cu o privire blîndă, ușor curioasă, în stare să liniștească și pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
imensă povară de a face curățenie, de a face ordine, de a veghea la disciplină și pace în țară. Pentru asta trebuia să se adreseze forțelor noi ale națiunii, celor care nu au apucat să fie mînjiți de politică. Și, slavă Domnului, acești oameni noi se găsiseră. Oameni tineri, practici, dornici să treacă la acțiune, nu să se tîrîie de ici-colo, conform unor legi și regulamente stupide. De fapt nu legile și regulamentele erau stupide, ci cei care le puneau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cântările lor pioase, de rugăciunile lor, răsunau vocile preoților, glasurile copiilor, ale băieților Îmbrăcați În alb, aidoma unui cor de Îngeri. De Îndată grota se va Împânzi cu fumul torțelor și de mireasma tămâii, toți cântau Într‑un glas Întru slava Domnului, preoți, copii și ei trei, Dionisie, Malhus și cuviosul păstor Ioan, cântau Într‑o simțire psalmi Întru slava lui IIisus Nazarineanul, Făcătorul de Minuni și Mântuitorul. Și dacă și ăsta fusese vis? Și dacă și ăsta era o nălucire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de Îngeri. De Îndată grota se va Împânzi cu fumul torțelor și de mireasma tămâii, toți cântau Într‑un glas Întru slava Domnului, preoți, copii și ei trei, Dionisie, Malhus și cuviosul păstor Ioan, cântau Într‑o simțire psalmi Întru slava lui IIisus Nazarineanul, Făcătorul de Minuni și Mântuitorul. Și dacă și ăsta fusese vis? Și dacă și ăsta era o nălucire, dacă se aflau deja la porțile raiului? Era oare capătul coșmarului și al nălucilor sau era mântuirea lor? Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
care, toți deodată, se vor ridica sprinten pornind‑o cu ei prin găvanele grotei, purtându‑i cu mare grijă, ca pe niște odoare, abia atingându‑i cu umerii lor puternici, În vreme ce mulțimea le lumina pașii și calea, cântând laolaltă Întru Slava Domnului. În frunte Îl purtau pe Ioan, cuviosul păstor; cu mâinile Împreunate a rugă Își șoptea o rugăciune simplă, atât de dragă Domnului; apoi urma Malhus cel cu lunga‑i barbă cânepie, Îl Înfășuraseră și pe el cu straie țesute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sugera o Înțelepciune paremiologică, și anume că e periculos să te apleci peste găunoșenia altuia, dintr‑o pornire deșartă, cum că‑n el ți‑ai putea reflecta chipul ca‑n fundul unei fântâni, căci asta este tot deșertăciune. Deșertăciunea deșertăciunilor. SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE CÎND În zorii acelei dimineți de aprilie - era ziua stabilită prin decretul Împăratului pentru execuția sa - străjerii intrară În celulă, tânărul Esterhazy stătea Îngenuncheat cu mâinile Încleștate a rugă. Capul Îi era ușor aplecat, iar lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În plină desfășurare a afacerii Dreyfus, care divizase Franța În două tabere. Traducerea făcută din rusă menținea topica tipic slavă, abunda de pleonasme (era celebra traducere care avea pe prima pagină o imensă pată de cerneală, aidoma „peceții sângeroase a lui Antichrist“), dar dovedea că autorul acestui prim falsificat fusese un rus. Așa cum toate drumurile duc la Roma, zicea Burcev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Își va Încheia treaba cu succes la vârsta de optzeci și doi de ani. Este opera unui erudit, a unui fanatic și a unui poliglot, care, la o vârstă Înaintată, nu se va sfii să se apuce a Învăța limbi slave, “Îngrozitor de grele și fără vreun folos direct“ -, cum va nota un biograf al său. În ediția sa sunt reunite toate datele referitoare la acea temă, traducerea franceză fiind confruntată cu cea rusă, cu cea germană, cu cea polonă și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de tertipuri și intrigi, se va dovedi nu lipsit de o anumită vocație“. În acest fel povestirea va pierde cu timpul semnificația alegorică și‑și va deplasa tot mai mult punctul de greutate În plan realist, dacă nu chiar documentar. Slavă celui mort pentru patrie este prelucrarea unei legende urbane, cea mai populară dintr‑o crestomație istorică, care cunoscuse numeroase variante - ultima fiind În cartea unui oarecare Igelet - Despre organizația Mâna neagră - din sursă austriacă, cam tendențioasă, sentimentalistă, oricum, bizară. Cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
că mi‑aș afla veșnicia În dumneata și cu dumneata...“ CUPRINS TABEL BIOBIBLIOGRAFIC ........................................................ 7 SCURĂ AUTOBIOGRAFIE ............................................................ 9 ENCICLOPEDIA MORȚILOR SIMON MAGUL .......................................................................... 13 ONORURI POSTUME ................................................................... 32 ENCICLOPEDIA MORȚILOR ......................................................... 40 LEGENDA ADORMIȚILOR ............................................................ 65 OGLINDA NECUNOSCUTULUI ....................................................... 86 POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL ....................................... 97 SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE ............................................. 105 CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR ............................................. 110 TIMBRE ROȘII CU CHIPUL LUI LENIN ............................................ 146 POST‑SCRIPTUM ........................................................................ 157 Coperta: Redactor: . Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice, Jacques Laccardière va defini cuvîntul borborit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
erau funeraliile pe care le meritau cei mai mari navigatori. Tané, zeul mării, avea să-l conducă direct în fața tatălui său, Marele Taaroa, creatorul tuturor lucrurilor frumoase, iar celălalt fiu al său, Oró, zeul războiului, avea să intoneze imnuri de slavă pentru cel care fusese cel mai viteaz dintre cei viteji și cel mai înțelept dintre cei înțelepți. Taaroa va asculta în liniște, vă zâmbi mulțumit, îl va îmbrățișa pe noul semizeu care a sosit în împărăția lui și îi va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Sandei, decât una lângă un bărbat ca tine, o auzi pe maică-sa spunând într-un moment oarecare. Ea, cel puțin, e văduvă, n-are cine să-i vină în toiul nopții duhnind a rachiu și cu gărgăuni în cap. Slavă Domnului, încă n-a murit de foame iar copilul, ăla, al ei, încă puțin și e mai îmbrăcat decât al nostru. Draga mea, dă-mi voie să mă îndoiesc de o așa dorință și de faptul că ai fi capabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
maimuțăreală în jocul de-a sluga și boierul. Căpița cu fân, prea ochioasă în forma de căciulă pe care o moștenise, nu scăpa de asaltul turbat al iezilor crescuți pe pietrele orașului, care se tăvăleau, smulgeau și aruncau paiele în slăvi cu o plăcere diavolească. Cuptorul și oalele spânzurate în gard, grajdul cu mirosul de balegă proaspătă, poiata pipernicită a găinilor ori bieții puișori, bănuți de aur, până și troaca porcilor, toate își pierdeau semnificațiile și deveneau, în exaltarea Luanei, paradisul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana descoperi că acest coleg e bine sănătos, nu-i lipsește nici unul din organele vitale iar grija exagerată care i se arăta nu putea fi decât zăpăceală la cap și atât. Un alt copil pe care învățătoarea îl ridica în slăvi era Ana. Soții Lipșa, ambii croitori, se aflau la mare rang în liota părinților clasei. Tovarășa îi primea, întotdeauna, cu un zâmbet până la urechi și Luana se întreba, cu naivitate, ce mare brânză să încropești câteva boarfe pentru care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
comuniști, acum nici unul nu auzise, nu văzuse și habar n-avea. Decanul a fost destituit pentru că aderase la comunism. Profesorii "cutărică" și "cutărică" la fel. Toți negau, cu vehemență. Jurau, făcându-și cruce, uitând că se lepădaseră de Dumnezeu întru slava ceaușistă. Unii artiști ai erei proaspăt căzute în dizgrație sufereau de amnezie și nu-și mai aminteau odele frumos intonate, dedicate cu stimă și aleasă prețuire dragului președinte și mult stimatei tovarășe, ori filmele de îndoctrinare în care jucaseră cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aruncată spre ceas, toate, absolut toate, sunt talente ale marelui scaun. Ieșim din imensele încăperi precum am intrat: cocoșați. De emoție, de griji, de mirare, de silă. ...De cele mai multe ori, lipite de poponețe rotunde, scaunele devin peceți de mărire și slavă. Acasă, în halate mai mult sau mai puțin ca ale noastre, însemnații sorții se comportă ca atare chiar și atunci când duc lingura la gură. Dacă asta vă poate consola, oameni buni, atunci gândiți-vă că toate aceste alese spinări se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
soțului ei, liber și capabil s-o distrugă din nou. Cei doi bărbați aflați în încăpere o priveau neputincioși, aiuriți. Cineva anunță că medicul va veni imediat. Nuța Cordel dădu buzna peste ei, cu coama de păr negru ridicată în slăvi, continuând să împroaște, din limba despicată, venin. Luana alunecă pe covor, închise ochii și doctorul o găsi inertă, pierdută, crin alb tăiat de la rădăcină. * * * În salon, pe pervazul din dreapta, Ștefan aranjase un buchet de trandafiri. Le schimba apa în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o și a căutat pe pipăite pașaportul. În drum Îi trecuse prin minte că s-ar fi putut să dispară. Îi dăduse atât de puțină importanță, fusese atât de neglijentă, iar acum se ruga să-l găsească la locul lui. Slavă Domnului, era. A avut nevoie de ceva vreme ca să revină la mașină. Așa cum erau, cufundate În Întuneric și nemișcare, nu mai recunoștea poziția clădirilor din campus. șoferul de la ambasadă stătea lângă Buick; i-au văzut vârful aprins al țigării. Lăsase
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tușe de vopsea aurie. Au parcat lângă o mașină sport pe care Adam n-a recunoscut-o. Casa i-a părut Încă și mai mare decât Își amintea. Vernisul ușilor de lemn negru de la intrare reflecta lumina farurilor mașinii. — Margaret, slavă Domnului că ați ajuns, a zis Bill ieșindu-le În Întâmpinare. A Întins mâna și a luat-o de cot, s-ar fi zis că vrea să se asigure că e acolo. În fața ambasadei a avut loc o manifestație care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu ea și ceva viu, cald, ceva din ființa ei. Auzi clar cum rădăcinile se smulg din alveole, văzu mai apoi micul ciotur, pentru câteva secunde ținut între dinții cleștelui și cercetat cu atenție de doctor, era întreg sau nu, slavă Domnului, era întreg! Căldarea aflată la îndemână era plină de tampoane înroșite ce degajau un miros fad, răscolitor. Era atunci vară, doctorul avea un halat cu mânecă scurtă, din porii proeminenți, roșietici de pe braț, ieșeau firicele firave de păr blonziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]