1,475 matches
-
1772, celebra „Gramatica Rumânească” și un lexicon slavonoromân (1778), cuprinzând douăzeci de mii de articole, scrie versuri și elaborează o succintă poetică. Ca traducător, oferă versiuni românești ale unor texte teologice, între care cele mai importante sunt „Viețile Sfinților” din slavonă, 1780, și „Omiliile Sfântului Macarie Egipteanul”, din greacă, 1775. Traduce și importante lucrări laice: manuale de fizică sau de pictură bisericească bizantină. Se desparte de Paisie în 1773, la porunca Mitropolitului Grigorie al II-lea care îl cheamă de la Dragomirna
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
din manuscrisele lui Paisie și scrisorile acestuia, pe care dorește să le scape de la foc și de la prigoana dezlănțuită asupra mănăstirilor pe vremea lui Cuza. Aceste prețioase documente rămân în biblioteca mănăstirii Noul Neamț, și ulterior, sunt descoperite, traduse din slavonă în română și publicate<footnote Vezi „Cuvinte și Scrisori Duhovnicești”, vol. 1-2, Tipografia Centrală Chișinău, 1999 și ediția românească a aceleiași traduceri semnate Valentina Pelin, editura Doxologia, Iași 2010. footnote>. Ucenici ai Sfântului Paisie există și în prezent nenumărați, practicând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
opera sa. Cel mai ades citată este Autobiografia, pe care Paisie a redactat-o spre sfârșitul vieții, reușind să ajungă cu relatarea evenimentelor până la plecarea sa din Muntenia spre Muntele Athos, la douăzeci și patru de ani. Textul a fost scris în slavonă, ca de altfel toate lucrările sale și a fost continuat, după dispariția sa, în aceeași limbă, de schimonahul Mitrofan. Acesta fusese unul dintre cei mai apropiați ucenici de limbă slavă ai lui Paisie și petrecuse treizeci de ani alături de el
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
traducerea în limba română a textului de către Dr. Elena Lința, versiune care va apărea însă, mult mai târziu, în două ediții din 1996 și în 2002, ambele aparținând editurii Deisis din Sibiu. SCRISORILE LUI PAISIE VELICIKOVSKI, redactate aproape toate în slavonă, au fost păstrate în cea mai mare parte în biblioteca Mănăstirii Noul Neamț, dar și în biblioteca Mitropoliei Moldovei și Bucovinei sau în biblioteca Academiei din Sankt Petersburg. Ele au circulat și au fost traduse parțial chiar de la începutul secolului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și Scrisorile starețului. Traducerile lui Paisie reprezintă însă un volum de materiale uriaș. Acestea au fost tipărite de tipografia mănăstirii Neamț, precum și de mănăstirea Optina Pustînii din Rusia. Paisie a făcut un număr imens de traduceri patristice din greacă în slavonă. În limba română el are doar două traduceri, și anume, „Cuvintele lui Nil Sorski” (din slavonă) și „Deziderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu”, scriere alegorică cu conținut duhovnicesc a unui anonim spaniol din secolul al XVI-lea, semnat cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
tipărite de tipografia mănăstirii Neamț, precum și de mănăstirea Optina Pustînii din Rusia. Paisie a făcut un număr imens de traduceri patristice din greacă în slavonă. În limba română el are doar două traduceri, și anume, „Cuvintele lui Nil Sorski” (din slavonă) și „Deziderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu”, scriere alegorică cu conținut duhovnicesc a unui anonim spaniol din secolul al XVI-lea, semnat cu pseudonimul El Dezideroso. Versiunea în românește a fost realizată de părintele Paisie după o traducere în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și „Deziderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu”, scriere alegorică cu conținut duhovnicesc a unui anonim spaniol din secolul al XVI-lea, semnat cu pseudonimul El Dezideroso. Versiunea în românește a fost realizată de părintele Paisie după o traducere în slavonă a textului spaniol. O ediție recentă a acestei versiuni aparține tot editurii Anastasia și a apărut în anul 2000, la București. La puțin după dispariția Sfântului Paisie, în 1807, la mănăstirea Neamț, a fost adusă prima tiparniță. Era momentul când
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a acestei versiuni aparține tot editurii Anastasia și a apărut în anul 2000, la București. La puțin după dispariția Sfântului Paisie, în 1807, la mănăstirea Neamț, a fost adusă prima tiparniță. Era momentul când limba română câștigase definitiv bătălia cu slavona în interiorul bisericii românești, astfel încât tipografia de la Neamț începe să publice în special traducerile în română, realizate aici în timpul lui Paisie de către ucenicii săi. Manuscrisele traducerilor sale în slavonă, în majoritatea lor, iau calea Rusiei și apar publicate la mănăstirea Optina
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
adusă prima tiparniță. Era momentul când limba română câștigase definitiv bătălia cu slavona în interiorul bisericii românești, astfel încât tipografia de la Neamț începe să publice în special traducerile în română, realizate aici în timpul lui Paisie de către ucenicii săi. Manuscrisele traducerilor sale în slavonă, în majoritatea lor, iau calea Rusiei și apar publicate la mănăstirea Optina, prin grija starețului Ambrozie (1812-1891). Optina va fi cunoscută de altfel în secolul al XIX-lea, ca cea mai fidelă păstrătoare a ideilor lui Paisie Velicikovski, iar starețul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fostul episcop al orașului Ninevie. Cuvinte ascetice Duhovnicești, traduse din grecește de starețul Paisie Velicikovski.” Astfel, în mai puțin de zece ani (1845-1853), stareții Ambrozie și Macarie de la Optina publică cele mai importante traduceri ale lui Paisie din greacă în slavonă. Acestea încep să circule în toată Rusia, ba chiar în tot spațiul creștin ortodox și devin nu numai temelie teoretică în fundamentarea tradiției Bisericii Răsăritene, dar și reper de acuratețe în traducerile patristice ulterioare. Prin activitatea tipografică de la Optina, faima
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în 1964, în revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei”, de către același autor, „O sută șaptezeci de ani de la moartea Starețului Paisie”, an XL (1964), nr. 11-12, p. 656-660. Schimonahul Mitrofan, ucenic de limbă slavă al starețului, scrie o biografie în limba slavonă sub formă de Sinaxar, intitulată: „În ziua a cincisprezecea a lunii noiembrie: Viața și nevoințele fericitului părinte, Starețul Paisie, fuga sa din lume, peregrinările sale, adunarea fraților în jurul lui și viața sa împreună cu ei”. Textul se păstrează în mai multe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și pre urmă neîmpuținat se păzește”, se va publica înaintea celorlalte biografii, la Neamț, în 1817, ca parte a lucrării „Adunare a cuvintelor celor pentru ascultare”. Copist al lui Paisie, schimonahul Platon scrie și el o biografie a acestuia în slavonă. Tradusă în română de duhovnicul Chiriac Dobrovici, aceasta va fi publicată în ediție bilingvă, în 1836, chiar la Mănăstirea Neamț. O nouă traducere apare ulterior în 1935, la Râmnicu Vâlcea, sub îngrijirea lui Gheorghe Racoveanu. Textul original, în slavonă, va
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în slavonă. Tradusă în română de duhovnicul Chiriac Dobrovici, aceasta va fi publicată în ediție bilingvă, în 1836, chiar la Mănăstirea Neamț. O nouă traducere apare ulterior în 1935, la Râmnicu Vâlcea, sub îngrijirea lui Gheorghe Racoveanu. Textul original, în slavonă, va fi cel publicat în Rusia, la mănăstirea Optina, nu mai puțin de trei ori, începând cu 1845. Andronic Duhovnicul, ctitorul mănăstirii Noul Neamț, va dedica și el o scurtă biografie Starețului Paisie, păstrată în manuscrisul 115 din biblioteca acestei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1646, Mitropolitul Petru Movilă a dus o continuă luptă de păstrare nealterată a învățăturii și tradiției ortodoxe autentic bizantine, pe care a încercat să le păzească și să le transmită neschimbate urmașilor, prin traduceri de texte patristice din greacă în slavonă, prin tipărirea și răspândirea lor în tot estul Europei, trimiterea de tiparnițe și meșteri tipografi la Târgoviște (1635) și la Iași (1642), prin scrierea „Mărturisirii Ortodoxe”, adevărat program dogmatic al spațiului comun ortodox, dar mai cu seamă prin organizarea și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un avanpost al creștinismului occidental în răsăritul Europei. Organizându-și toată programa școlară după modelul latin de tip apusean, Academia de Teologie din Kiev oferea tinerelor minți în căutare de hrană sufletească o educație clădită pe studiul limbilor (latină, greacă, slavonă, polonă) și mai cu seamă pe cel al matematicii, logicii și filosofiei, punând la loc de frunte scrierile clasicilor greci. După patru ani de încercări nereușite de a deveni un elev foarte bun, elevul Petru Velicikovski decide că în raționamentele
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și Secu (1775-1779), va culmina cu organizarea obștii de peste opt sute de suflete de la mănăstirea Neamț (1779-1794) și cu prolifica Școală de Traducători. Aceasta, sub îndrumarea starețului Paisie, a dăruit lumii creștin-ortodoxe sute de traduceri din textele patristice bizantine, traduceri în slavonă și română, care s-au răspândit pe tot teritoriul Bisericii de Răsărit și nu numai. Încununarea operei de traducere a starețului însuși, traducerea a douăzeci și patru din cele treizeci și șase de capete ale Filocaliei din greacă în slavonă vede lumina
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
traduceri în slavonă și română, care s-au răspândit pe tot teritoriul Bisericii de Răsărit și nu numai. Încununarea operei de traducere a starețului însuși, traducerea a douăzeci și patru din cele treizeci și șase de capete ale Filocaliei din greacă în slavonă vede lumina tiparului în 1793, la Sankt Petersburg. La doar un an după această imensă bucurie, starețul Paisie se stinge la Neamț, în 15 noiembrie 1794, lăsând lumii, numeroase traduceri de texte ajutătoare de suflet, o obște de ucenici multinațională
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ediție publicată a textului original integral slavon abia în 1986, prin grija slavistului grec din Tesalonic, A. E. N. Tachiaos. Ulterior, textul a fost tradus în limbile italiană, franceză, engleză și a făcut înconjurul lumii. În România, deși traducerea textului din slavonă în română a fost finalizată încă din 1986, de dr. Elena Lința, de la Universitatea din București, versiunea publicată va apărea abia, mult mai târziu, în două ediții, din 1996 și 2002, ambele aparținând editurii Deisis din Sibiu. Versiunea publicată în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
momentul plecării acestuia din Muntenia la Muntele Athos (adică momentul sfârșitului abrupt al Autobiografiei) și până la momentul final al vieții pământești a acestuia, de către porțiunea corespunzătoare preluată din biografia dedicată starețului de la Neamț, și purtând semnătura ucenicului acestuia de limbă slavonă, Mitrofan. Acesta, petrecuse nu mai puțin de treizeci de ani alături de preaiubitul său stareț, ceea ce îi oferă o sporită credibilitate ca martornarator al evenimentelor. FUNCȚIILE SCRISULUI ÎN VIZIUNEA LUI PAISIE VELICIKOVSKI În scurta introducere pe care Paisie Velicikovski o face
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fapt ce alimentează ipoteza existenței unei a doua părți a scrierii care s-ar fi pierdut. Oricum ar sta lucrurile însă, cele 113 file de manuscris, față-verso, care ne stau la dispoziție, deocamdată în patru limbi moderne alături de versiunea originală, slavonă, deși se opresc cu relatarea la momentul plecării tânărului rasofor la Athos, la vârsta de douăzeci și patru de ani, deci cu mult înainte de a deveni preot, stareț și de a primi în ascultare vreun ucenic, sunt de o valoare incontestabilă, iar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1722 (cu un veac înaintea lui Tolstoi), școlit în Kiev, înduhovnicit între isihaștii din Muntenia, devenit ieromonah, stareț și păstor de suflete la Athos, retras apoi în mănăstirile din Moldova pentru desăvârșirea operei sale uriașe de traducere din greacă în slavonă, a textelor patristice și mai cu seamă a Filocaliei, rămăsese în memoria recentă a Bisericii, ca un chip de reformator și înnoitor al tradiției și trăirii ortodoxe. În mai puțin de zece ani (1845-1853), stareții Makarie și Ambrozie de la Optina
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
memoria recentă a Bisericii, ca un chip de reformator și înnoitor al tradiției și trăirii ortodoxe. În mai puțin de zece ani (1845-1853), stareții Makarie și Ambrozie de la Optina publică cele mai importante traduceri ale lui Paisie din greacă în slavonă. Mai mult, la Optina se realizează nu mai puțin de trei ediții ale Autobiografiei lui Paisie Velicikovski între 1845 și 1847. Om care și-a depășit cu mult epoca, prin emanciparea ideilor, libertatea de gândire și inițiativele de reformator al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
cu adevărat impresionant, întins pe ani de zile, al doamnei cercetător VALENTINA PELIN, de la Academia Republicii Moldova. Ca rezultat al acestui studiu, au apărut două volume de scrisori și cuvinte de învățătură ale Sfântului Paisie, în selecția, alcătuirea și traducerea din slavonă în română a distinsei cercetătoare. Prima ediție a apărut în 1998, vol. I și 1999, vol.II, pe teritoriul Republicii Moldova, la Tipografia Centrală din Chișinău. Editurii Doxologia din Iași îi datorăm o a doua ediție, tot în două volume din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
metodele de traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute de starețul Paisie despre limbile slavonă și greacă, printr-o analiză comparativă, ar fi interesat doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul novicilor care se apropie
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de opera marelui stareț strict din punct de vedere filologic. Acest mic neajuns este însă pe deplin compensat de generoasele note de subsol care însoțesc fiecare text, note abundând în detalii privind istoricul scrisorii respective, numărul de copii, atât în slavonă cât și în română, precum și locațiile lor, un gest de adevărat altruism intelectual al doamnei Valentina Pelin care, furnizează în felul acesta informații de o valoare inestimabilă cercetătorilor aflați la început de drum. În plus, în anexa volumului doi, descoperim
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]