19,058 matches
-
numește secretar-dactilografă) dar nu l-a căpătat, devenind suplinitor în învățămînt, apoi, totuși, copist, ajutor de contabil la prefectura Bacău. Îi venea extrem de greu, după un deceniu de boemă, să respecte un program de funcționar, cerînd mereu concedii sau abandonînd slujbele. De-abia în 1916 părăsește Bacăul, devenind copist la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice. După război, în 1920, ajunge, datorită protecției ministrului Trancu-Iași, șef de birou la Ministerul Muncii. Apoi căpăta sinecuri. Una (prin 1929), de la Liviu Rebreanu la Direcția Educației
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]
-
niciodată în miezul evenimentelor, despre care știe doar din articole de ziar, comunicate de presă și reportaje televizate, dar apropiere fiindcă diaristul trăiește din plin viața unei metropole dintr-o țară în război, cu spaimele și pasiunule sale împărțite între slujbe religioase și demonstrații în masă. Cu un ochi spre Orientul Mijlociu și altul spre America, A. Sasu scrie pendulând între generalii din Tolstoi și Fabrice del Dongo, într-o încercare disperată de regăsire a logicii unei existențe zguduite de absurdul unui
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
tem că nu l-a obligat nimeni pe laureatul Premiului de Stat să-și publice articolele într-o carte. Și totuși, să ai un talent uriaș (dovadă Cronica de familie, Incognito) și să-l pui, conform unei afirmații personale, în slujba asigurării posibilității de a mînca la caviar cu polonicul și a porției zilnice de whisky, miza nu-i oare cam derizorie?!" Privit, în linii generale, cu prețuire, Nichita Stănescu nu se sustrage unor rezerve suficient de apăsate, atît în ordinea
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană" (Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr, bine și frumos" (Comoara tinerimii, 1905) etc. Revenind la subtitlurile actuale, ar merita să fie investigate și modificările lor, substituirile strategice care au reflectat diverse mode stilistice. Se observă astfel (informațiile provin din fișierul
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
cît nu întreținea relațiile cu Eminescu? Evident, după restabilirea relațiilor lor amoroase, Veronica a reînceput insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A acceptat propunerea Veronicăi de-a se stabili la Iași. Pentru asta îi trebuia o slujbă sigură. A concedat, în acest scop, să i se adreseze lui V.A. Urechia, ministrul liberal al Instrucțiunii Publice, cerîndu-i un post la Iași. Cum reiese din scrisoarea din august 1882, (datată de Veronica) i-ar fi pus condiții exprese
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
la sută), putem deduce fără teamă de a greși că românii tind să se încreadă în instituțiile militarizate sau cvasi-militarizate, în care identitatea e substituită de... uniformă! Șocant e, însă, felul în care se răspunde la întrebarea privind participarea la slujbele religioase. Doar 26 la sută merg la biserică o dată pe săptămână și numai 28 la sută de câteva ori pe an. Dacă-i mai adăugăm și pe cei 25 la sută care-o frecventează de câteva ori pe lună, ajungem
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
această inițiativă nu convinge suficient. Totodată, existența cotidiană e departe de a favoriza starea de confort interior, acel ceremonial mental care să ne permită dispoziția adecvată ieșirii din casă și îmbrățișarea ideilor dezvoltate pe scîndurile scenei. Epuizați de minimum două slujbe prestate pentru supraviețuire, oamenii se adună în apartamentele-dormitoare unde în cel mai bun caz cinează în familie, pentru a moțăi apoi în fața "drogului preferat", televizorul. În asemenea condiții e greu să menții dinamica unui spectacol de calitate. Și totuși fiecare
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
precizînd și pînă la ce dată au funcționat afacerile sale cu România, pentru care e incriminat azi de justiția franceză. Pînă în 1996. Asta spune cam totul. Ar fi ridicol să îl privim pe dl Costea drept un kamikadze în slujba actualului regim din România. Fiindcă dl Costea n-are de-a face cu Justiția română, ci cu aceea din Franța. Iar în calitate de strict consilier prezidențial, dl Costea putea oferi în continuare sfaturi Cotroceniului despre modalitățile în care poate fi abordat
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
realmente, scriitori muritori de foame. Astăzi, cînd săptămînalul atît de reprezentativ, odinioară, pentru urbea de pe Someș mai scoate, intermitent, numere, puținii redactori rămași o fac în continuare fără a nu primi nici un ban, fiindcă majoritatea s-au reprofilat în alte slujbe. (Dintotdeauna, Echinoxul, dacă e să dau un exemplu celebru, a fost redactat, practic, fără ca urzitorii săi să fie remunerați). Și dacă tot m-am concentrat pe Cluj, de ce să nu spun că redactorii de la Steaua au salarii mai mici ca
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
redactat, practic, fără ca urzitorii săi să fie remunerați). Și dacă tot m-am concentrat pe Cluj, de ce să nu spun că redactorii de la Steaua au salarii mai mici ca ale femeilor de serviciu de oriunde. Adevărul este că nu două slujbe ar trebui să aibă scriitorul român, ca să se poată întreține pe sine și familia sa, ci trei sau patru, ducîndu-le în spinare ca o Fefeleagă. Cît despre scriitorul liber profesionist, se pare că existența acestuia nu este posibilă în România
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
mentalitățile greoaie și ineficiente care tronează încă, nefiind spulberate de forța unor legi, de o schimbare a fondului. Joacă nu joacă, toți actorii unui teatru se întîlnesc o dată pe lună la coadă la salariu. Oricum, este de invidiat o asemenea slujbă: nu faci nimic și ești remunerat pentru asta. Nu există box-office, competiție reală. Și nici măcar actorii importanți nu se revoltă împotriva acestor lucruri și ale multor altora. Absența fondului naște, totuși, la noi forme spectaculoase. Bizare, ce-i drept! Peste
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
Fără comunicații, fără linii electrice în multe locuri, fără apă curentă. Noi sîntem încă o societate de tip arhaic. Și chiar ca mentalitate; nu putem să "intrăm în Europa" cu o mentalitate ca asta: atunci cînd nu este ploaie, facem slujbe, se scot Paparudele etc. etc.! Lumea crede în "minuni", se descoperă "icoane" prin copaci, pe pereți... Nu e posibil, parcă trăim în Africa! Ca moment folcloric, ca moment etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
Paparudele etc. etc.! Lumea crede în "minuni", se descoperă "icoane" prin copaci, pe pereți... Nu e posibil, parcă trăim în Africa! Ca moment folcloric, ca moment etnografic admit. Dar nu e posibil să încercăm să aducem ploaia cu paparude sau slujbe religioase!". Absorbit de idealul d-sale rațional, pragmatic, dl Marino dorește "o cultură română mult mai diversificată, polivalentă, policentrică. O cultură română democratică, pluralistă, criticistă, laică", precizînd că s-a "săturat" de "maeștrii spirituali". Motivul refuzului spiritualității (religiei, metafizicii) ar
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
des, la grupuri de interese, la partide sau la terțe persoane, cam în felul în care mafioții solicită sprijinul unor ucigași cu simbrie cînd se luptă între ei. Țuțărul e un fan plătit (nu neapărat în bani), un mercenar în slujba cui are nevoie de el, trecînd de la un stăpîn la altul, chiar dacă mijloacele folosite sînt totdeauna aceleași: violența tonului, trivialitatea de gîndire, amenințarea sau șantajul. El e un recuperator de imagine pe piața literară. Istoria este, de fiecare dată, aceeași
Scriitori, critici și țuțări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15865_a_17190]
-
în pantere/ O văd, o, Doamne, cum adastă/ Cu cotul labei pe fereastră/ Zvîrlindu-i o ochiadă castă/ Oooo! patrupeda mea nefastă" (Despre caracterul infect al panterelor). Ori își îngăduie - probă de virtuozitate - a relua cadența lui Octavian Goga, pusă în slujba dezabuzării, umplută cu fantasme grotești, blasfematorii: "Stăpîne nu mai pune moarte/ La hanuri decăzut albastre/ Nu pune moarte în himere/ Și-n mîțele iconoclaste/ În spații goale care cîntă/ În colivii, în hornuri frînte/ Nu pune moartea hoț de coarde
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
Dacă n-a reacționat, ar trebui s-o facă. Fie respingînd cu academică demnitate ce i s-a pus în cîrcă, fie acceptînd cu academică rușine că a greșit și invitîndu-i pe responsabilii cu difuzarea antisemitismelor lui Vadim spre alte slujbe și onoruri. Eventual, în PRM, cunoscut loc de odihnă pentru spiritele naționaliste din purgatoriul (citește: tranziția) României actuale. * Cronicarul simte nevoia să sară de la o boacănă la alta (contrară). În CUVÎNTUL din iunie, dl Cristian Bădiliță se transformă într-un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
independentă Of-Of în care a lucrat spectacolul Poveste de cartier, găzduit o perioadă la Teatrul Act. Adaptată la ambele sisteme atît de diferite din cele mai numeroase puncte de vedere, Alice Barb dă dovadă de suplețe și adaptabilitate, puse în slujba teatrului. Observăm la montările sale o atenție acordată jocului actoricesc (aici, în special), aparițiilor personajelor pe scenă, relațiilor dintre actori, dar și atmosferei, a luminii, a muzicii. Nu este puțin lucru pentru un tînăr aflat la începutul drumului, un tînăr
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
din toropeala unei după-amieze de iulie. Întreaga povestire e concepută ca dialog, schimb de replici între doi îndrăgostiți aflați la uriașă distanță unul de celălalt: ea la Praga, el într-un orășel din Noua Zeelandă. Amîndoi căsătoriți, amîndoi cu copii și slujbe importante acasă. El vrea să lase totul pentru a fi alături de ea. Iar ea se teme că ar fi o imprudență cu nefaste consecințe. El e căpitan de vapor, dispus să renunțe la cursele pe ocean pentru navigația în sus
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
străinătate a celor două cărți ale lui Petru Dumitriu, Rendez-vous au jugement dernier și Incognito, dezlănțuiră în presă atacuri dirijate de același organ, omnipotent. Poetul Ion Vinea, supărat că fusese lașat de Petru Dumitriu, nu ezită să se pună în slujba Securității, scriind pamfletul reprodus în România literară. Labilitate, oscilație morală tipică. Pe Ion Vinea aveam să-l văd prima și ultima dată la palatul Mogoșoaia. El apăruse însoțit de M., o fată băiețoasă, simpatică, folosită de securitate pentru abordarea scriitorilor
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
revista legionară Pămînt strămoșesc de la Sibiu). Nu înțelesese încă nimic despre firea sa de nihilist structural, care repudia disciplina de serviciu și relațiile subalterne. Mai tîrziu va ajunge să se cunoască mai bine, mulțumindu-se să trăiască toată viața fără slujbă și angajamente, ca un naufragiat marginal, în sărăcie efectivă chiar cînd devenise un strălucit cugetător francez. Deocamdată, cu cîteva luni înainte de a părăsi țara, publică această carte tulburătoare, intitulată Lacrimi și sfinți. Să notez că prin această carte eseistică se
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
să-și dreseze orgoliul exacerbat poate, să-și modeleze ființa pe scenă, să toarcă de plăcere. Chiar și atunci cînd nu este vorba neapărat despre rolul vieții, despre ideea sau interpretarea majoră. Pentru mulți, din păcate, profesiunea a ajuns o slujbă în care se bifează o acțiune de la ora x la ora y. După care fiecare zboară repede spre alte zări. Nu neapărat mai calde, mai senine, mai minunate, mai generoase, mai îmbibate de mirosul profesiunii lor. Prea puțini sînt cei
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
Deocamdată aș vrea doar să am o casă. Reușești să scrii la Berlin? Te rog să ne povestești cîte ceva despre tot ce ai scris de cînd ești aici. Mă-ntreb doar cum reușeam să scriu la București, împărțit între slujbe și împușcînd francul la fel ca toți prietenii mei. Acum n-am nimic altceva de făcut. E aproape dezolant: trebuie să scriu, fie și numai din plictiseală, din prea mult timp liber. Sînt săptămîni în care nu sună deloc telefonul
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
se desăvîrșește implacabil, adesea iremediabil, zi de zi sub privirile noastre" (Scrisoarea datează din 1948). Pillat solicită medicamente și se plînge de multele neajunsuri: izgonirea din casă, arestarea unora dintre membrii familiei și cunoscuți, greutatea de a-și găsi o slujbă (a fost pontator la o Cooperativă, după ce a părăsit catedra, odată cu G. Călinescu, de la facultate, apoi l-a urmat pe același G.C. la Institutul de Istorie Literară), predarea manuscriselor (nici azi recuperate de la fosta securitate) și degradarea relațiilor umane, într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
Lanțul de interese e larg și gros. Ditamai somitățile politice iau bani buni de la particulare care nu există legal. Studenții sînt dezinformați. Cred că se aleg cu o diplomă și apoi suflă din buze. Oricum, la șansa de a avea slujbe cînd absolvă nu mai contează că diploma nu e recunoscută la MEC. Universitatea la care mă refer are însă cîteva particularități. Că e condusă de un director general, pe nume Bogdan Dumitrașcu, despre care nu știm nici măcar dacă e profesor
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
vase, lucrînd alături de matrozi și meșteri. La 18 ani țarul se socoti dator să învețe cum se clădește și cum se conduce un astfel de vas. Pentru asta trebuia să obțină porturi la Marea Baltică sau la Marea Neagră. Mai întîi făcu slujbă de simplu tunar într-un regiment de artilerie. Începu, apoi, construirea Petrogradului, un ținut mlăștinos, pentru înălțarea căruia se jertfiră peste două sute de mii de oameni. Dar rezultatul fu pe măsură. La gurile Nevei, cu fața spre golful Finlandei, există
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]