1,056 matches
-
loc l-am vîndut lui Ionașco ginerile Măgureanului”. După cum se vede, cumpărătorul este același Ionașco și locul este chiar cel ce a fost cândva al Chelsîei. Sfinția ta are dreptate, dar cu plata chiriilor nu era de glumit, pentru că veneau slujbașii lui vodă și te întrebau dacă ai plătit-o. Așa s-a întâmplat la 4 iulie 1687 (7195), când vornicul Gheorghe Beblea, ușierul Dumitrașcu și alții au cercetat dacă cei ce țin dughene cu chirie de la „Chriiac vieriul în tîrgul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Stati ce le-au fost cumpărat făr-de știre egumenului”. Deci asta-i „Școala jdovască”, părinte? Știi doar că am mai îmtâlnit-o noi când „ulicenii” din preajmă au închis poteca de ieșire spre Podul Vechi și vodă a trebuit să trimită slujbașii săi să limpezească lucrurile. Îmi amintesc foarte bine, părinte. Dacă-i așa, atunci să mergem mai departe și să ne oprim la dughenele mai răsărite de colo. Doar n-or fi cele ale mănăstirii Sfântul Ioan Gură de Aur, primite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cum? Câte vieți a avut? Uite, și de data asta cum mă face atent: „Vezi că ai în mână o hotarnică de mare însemnătate.” Ce-i aceea „hotarnică”, părinte? „ Apoi îi o treabă simplă. Îi anafora întocmită pentru vodă de slujbașii trimiși de el să aleagă și să stâlpească un anume loc din târg, din hotarul târgului ori din Braniște.” Desfac hotarnica despre care mi-a vorbit bătrânul și citesc: „8 noiembrie 1667 (7176), Iași” „Adică noi, vornicii de Poarta măriei sale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pe Constantin grămăticul să ia zeciuiala de pe moșia Rediul lui Tatar. Mi-au plăcut peste măsură cuvintele lui vodă: „Dat am carte domnii mele credincios boiarinului nostru, dumisale lui Constantin gramaticul...” „Deci, în fața lui vodă, grămăticul nu era un oarecare slujbaș domnesc, ci era boiarinul Constantin...” N-am reușit însă să-mi duc gândul până la capăt, pentru că mi-a atras atenția un zgomot ușor, venit din locul unde știam că se află călugărul. Curios, mi-am ridicat privirea...În locul bătrânului, însă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
altă religie. Ceea ce nu știu dacă s-a întâmplat și prin alte părți ale lumii... „Dovezi despre ceea ce spui tu am găsit și mai înainte.” Dacă luăm în seamă doar scutirile de toate dările ale preoților, diaconilor și ale altor slujbași din cele două biserici armenești și ale celei catolice din Iași, dovada este mai mult decât grăitoare. „Bine ai zis, dragule, dar iar ne-am întins la cislă și treaba stă. Ia uite colo grămada de hârțoage. Numai nu cade
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
celelalte și, scris cam altfel. Cu o mulțime de rânduri scurte. Unele chiar dintr-un singur cuvânt și multe cifre. Bătrânul, care a băgat de seamă ce citesc, m-a lămurit: „Asta-i o dare de seamă a unui mare slujbaș domnesc pentru niște bani. Citește-o!” Mă apuc de treabă fără zăbavă și văd că este vorba de „Sama dumisali Iordachii Cantacuzino vel vornic de banii ci i s-au dat pentru treaba casălor Mitropolii, și pe ci s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
meseriașilor domnești miluiți de voievozi.” Nu credeam asta, dar nu știu care dintre ei ar mai fi rămas nebăgat în seamă de vodă. „Ce zici de un bărbier, dragule?” Ce să spun, părinte? Asta înseamnă că vodă lua în seamă nevoile fiecărui slujbaș de la Curte, oricât de neînsemnat ar fi fost acesta. „Asta-i drept, dar de astă dată vodă mai spune și alte cele...” Să vedem, sfințite, ce spune Grigorie Ghica voievod în ispisocul din 14 decembrie 1739 (7248): „Înștiințare facem tuturor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de treabă și chefliu Anisia, nevasta afurisită a lui Ispas Onofrei Bârliba, omul cu un car prea mare Costea Conovăț, omul cu multe capre Istrate Cârlig, omul bâlbâit și cu gânsac Jupân Marcu M. Marcu, negustoraș filosof Codârlic cel Isteț, slujbaș mic și prost, mai mare peste doi draci și jumătate Cei doi draci și jumătate Ghimizdroc lăudărosul Aschimodie gâlcevitorul Muțachi șmecherosul Pâșpâlică, scripcar brunet și oportunist Mușterii fără treabă prin iarmaroc Un urs deranjat Partea întâi Tabloul 1 (Acasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
consta toată viața lui Cottard. Oficial, era reprezentant comercial de vinuri și lichioruri. Din când în când primea vizitele a doi sau trei oameni care erau probabil clienții lui. Seara, uneori, se ducea la cinematograful care se afla în fața casei. Slujbașul observase chiar că acest Cottard părea să dea preferință filmelor cu gangsteri. În toate împrejurările, reprezentantul comercial rămânea singuratic și neîncrezător. Toate astea, după părerea lui Grand, se schimbaseră mult: Nu știu cum să spun, dar am impresia, știți, că ar căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
când era boier. A scutit aceste sate de toate dajdiile mărunte. Egumenul de la Cetățuia urma să încaseze și goștina pentru 1700 de oi din satul Andrieșeni și 300 de oi din Moreni, precum și goștina de mascuri și desetina de stupi. Slujbașii domnului nu puteau să încaseze decât goștina pentru numărul de oi aflate în posesia sătenilor care depășeau numărul indicat. Mai mult chiar, era interzisă până și intrarea în sate a dușegubinarilor (cei care încasau amenzile hotărâte de instanțele de judecată
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
anual câte 2 galbeni și jumătate. Mănăstirile se scuteau de orice dări și pentru vitele pe care le dețineau; ele urmau să încaseze goștina obișnuită de oi, moscuri și desetina de stupi. În satele lor nu aveau voie să intre slujbașii satului, egumenii păstrându-și dreptul de a judeca și sancționa orice delict sau infracțiuni, în afară de furturi și de omucideri. Un beneficiu în plus era și scutirea tuturor locuitorilor din satele mănăstirilor de cai de olac, de podvezi și de toate
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am plâns lui În legătură cu uneltirile ereticilor, i-am Înfățișat primejdiile, nu mă asculta decât cu o ureche neatentă, plictisită. Văzând că nu se hotăra să ia treburile În mâini, i-am strâns laolaltă pe conducătorii străjilor, ca și pe câțiva slujbași a căror credință o câștigasem, și le-am cerut să supravegheze Întrunirile ismailiților. Trei oameni de Încredere făceau cu schimbul ca să-l urmărească pe Studentul-cu-Cicatrice, țelul meu fiind acela de a-i da hanului un raport amănunțit asupra acțiunilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu ține legile împăratului. Nu este în folosul împăratului să-l lase liniștit. 9. Dacă împăratul găsește cu cale, să se scrie o poruncă pentru ca ei să fie nimiciți, și eu voi cîntări zece mii de talanți de argint în mîinile slujbașilor, ca să-i ducă în vistieria împăratului." 10. Împăratul și-a scos inelul din deget, și l-a dat lui Haman, fiul lui Hamedata, Agaghitul, vrăjmașul Iudeilor. 11. Și împăratul a zis lui Haman: Îți dăruiesc și argintul și pe poporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
lor, în toate ținuturile împăratului Ahașveroș, ca să pună mîna pe cei ce căutau să-i piardă. Nimeni n-a putut le stea împotrivă, căci frica de ei apucase pe toate popoarele! 3. Și toți mai marii ținuturilor, căpeteniile oștirii, dregătorii, slujbașii împăratului, au sprijinit pe Iudei, din pricina fricii pe care le-o insufla Mardoheu. 4. Căci Mardoheu era puternic în casa împăratului, și faima lui se răspîndea în toate ținuturile, pentru că ajungea din ce în ce mai puternic. 5. Iudeii au ucis cu lovituri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85081_a_85868]
-
poștașul, administratorul. Reîncepea, așadar, începutul, vocea altei zile. Doar un pas îi despărțea, dar pierduse Giganta. Nu se mai poate face nimic, ziua îl trăgea spre țărmul ei colțuros. Se dezmeticea, nu mai era scăpare. „Colaboratoarea noastră“ așa o prezentase slujbașul Toma. O va regăsi, așadar. Îi va regăsi pe toți, pe toți, doar să fie atent, să-i recunoască la timp cicatricea masluirilor. A zâmbit, gata pentru reîntâlnire. Oho, bieții ucenici ai realului... Gata să deschidă ochii. Pe pleoape, infinitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a fost primit bine de Galileeni, căci văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră și ei la praznic. 46. Isus S-a întors deci în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc, al cărui fiu era bolnav. 47. Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea, s-a dus la El, și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră și ei la praznic. 46. Isus S-a întors deci în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaș împărătesc, al cărui fiu era bolnav. 47. Slujbașul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea, s-a dus la El, și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48. Isus i-a zis: Dacă nu vedeți semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
în Galilea, s-a dus la El, și L-a rugat să vină și să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte. 48. Isus i-a zis: Dacă nu vedeți semne și minuni, cu nici un chip nu credeți!" 49. Slujbașul împărătesc I-a zis: "Doamne, vino pînă nu moare micuțul meu." 50. "Du-te", i-a zis Isus, "fiul tău trăiește." Și omul acela a crezut cuvintele, pe care i le spusese Isus, și a pornit la drum. 51. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
așteaptă, Maestrul cu putoarea aia, la Profesor Doctor Costică C. Codrescu, prietenul lui vechi. Mi-a povestit, că nu se poate abține niciodată, îmi spune tot... sau aproape tot... * Actul întâi. Cortina. Am intrat ca un senior care își ajută slujbașii, cu Tina la braț, își târâia un picior, dreptul, cu ăla mă bătea la cap de mult, mă doare piciorul!, îl pierd pe dreptul întâi, și uite c-a avut dreptate, dreptul a cedat primul, asistentele de la reumatologie erau toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
te găsești acolo, ajungi să afli despre ele abia când s-au întins atât de mult încât nu mai este nimic de făcut pentru a le stăvili. În afară de aceasta, pământul pe care l ai cucerit nu va fi jefuit de slujbașii trimiși de tine; supușii sunt mulțumiți pentru că tribunalul căruia i se pot adresa este mai aproape de principe; așa încât, dacă vor să se poarte bine, au încă un motiv de a-l iubi, iar, dacă vor să se poarte altfel, au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
decis să-și Încheie ziua de cerșit. Vânzătoarea de ziare Îl strigă, vrea probabil să-i dea gratis vreun cotidian rămas nevândut. Nu Întoarce capul, se preface că n-o aude. La gura metroului Înserarea aduce un ultim asalt de slujbași care și-au Încheiat lucrul. Un val, din care se extrage cu greu, respirând ușurat. Unde o fi oare Kawabata? se Întreabă Antoniu, privind un porumbel ce se găinățează pe gardul scund care Împrejmuiește parcul. Ai dispărut pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Solomon i-a ridicat ca oameni de corvoadă, ceea ce au fost pînă în ziua de azi. 9. Solomon n-a întrebuințat ca robi pentru lucrările lui, pe nici unul din copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbașii lui, mai marii carălor și călărimii lui. 10. Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului, și însărcinați să privegheze peste el, erau în număr de două sute cincizeci. 11. Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
acesta, și au adus și au aruncat în ladă tot ce aveau de plătit. 11. Cînd vedeau Leviții că e mult argint în ladă și că era vremea ca s-o dea în mîinile dregătorilor împăratului, venea logofătul împăratului și slujbașul marelui preot și goleau lada. Apoi o luau și o puneau iarăși la loc. Așa făceau în fiecare zi, și au strîns mult argint. 12. Împăratul și Iehoiada îl dădeau meșterilor însărcinați cu facerea lucrării în Casa Domnului, care tocmeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lucrările Adunării obștești. Spre a se asigura un minimum de ordine în Capitală și în Principat, unde administrația era paralizată prin fuga funcționarilor, Kiseleff a încredințat poliția țării generalului rus Begnidov și cazacilor săi, serviciul sanitar generalului Makarov și câtorva slujbași ruși voluntari, iar aprovizionarea generalului Mirkovici și cancelariei sale42. Aceleași vești triste le dădea, în aceeași zi de 10/22 iunie, cancelistul Ferro, din Cernăuți, care relata și el despre întreruperea dezbaterilor Adunării obștești și aprecia, după datele procurate de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lor așezare"49. În aceeași zi, 10/22 iunie, rezidentul consular Mouton i-a scris din Iași lui Lagan, informîndu-l despre grozăviile molimei de holeră: în numai șase ore și-a pierdut soția, iar după alte două ore alți doi slujbași. "Orașul este un mormânt deschis. Aproape toți medicii au sucombat; au murit și cei mai mari boieri. Sunt case în care n-a scăpat nici măcar o slugă; pe ulițe nu se văd decât morți și bolnavi. Nu se mai găsesc
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]