8,467 matches
-
conduc. Tu ești oaia rătăcită, cu trudă ai fost găsită. Ești de Mine prețuită și de Tatăl preaiubită. Oile mele-mi știu galsul de aceea le iubesc. Am atâtea ca să-ți spun si ca sa le-npărtasesc. Nimenea nu le v-a smulge din Mâna Tatălui Meu, El Mi le-a-ncredințat Mie, I le voi păzi chiar Eu. Le voi paște pe-o pășune bună și plină de rod, Am acum o misiune: Vreau din lume să le scot. Le voi duce la izvoare
ISUS, PASTORUL CEL BUN de MIRON IOAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/miron_ioan_1445770766.html [Corola-blog/BlogPost/381115_a_382444]
-
pot ignora șoapta insistentă a Duhului, care locuiește în mine: ,, Oprește-te și să știi că Eu sunt Dumnezeu” (Psalmul 46 :10)... Îmi caut, urgent, răgazuri printre miile de secunde, pe care le calc in picioare, alergând ...(spre ce destinație ?), smulg timpului clipe de aur, singurele care-mi justifică rostul și mă opresc...nu cumva am început să trăiesc pe cont propriu? să-mi iau viața în mâini, cum se spune... nu-i de mirare, atunci, că s-au epuizat resursele
PODOABA DE MARE PRET... de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Podoaba_de_mare_pret_titiana_dumitrana_1350400875.html [Corola-blog/BlogPost/342431_a_343760]
-
cu metrul. Așezați cuminți în rafturi de bibleotecă, acești atlanți nu ne cer decât o fărâmă de atenție. Și când le-o acordăm, generoși, ei ne așează la picioare un munte de înțelepciune și frumusețe. Numai o fărâmă de atenție!.. Smulsă din acel timp al nostru, plin de internet și filme cu țaca-paca și bum-bum. Ia priviți-i cum se roagă de noi în tăcere, ca să ne ofere pe tavă sufletul lor cosmic, plin de har și de iubire!.. Trebuie să
UN GULIVER COTIDIAN de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1439063794.html [Corola-blog/BlogPost/383047_a_384376]
-
tăcere Lumi Noi iarăși fac și desfac. LA RĂSCRUCEA VÂNTURILOR Prin orașul așezat la răscrucea nebunelor vânturi ce-aleargă hai-hui pe străzile pustii, pășesc ținându-mi țipătul bine lipit de coaste, pentru că altfel cu degetele lor abile, mi-l vor smulge pentru a se juca cu el, pasându-și-l din mână-n mână pentru a-l lipi ca pe un afiș avangardist, peste gardurile știrbe și cenușii. Iar dacă uneori zâmbesc, colțurile gurii mele prudente nu depăsesc hotarul bunei-cuviințe, pentru că
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470590349.html [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
cale ... Uneori plângem de durere , alteori de neputință , uneori plângem în tăcere , alteori doar din suferință . Când ne plângem de milă, însă e cel mai trist, pentru că nu putem acuză pe nimeni de eșecul nostru că și oameni , și am smulge carnea de pe noi sau am urlă precum lupii de atâta durere.... Și totuși lacrimile ne și vindecă , după un plâns sănătos; luăm decizii și ne transformăm în stanca ! De azi voi fi un alt om mai puternic și mai înalt
CIOBURI DE VIAŢĂ ... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_maria_ionescu_1474477696.html [Corola-blog/BlogPost/384376_a_385705]
-
primit ani de-a rândul nepoți și strănepoți, care urmăreau dansul frunzelor la cea mai mică adiere a vântului... Este locul meu cel mai drag...”, în timp ce povestea din poezie este la fel de precis direcționată: „auzi.../ e cântecul frunzelor de nuc/ îl smulge vântul câteodată/ azi e altfel/ e liber/ se aude neîncetat/ în nopți tăcute/ calde/ se dăruiește/ cu trupul gol/ miroase a soare/ de vară”. Consecventă, autoarea nu se depărtează de stilul său personal nici în ultimele două capitole ale acestui
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
ploaia/va mușca flămândă/ din dorul ce mi-l fură azi/ ... îmi bat în piepturi stropii grei/ grămadă surdă de nimicuri...”. Acasă „parfum de primăvară/ culoarea/ gust de mierlă/ brațele/ fluturi noi/ ... flori neștiute/ pierdute-n/ rodul ce-l strivim/ smulgând/ pietre de sub lacrimi/ rătăcite/ peste simfonia absentă/ a nopții...”. Acasă „primăvara vine noaptea/ primăvara belalie/ strălucește-n asfințit/ doar o oră/ doar o noapte/ legătura fecioriei/ în virtute/ pătimind/ straie albe/ înflorind/ doar o noapte/ purtătoarea/ focului dumnezeiesc/ apoi vor
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_marian_malciu_1384093517.html [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
leagă pe noi de doctrina comunistă? Nimic! Așa, încet dar sigur vor crea omul nou! Fragilitatea ființei umane este bine exploatată de cadre ale partidului stat. - Iubire, un om ar trebuii să aibă regrete dacă nu a luptat să se smulgă din acest sistem, nu dacă va pierde! Lipsește la român spiritul de competiție ce a fost înlocuit cu dorința de supraviețuire. Este una din cauzele actualei stări a noastră a românilor. Adevărata deviză a structurării actuale a societății limitează cu
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
ciripitul mai apoi zumzetul unui stol de porumbei o rafală de vânt nelăsând nimic altceva decât ceea invizibil este. PĂMÂNTULE, ești mai mult decât o scânteie din lumina originară o piatră deformată rătăcind pierdută prin univers? vițelul de aur a smuls aripile îngerului iar stăpânul ̶ deghizat în profet răspândește minciunile-i, pretins adevăr aproape insesizabilă persistă zbaterea aripei dubla bătaie a inimii. SE VA-NĂLȚA cândva - la soroc neștiut - vântul mai puternic decât toate vânturile dăruind corp formelor invizibile ochiului
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1432475061.html [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trosnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne Dar și cu acea gheață în măduvă Așteptăm momentul când figura ta luminoasă Ne va arăta curcubeul libertății Acea sclipire care era începutul închegării noastre O BUCATĂ DE
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1401214514.html [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
perna ierbii înmustită sub crampoane și a rămas până azi o emblemă a stadioanelor. Aparițiile sale publice au rămas în meritul primirii aplauzelor, în dreptul la respect și admirație!Pe orice arenă gazonată a jucat Gheorghe Hagi nu numai că a smuls din tăcere zecile de mii de spectatori dar, de multe ori a argumentat că lacrimile nu sunt numai ale ochiului trist, ci și ale inimii care, zdrobind orice stare statică, eliberează nebănuite puteri explozive ale sufletului dominat de bucurie și
GHEORGHE HAGI. FOTBALUL, DRAGOSTE NAŢIONALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_hagi_fotbalul_drago_aurel_v_zgheran_1389562142.html [Corola-blog/BlogPost/359892_a_361221]
-
nu și-a găsit aleasa inimii în centrul și nici în apusul Europei și că a așteptat ca soarele să-i aducă o zână de la răsărit, chiar din Carpați! Fata îl alintă la rându-i cu cuvinte dulci ce-l smulseră pe moment din calapodul etichetei vieneze. Într-o seară, Franz o invită la un spectacol numai cu valsuri de Johann Strauss. Așteptau liniștiți în lojă ca să înceapă concertul. În cele din urmă, cortina se ridică și dirijorul apăru în fața orchestrei
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
metaforele, ele falsifică ADESEORI mesajul. Când tace iubirea, totul devine tern, banal, oamenii încep să semene între ei, bărbații seamănă cu femeile și invers. Există un război secret între sexe. Este singurul război binecuvântat. Bărbatul mai simte durerea din coasta smulsă de Domnul. Eu nu știu cât de bun sunt la suflet. Poate că nu sunt bun, nu știu nici cât sunt de rău. Pot fi și cabotin, ca orice om normal. Pot plagia pe oricine și orice, nu veți ști niciodată pe
FOARTE CONFUZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1410495337.html [Corola-blog/BlogPost/376381_a_377710]
-
eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea. Scapă-mă de aici, că mult bine ți-oi face și eu. Se scărpină-n ceafă Mărțișor și zise: - N-ai vrea să-ți smulg barba și mustățile? Te scap mai repede de belea! - Văleu, nici nu mă gândesc! Vrei să râdă celelalte vânturi de mine? Fără barbă și mustăți, fără cămeșoi și părul vâlvoi, sunt un caraghios! Începu să jelească și, furios, nepricopsitul urlă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Și se urcă din nou în vârful muntelui, însă pe partea opusă, pe la spatele vântului. Se agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
eu,ca nărodul.Cu capul eram după nori și cu barba și mustățile măturam pietroaiele astea. Scapă-mă de aici, că mult bine ți-oi face și eu. Se scărpină-n ceafă Mărțișor și zise: - N-ai vrea să-ți smulg barba și mustățile? Te scap mai repede de belea! - Văleu, nici nu mă gândesc! Vrei să râdă celelalte vânturi de mine? Fără barbă și mustăți, fără cămeșoi și părul vâlvoi, sunt un caraghios! Începu să jelească și, furios, nepricopsitul urlă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Și se urcă din nou în vârful muntelui, însă pe partea opusă, pe la spatele vântului. Se agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului cu multă migală, firișor cu firișor, deși, se mai smulseră câteva smocuri, când se mai repezea în prostie nătărăul de vânt. După ce scăpă, răsuflă vântul ușurat: - Mulțumesc, voinice! Cum să te răsplătesc? - Să te duci degrabă după nori și să-i mulgi la izvoarele râușoarelor, că sunt pe moarte, săracele
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
vremea când era farmacist la Nucet, conducea un cenaclu activ în orașul Ștei și era nelipsit din paginile revistei "Familia", cu care a avut cea mai îndelungată colaborare și anume din 1965 până la data dispariției sale. După 1990, s-a smuls cu greu din orașul Nucet și a cucerit, în scurt timp, cetatea Oradiei prin armele subtile ale poeziei. A fost, prin excelență, prototipul de scriitor autodidact și stăruitor care, altădată, îl îndemna pe Nichita Stănescu să creadă că „poetul, ca
POETUL ION DAVIDEANU A FOST OMAGIAT DE BIHORENII SĂI de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Loredana_ionas_poetul_ion_davideanu_a_loredana_ionas_1358582403.html [Corola-blog/BlogPost/342416_a_343745]
-
adâncurile cerului de dedesubt, în slăvile înălțimilor pornite din adâncuri. Aș vrea să-mi pot frânge pumnul destinului, ce-mi tescuiește timpul în lacrimi. NOSTALGIA FULGILOR M-ai culcat între două veșnicii să nu aud cum doare iarna. Mi-ai smuls brațele de nea fără să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geană, vine cu o depărtare, iar fereastra deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea sa albă. MĂ DOARE... ACEASTĂ DURERE Mă
POEZIE CONTEMPORANA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1427956834.html [Corola-blog/BlogPost/367999_a_369328]
-
lup/ Se oglindea în Râul alb și-n lună” - Avatar I); - cu flacăra, sufletul și moartea (“Trece/ un lup roșu, un lup în flăcări,/ aprins,/ sub orizont, la marginea sufletului”; „Și frumusețea toată mă privește/ invers,/ din anarhica-ți moarte/ smulgându-mă” - Avatar II); - cu lumile interioare (tulburi) și cu pădurea (eterată) (“Privește-n tulburi lumi interioare/ Cu ochii verzi și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
mai frumos vis și în urmă va rămâne tristețea goliciunii. Și-n acest an s-a întâmplat prea repede acest lucru. În timp ce priveam chipul toamnei rămase departe, o frunză ce se agăța cu disperare de copacul din fața casei a fost smulsă de vânt și purtată prin văzduh câteva momente ca într-un zbor al eternității. Înainte ca frunza să atingă pământul cu lacrima-i, a sărutat umărul unui tânăr dezorientat. Până ce frunza să-l atingă, nici nu l-am observat. Stătea
CE MULT CONTEAZĂ AMBALAJUL! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1418600672.html [Corola-blog/BlogPost/367884_a_369213]
-
păstrând distincțiile fără separare și departajare, nu pot fi sesizate printr-o cunoaștere discursivă (chiar dacă aceasta este justificată printr-o legitimitate academică și o competenta științifică). Există ceva lăuntric, ceva interior și adânc în fiecare lucru ce nu se lasă smuls prin erudiția afișată cu aroganță și autosuficiență. Idolatria conceptelor înlănțuite în diverse, variate și stufoase demonstrații ne orbește, făcându-ne să rămânem exteriori față de profunzimea ascunsă a creației. Sfinții Părinți au insistat mereu că apofatismul creației trebuie să fie coordonata
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_lume_in_vizune_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
din eter” ed. Realitatea 2012, deoarece multe documente au dispărut. Eu insumi am constatat cum, chiar și acest număr pe ianuarie-martie 1947 din „Biserică Ortodoxă Română” nu l-am găsit în nici una dintre colecțiile de la Patriarhie sau Arhiepiscopia Bucureștilor, fiind smuls din legătură. Datele procesului verbal al Adunării Sinodale din decembrie 1946, care-mi fuseseră semnalate de IPS Bartolomeu Anania, au fost copiate dintr-un exemplar păstrat secret de către cel căruia-i mulțumesc, numindu-l doar cu apelativul de „Părintele Ioan
NOI DOCUMENTE DESPRE GRUPUL SINODAL ROMÂN DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1422320360.html [Corola-blog/BlogPost/359105_a_360434]
-
NASTURI Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2078 din 08 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deschide-țí bluza cu cinci nasturi. Cu fluturi și cu buburuze cusute-n romburi, prinse-n plasturi, Și șterge-ți rujul de pe buze. În noaptea smulsă din tenebre, Lipsită de prejudecată, Vreau să te simt fără vertebre și fără vlagă,doar mulată pe umbra stranie și mută a canapelei de pe hol. Să te privesc, o semimută lascivă scenă, dintr-un rol. O să-ți pictez cu empatie
NASTURI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1473343375.html [Corola-blog/BlogPost/375883_a_377212]
-
prinsese contur. L-au înșfăcat de păr, de barbă și de brațe și l-au izbit de stâncă: se scurgea sângele lui dintre colți, pe blană... A fugit, s-a ascuns... Acum încleșta pumnii, legăna capul, se tânguia icnind, își smulgea de pe creștet și din barbă șuvițele gelatinoase adunându-le în căușul palmei, mesteca lemn galben și scuipa sucul în palmă. Împrejurul lui, în scobiturile pietrelor, musteau culorile preparate. Toată dimineața adusese apă de la izvor, alesese nisipuri fine, mâl, argilă și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Fresca_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]