991 matches
-
de felul "ca să capeți experiență, e bine să practici opinii opuse" și cine sugerează lui Caudella pentru muzica operei Hatmanul Baltag "o ușoară nuanță de trivialitate". Abordîndu-l în marginile psihanalizei, Pompiliu Constantinescu va remarca similitudini între autor și propriile personaje ("Sociabilitatea lui I. L. Caragiale este proverbială; și-a risipit viața în conversații uluitoare, în presă, bodegă și cafenea, trăind alături de eroii lui din proză și comedii, iubind pe imbecili și pe umanii lui semeni în toate slăbiciunile. I-au plăcut farsele
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la trăsături potrivită și fară vreun semn anume, nu chiar la modă și nici demodată, nu avea nimic, dar nimic deosebit ." Cu o satisfacție demolatoare, Ștefan Cazimir (Cromozomii și literatura) sintetizează contrastele ("Spiritului plebeian al tatălui i se substituie aristocratismul, sociabilității izolarea, trăirii în for învăluirea în mister.") și apoi proiectează în oglinzi paralele Kir Ianulea și Craii de Curtea-Veche sugerînd în surdină prezența unui ADN... literar, făcut răspunzător de multitudinea locurilor comune pentru care nu aș învinui decît o excesivă
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului, parizianul se caracterizează că tip instabil, curios și ironic, cu reputație de persoana ușuratica și capricioasa. Spiritul de revoltă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
interesează în mod special este rolul subiectului în reprezentare. Dicționarul Littré vorbește în acest sens despre un mod de viață construit că o reprezentare teatrală. Această reprezentare nu apare ca atare, ea se manifestă prin diversele activități, cum ar fi sociabilitatea, distracțiile, activitățile curente, mai ales cele desfășurate în spațiile publice. Expusă vederii noastre și a altora, reprezentarea devine spectacol. Titlurile celebre Divină Comedie și La Comédie humaine ne reamintesc despre faptul că, în universul social, fiecare individ este în reprezentare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
al XIX-lea elitele noi (burghezia) fuzionează cu cele vechi (aristocrația)342. Pe de o parte, amenințarea elitelor de către clasele periculoase duce la o distanțare a claselor prin segregarea cartierelor și prin accentuarea semnelor de recunoaștere; pe de altă parte, sociabilitatea urbană duce la lărgirea sferei relaționale și democratizarea relațiilor, depășind principiile ierarhice, regulile stricte și interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1992, p.25]. 194 "La vivacité et la nonchalance conviennent également à ce rôle, qui n'a pas de lois bien précises" [Girardin, t.II, 1986, p.572]. 195 Spațiul mondenității este deosebit de atașat de reprezentare, care este la temelia sociabilității. Faptul că talentul de a fi bun actor pe scena teatrului lumii este necesar persoanelor de lume a fost consemnat de apropiații de la Curte, unde trebuie să excelezi pentru a reuși în arta disimulării și cea a actoriei: "Ce talent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în obiectele externe și materiale pe care le avem dinaintea noastră, ci în dispozițiile sufletești actualizate într-o "generațiune". În afara culturii nu este posibilă viața socială, iar fără aceasta, individul ar fi "o arătare fără înțeles". Reactualizând gândul aristotelic privind sociabilitatea naturală a ființei umane, C. Rădulescu-Motru admite anterioritatea culturii și, implicit, a socialului față de individul uman. Alcătuită ca o armătură "în contra mediului extern", cultura consistă din deprinderile voluntare și indirect din aptitudinile intelectuale ale oamenilor. Voluntarismul manifest din concepția despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ai antichității, Platon și Aristotel, comparându-le viziunile și soluțiile sociale pe care aceștia le propun. Astfel în viziunea lui Platon (Republica) statul se naște ca o necesitate, întrucât trebuințele individuale se rezolvă mai ușor în comun, în plus satisface sociabilitatea înnăscută a omului. Viziunea lui se transformă însă în utopie atunci când propune ca soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
efort pentru integrarea acestor resurse diverse de comunicare, disponibile în proporții variabile în funcție de candidați, de nivelele de consultare și de gradul de modernizare a spațiului public vizat. Însă cu ocazia alegerilor locale se poate observa faptul că munca politică de sociabilitate bazată pe rețelele municipale, pe rețelele partizane și pe rețelele asociative se asociază cu utilizarea sondajelor privind opțiunea asupra temelor electorale. Cele dintîi permit sporirea informației față de așteptările populației, pentru a ținti mai bine mesajul. Însă metoda "din ușă în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
reprezintă o forță invincibilă. Asumate în comun, prin efectul reverberat al reacțiilor specifice marilor mulțimi adunate laolaltă, sentimentul de eliberare și curajul civic de a spune NU puterii instalate oferă suportul imaginar indispensabil voinței de schimbare. Ca nouă formă de sociabilitate, mitingurile permit identificarea susținătorilor opoziției, fac să se întâlnească de aceeași parte a baricadei grupuri foarte diverse, dar și consolidează solidaritatea fiecărui grup, care se recunoaște și se regăsește în mulțime, permițând fiecărui participant să constate că nu era izolat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
omenești normale sunt pentru mine un balsam și, în același timp, un izvor de suferință.“ Relațiile sale cu prietenii veneau în întâmpinarea unor nevoi sufletești cu totul diferite de cele care țin de ceea ce se înțelege în mod obișnuit prin sociabilitate. Wittgenstein nu a fost niciodată căsătorit. De altfel, reprezentările sale despre căsătorie erau atât de neobișnuite, încât nu ar fi putut fi niciodată acceptate de o femeie care își dorea o adevărată viață de familie.81 Familia lui era departe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
profesorul pus în fața sarcinii de a desena un arbore nu poate evita o proiecție inconștientă a variatelor aspecte ale personalității proprii. Acest instrument de cercetare se utilizează în domeniul științelor educației pentru a investiga: maturizarea generală și afectivă a subiecților, sociabilitatea, aspirațiile, dorințele, nevoile, capacitățile adaptative, modalitățile de identificare, problemele de adaptare, traumele afective etc. Totuși, pentru a avea o valoare deplină, acest test trebuie combinat cu alte metode de cercetare. Corelarea rezultatelor obținute cu ajutorul celor două metode de cercetare chestionarul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
4 B, C, D]. În alcătuirea grupei profesorilor cu reactivitate scăzută la stres ne-au condus următoarele elemente: • accentuarea dimensiunii superioare: vivacitate intelectuală și spirituală, conștiință de sine, entuziasm, pasiune [Anexa 5 A, C, E, F, H]; • liniile curbe: semnifică sociabilitate, bunăvoință, blândețe, adaptare, jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
jovialitate, entuziasm, exaltare [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a obține comportamentul de atenție, de a sublinia anumite cuvinte, de a interpreta un rol etc. Altele, ,,oglindesc" stările psihice pozitive sau negative. Ca și postura, expresia facială a profesorului reprezintă un element cheie în comunicarea didactică: când exprimă sociabilitatea, îndeplinește o funcție, stimulând elevii să comunice, iar când reflectă amenințarea sau oboseala, îndeplinește o disfuncție, descurajând elevii să inițeze sau să păstreze un dialog. • Din perspectiva proxemicii, există diferențe semnificative statistic în funcție de reactivitatea profesorilor la stres în ceea ce privește deplasarea acestora
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
omului. Sensibilitatea artistică .................. 203 RÎsul/comicul, gluma, spiritualul - plînsul, tragicul .................................................... 203 Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii .........206 Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea .............................................. 207 Sensul vieții. Nevoia de ideal .................................................................................. 212 Dimensiunea socială, culturală și religioasă: Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o dorință: ar vrea nu atît redobîndirea liniștii sufletești prin Împlinirea dorinței, cît starea continuă de luptă a conștiinței, de aflare a unor alternative la dorință”. Doar dorințele neîmplinite Întrețin speranțele. Dimensiunea socială, culturală și religioasă. Comunitate sufletească, comunicare socială, sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie-extroversie) „E cumplit să fii silit să te refugiezi În Întregime În tine Însuți.” (A. Malraux) Una dintre explicații ne-o dă Lucian Blaga: „CÎnd ești prea mult singur te Înstrăinezi și de tine Însuți”. O altă explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceilalți, munca este un izvor /o sursă de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai recent, Robert Goffee și Gareth Jones (2001, apud Pânișoară, G., Pânișoară I. O., 2005, pp. 216-225) încearcă să analizeze cultura organizațională potrivit criteriilor sociabilității și ale solidarității. În acest context, sociabilitatea este definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împărtășesc anumite idei, atitudini, interese și valori și tind să se asocieze de pe poziții egale, fără a exista constrângeri în această asociere. La
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de satisfacție, că profesorul este motivat să lucreze 1. Mai recent, Robert Goffee și Gareth Jones (2001, apud Pânișoară, G., Pânișoară I. O., 2005, pp. 216-225) încearcă să analizeze cultura organizațională potrivit criteriilor sociabilității și ale solidarității. În acest context, sociabilitatea este definită prin intermediul relațiilor ce se stabilesc între indivizii ce împărtășesc anumite idei, atitudini, interese și valori și tind să se asocieze de pe poziții egale, fără a exista constrângeri în această asociere. La rândul său, solidaritatea organizațională vizează cooperarea/colaborarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și la stimularea creativității); • angajații folosesc timpul de lucru pentru a se socializa și nu sunt penalizați pentru acest lucru; astfel, oamenii se cunosc unii pe alții într-un timp relativ scurt și leagă prietenii de lungă durată; • faptul că sociabilitatea este crescută conduce la sentimentul similarității, care îi apropie (îi atrage). Cultura "mercenară" Cultura "mercenară" se caracterizează prin individulism competitiv și prin realizări personale. Cu toate acestea, nu exclude activitățile de tip cooperant în situațiile în care se pot dovedi
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt determinate mai degrabă de considerente profesionale decât de cele ale organizației; • viața privată a angajaților reprezintă în foarte multe cazuri un "mister" pentru colegi, dar și pentru organizație. Cultura comunitară Cultura comunitară se caracterizează printr-un grad ridicat al sociabilității și al solidarității. Nivelul amplu al relațiilor ce se stabilesc la nivel interpersonal poate prezenta riscul apariției unor conflicte ce produc, treptat, instabilitate. Acest tip de cultură organizațională presupune membri pasionați de ceea ce fac și de rolul lor în organizație
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
i-a afectat în mod egal pe toți, dar chiar și cel care a stat izolat opt zile a raportat sentimente de neplăcere și de nervozitate. Prin urmare, chiar dacă în plan individual se manifestă în diferite grade, sub forma unei sociabilități mai mari sau mai mici, nevoia de afiliere este o trebuință socială inerentă (asemănător nevoilor fiziologice), fiind adânc înrădăcinată în fiecare dintre noi. Ea reprezintă necesitatea de a iniția, menține și dezvolta relații sociale. La nivelul personalității umane, nevoia de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Tranzitele lui Saturn Saturn - Ascendent Conjuncție armonioasă: Perioadă de analiză, de meditație, de bilanț, care conduce la o anumită maturizare. Individul se schimbă, devine mai selectiv și Își dorește să le ofere celorlalți o imagine mult mai autentică despre sine. Sociabilitatea se diminuează, făcând loc rezervei, discreției; asta se Întâmplă Întricât lucrurile care altădată Îl amuzau acum i se par dintr-odată superficiale și lipsite de interes. Conjuncție disonantă: Perioadă de stări sufletești mohorâte. Maturizarea inerentă acestui tranzit dă impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare/comunicare. Dintre acestea, strategiile politeții pozitive și cele ale politeții negative implică, pe de o parte, ideea de comunitate comunicativă, comuniune, solidaritate, sociabilitate, familiaritate, tendința de a simetriza/echilibra (pe orizontală) comunicarea (cf., pentru politețea pozitivă, Gurlui, 2008, pp. 184-185; Vinagre, 2008, p. 1031; Rovența-Frumușani, 2005, p. 58; Ionescu-Ruxăndoiu, 1999, pp. 108-109; Kerbrat-Orecchioni, 1992, pp. 301-302 etc.) și, pe de altă parte, impersonalizare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]