2,320 matches
-
footnote> a politicii sociale trebuie privită în contextul schimbărilor politice din statele europene. În prezent, forțele social democrate mai interesate într-o dimensiune socială puternică sunt relativ slabe și adesea euro sceptice. În multe state ale UE, sindicatele și partidele social-democrate și-au pierdut din putere din anii 1980. În cea de a doua jumătate a anilor 1990 socialdemocrația s-a întărit din nou, deși sindicatele nu s-au revigorat. Între timp, forța sectorului afacerilor a crescut considerabil, alimentată în parte
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
redistribuire. O politică socială comună a fost îngreunată și de diversitatea submodelelor sociale europene (vezi Caseta 12.2). Caseta 12.2. Submodelele sociale europene În cadrul „Europei sociale” au fost identificate patru submodele ce acoperă patru arii geografice diferite: modelul nordic social-democrat, modelul liberal anglo-saxon, modelul continental (corporatist) și modelul mediteranean. Țările nordice (Danemarca, Finlanda și Suedia plus Olanda) înregistrează cele mai ridicate niveluri ale cheltuielilor de protecție socială și furnizare universală a bunăstării. Accentul asupra redistribuirii sociale este ilustrat de ponderea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
aluzii minimale la evenimentele internaționale, ca și cum toată istoria de după 1945 și-ar fi găsit cea mai bună ilustrare în cazul german. Germania explica foarte bine destinul Europei postbelice: "în Republica Federală Germană a existat o economie de piață liberă și social-democrată", iar în R.D.G. "s-a instalat dictatura Partidului", care "a impus socialismul"97. În ciuda frecventelor referiri la viața economică, principalul eșec al sistemului socialist nu era găsit în dimensiunea lui strict economică, ci în aceea discursivă și legitimantă. Lipsind populația
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de către Maurice Duverger se dovedește cel mai pertinent dintre cele trei. Și totuși, el nu acceptă decît în parte fenomenul partizan. Într-adevăr, evoluția organizațiilor politice demonstrează azi că în categoria "partide de masă" intră nu numai partidele comuniste și social-democrate, ci și cele creștin-democrate, regionaliste și agrariene. Este oare rezonabil să refuzi conservatorilor britanici titulatura de "partid de masă" atunci cînd numără mai multe milioane de membri și duc o activitate militantă? Astăzi, politicienii tind să se ralieze unor categorii
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și prin implantarea geografică, explică, în parte, interesul cercetătorilor și analiștilor. De fapt, partidele muncitorești apar ca un fenomen complex, situație care ilustrează foarte bine ambiguitățile limbajului politic. Într-adevăr, le desemnăm și ele se desemnează cu diferiți termeni socialiste, social-democrate, muncitorești care, în funcție de țări, epoci sau situații, exprimă fie realități distincte, fie, la fel de bine, pot fi sinonime. La aceste probleme vom răspunde delimitînd mai întîi terenul comun al tuturor partidelor muncitorești, pentru ca apoi să tratăm caracteristicile care permit clarificarea diferitelor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în sînul mișcării muncitorești europene, la care putem adăuga cîteva cazuri particulare. Ele corespund, în plus, unor arii geografice bine delimitate. Le vom desemna după numele emblematice care însoțesc nașterea lor. Este vorba, în ordine cronologică, de tradițiile: cartiste, democrat-socialiste, social-democrate și comuniste. 1. Tradiția cartistă și laburismul. Este forma cea mai veche de organizare adoptată de mișcarea muncitorească într-o acțiune politică. Trei sînt aspectele care deosebesc partidele provenite din această tradiție: rolul sindicatului, organizarea și ideologia. Aceste partide își
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
între a fi catolic, a aparține Comunității irlandeze și a susține clubul de soccer celtic din Glasgow! Laburismul n-a putut evita tensiunile dintre socialiști ca Aneurin Bevan, apoi Tony Benn sau Ian Nikardo, de o oarecare orientare marxistă și social-democrați ca Hugh Gaitskell, apoi Roy Jenkins. Importanța aripii de stînga a fost mare: fiind la putere, partidul a mers foarte departe pe calea naționalizărilor. Harold Wilson, de două ori prim-ministru, era un vechi bevanist care a evoluat spre un
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
partid de militanți. Pe de altă parte, importanța aleșilor, a liderilor și șefilor: curente personalizate în Franța, "filipismo" în Spania. În al treilea rînd, militanții și aleșii au un profil diferit de cel întîlnit în partidele de tradiție cartistă sau social-democrată. Nivelul lor de instruire este mai înalt, iar învățătorii, ca și intelectualii, sînt predominanți: "bărboșii" din grupul PS în 1981 sau PSOE în 1982. Hugues Portelli a fost primul care a dat numele de "neo-radical". Concept lipsit de pertinență comparativă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
erodat de corupție. Creditat cu 32,3% din voturi în 1919 și avînd 156 de sedii, el obținea cu 20,8% din voturi în 1946, mai mult decît aliatul său din Partidul Comunist. Structura electorală a partidelor laburiste, democrat-socialiste și social-democrate a UE (în %) Țări Muncitori Salariați Cadre Independenți 2 1975 1990 1975 1990 1975 1990 1975 1990 Marea Britanie Irlanda Franța Spania Italia Portugalia Germania Danemarca Belgia Țările de Jos 70,8 68,3 32,9 49,5 27,5 47
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Consiliului din 1983 pînă în 1987, membru al CAF, Craxi-Andreotti-Forlani, vor forma un triumvirat transpartinic care va domni, din nefericire, mai mult de un deceniu, la fel ca Michelis, ministrul Afacerilor Externe și play-boy cu fizic de gorilă. 3. Tradiția social-democrată. De dată mai recentă decît celelalte două precedente, tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
vor forma un triumvirat transpartinic care va domni, din nefericire, mai mult de un deceniu, la fel ca Michelis, ministrul Afacerilor Externe și play-boy cu fizic de gorilă. 3. Tradiția social-democrată. De dată mai recentă decît celelalte două precedente, tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mai recentă decît celelalte două precedente, tradiția social-democrată apare în ultima treime a secolului al XIX-lea. Partidele provenite din această tradiție se deosebesc prin patru trăsături clar distincte: internaționalismul, originea marxistă, legătura cu sindicatele și tipul de organizare. Partidele social-democrate s-au unit la inițiativa Internaționalei din 1864 sau au fost profund transformate de aceasta. Ele au practicat un internaționalism solidar pînă la războiul din 1914 care a dus la dezmembrarea acestei uniuni. Partidele au încercat de două ori să
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
la fel de puternică ca în cazul tradiției cartiste dar funcționînd în sens invers: sindicatele erau veritabila curea de transmisie în cadrul partidului. Afinitățile sînt, încă, foarte puternice mai ales în Suedia iar cele două ramuri ale mișcării muncitorești merg în paralel. Organizarea social-democrată corespunde partidului de mase care poate conta pe grupuri distincte tineri, femei etc. Pînă în anii '60 acestea puteau fi considerate sozial-ghetto parteien. Dacă cartismul este de origine engleză iar curentul democrat-social este francez, social-democrația este de origine germană. Sozialdemokratische
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
conta pe grupuri distincte tineri, femei etc. Pînă în anii '60 acestea puteau fi considerate sozial-ghetto parteien. Dacă cartismul este de origine engleză iar curentul democrat-social este francez, social-democrația este de origine germană. Sozialdemokratische Partei Deutschlands întruchipează prototipul de partid social-democrat. Mai întîi ca propovăduitor al ortodoxismului marxist și ca loc al dezbaterilor doctrinale de o calitate intelectuală nemaiîntîlnită în altă parte, unde s-au confruntat Bernstein în numele revizuirii doctrinei, Rosa Luxemburg în numele revoluției și Kautsky în numele ortodoxiei; apoi, practic(nd
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
convingerile lor marxiste, mult timp propovăduite, și au acceptat sistemul socio-economic existent pe care doreau să-l îmbunătățească în avantajul muncitorilor. Dar nimic din organizarea lor este vorba de partid de masă și nici din baza socială nu deosebește partidele social-democrate de echivalenții lor, partidele laburiste. Acestea se caracterizează atît prin pluralismul filozofic cît și religios. Din contra, dacă în sînul partidelor social-democrate cu majoritate absolută există diferite orientări, inclusiv de construire a socialismului, influența acesteia din urmă s-a dovedit
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
nimic din organizarea lor este vorba de partid de masă și nici din baza socială nu deosebește partidele social-democrate de echivalenții lor, partidele laburiste. Acestea se caracterizează atît prin pluralismul filozofic cît și religios. Din contra, dacă în sînul partidelor social-democrate cu majoritate absolută există diferite orientări, inclusiv de construire a socialismului, influența acesteia din urmă s-a dovedit a fi foarte slabă. Doar patru social-democrații au cunoscut bucuria de a fi majoritare. Cea mai puternică a fost cea suedeză, cea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
au cunoscut bucuria de a fi majoritare. Cea mai puternică a fost cea suedeză, cea mai renumită a fost cea germană, la care trebuie s-o adăugăm pe cea austriacă, iar Partidul Norvegian al Muncii completează această panoramă. Partidul Muncitoresc Social-Democrat Suedez, SAP Sverige Social Demokratiska Arbetareparti se aseamănă foarte mult cu Partidul Laburist Englez prin aceea că este un partid indirect ale cărui sindicate sînt membre, dar relația partid-sindicate diferă. SAP a fost din totdeauna mai moderat. Stat-providență, Suedia are
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Helmut Schmidt creștin angajat și om de Stat; după un lung drum în gol, SPD a regăsit o nouă troika formată din generația "fiilor lui Willy Brandt", Scharping, Lafontaine, Engholm care și-au arătat competența prin guvernarea Land-urilor. Partidul Social-Democrat din Austria, reînnoit în anii '60 de Bruno Pittermann și cancelarul Kreisty, corespunde mai bine tipului ideal de partid cu majoritate absolută, decît SPD; ocupă postul de cancelar după 1971. În 1958, partidul austriac (SP() a renunțat la austromarxism și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să fi fost de neclintit cînd a trebuit să conducă o Norvegie împărțită între tendințele populiste și izolaționiste majoritare și tendința sa pro-europeană. Feminismul aparent al DNA nu poate să ascundă puternicele rețele familiale și veritabilele dinastii politice. B) Partidele social-democrate minoritare. Tipul de partid social-democrat minoritar este specific anumitor țări nordice. De fapt, este un caz particular al tipului "social-democrat majoritar". Tensiunea creată în sînul societății a făcut ca elementele socialiste nesatisfăcătoare să rupă unitatea muncitorească. Rezultatul se traduce printr-
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
cînd a trebuit să conducă o Norvegie împărțită între tendințele populiste și izolaționiste majoritare și tendința sa pro-europeană. Feminismul aparent al DNA nu poate să ascundă puternicele rețele familiale și veritabilele dinastii politice. B) Partidele social-democrate minoritare. Tipul de partid social-democrat minoritar este specific anumitor țări nordice. De fapt, este un caz particular al tipului "social-democrat majoritar". Tensiunea creată în sînul societății a făcut ca elementele socialiste nesatisfăcătoare să rupă unitatea muncitorească. Rezultatul se traduce printr-o slăbire a Partidului Social-Democrat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
social-democrat minoritar este specific anumitor țări nordice. De fapt, este un caz particular al tipului "social-democrat majoritar". Tensiunea creată în sînul societății a făcut ca elementele socialiste nesatisfăcătoare să rupă unitatea muncitorească. Rezultatul se traduce printr-o slăbire a Partidului Social-Democrat care-și pierde caracterul majoritar. Partidele social-democrate din Danemarca, Islanda și Finlanda precum și partidul elvețian corespund acestui tip. În cazul Finlandei, Partidul Comunist și aliații săi joacă rolul Partidului Socialist de stînga. Exemplul cel mai dramatic al pierderii puterii de către
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
De fapt, este un caz particular al tipului "social-democrat majoritar". Tensiunea creată în sînul societății a făcut ca elementele socialiste nesatisfăcătoare să rupă unitatea muncitorească. Rezultatul se traduce printr-o slăbire a Partidului Social-Democrat care-și pierde caracterul majoritar. Partidele social-democrate din Danemarca, Islanda și Finlanda precum și partidul elvețian corespund acestui tip. În cazul Finlandei, Partidul Comunist și aliații săi joacă rolul Partidului Socialist de stînga. Exemplul cel mai dramatic al pierderii puterii de către un partid muncitoresc este ilustrat, fără îndoială
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
treime. Nemulțumit de a se afla între dizidenții socialiști, SF și VS, acest partid are de suferit din cauza unei sciziuni a dreptei, centrul democratic. Social-democrații au cunoscut suferințele opoziției timp de zece ani și bucuriile guvernărilor în coaliție. C) Partidele social-democrate "consociative". Este vorba despre partidele din Benelux unde social-democrația s-a înfruntat cu segmentarea societății în "grupuri" datorită religiei. Pentru ea, aceasta însemna luarea în considerare a unei puternice mișcări sindicale creștine care în Belgia sînt mult mai numeroase decît
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
moderat, anticlerical și guvernamental este contestat atît ca mediator al laicilor de către democrați cît și ca expresie a clasei muncitoare de către social-creștini. D) Dizidențele de dreapta. Tentativele făcute de partidele socialiste pentru a-și moderniza doctrina au dăunat aripii lor social-democrate. Dar, cel mai adesea, relațiile cu comuniștii au dus la ruptură. În cazul Danemarcei, neputința social-democraților de a elabora politici noi a nemulțumit nu numai socialiștii, ci și aripa de dreapta a partidului. Rezultatele electorale ale partidelor muncitorești, democrat-sociale și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
9 31,5 31 24 (1994) * SFIO 1970. ** Două partide PS și SP. Sursă: G. Colomé, op. cit., p. 30. De fapt este vorba de un fenomen conjunctural. Formațiunile de acest tip nu mai există decît în Danemarca, unde un deputat social-democrat, foarte popularul Erhardt Jacobsen, și-a părăsit partidul pentru a forma Centrul Democratic care se opunea creșterii fiscalității directe. Devenit un "partid-balama" el guverna foarte bine atît cu conservatorii cît și cu social-democrații acest partid seamănă cu un PME de
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]