1,987 matches
-
tuturor claselor și grupărilor sociale, a forțelor politice din societate, fapt cu consecințe pozitive pentru democratismul său politic 16. Sfera mult mai largă și mai variată a forțelor politice reprezentate în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale17, fie forței social-politice majoritare, fie executivului sau șefului statului. În felul acesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau a unui regim totalitar. Sistemul bicameral permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, aduce în planul dezbaterilor opțiuni, soluții multiple
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
parlamentului ține de însăși identitatea și independența fiecărei națiuni, ea fiind o componentă a suveranității naționale. Structura politică a parlamentului. Indiferent de modul său de constituire, de numărul camerelor, în cadrul oricărui sistem parlamentar democrat se constituie două tipuri de forțe social-politice: majoritatea parlamentară (formată din partidul sau coaliția de forțe politice care au câștigat alegerile și care împreună formează atât majoritatea necesară votării guvernului, a proiectelor de legi ordinare și organice) și opoziția politică (care întrunește sub 50% din numărul total
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
aplicare guvernului; votarea bugetului; interpelările orale și scrise ale parlamentului adresate membrilor guvernului; comisiile de control și anchetă ale parlamentului etc. Moțiunile constituie un important instrument pe care îl are la dispoziție parlamentul în controlul asupra activității guvernului. În practica social-politică se cunosc două tipuri de moțiuni: simplă și de cenzură. Ele exprimă poziția parlamentului față de guvern, față de activitatea și politica desfășurată de acesta. Moțiunea simplă se deosebește de moțiunea de cenzură atât prin obiectivele pe care le urmărește în relația
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
acestei tendințe. Pentru alții, asemenea orientări par a avea mai degrabă o agendă politică decât o fundamentare sociologică temeinică. După cum observa Cuciuc, "stingerea vocației conducătorilor, desacralizarea lor și orientarea spre activități economice, politice, administrative au transformat unele biserici în instituții social-politice" (2006, p. 249). În aceste condiții, unele tendințe apărute în cadrul comunităților religioase nu sunt atât de mult rezultatul unor rafinări și reorientări ideologice, cât, mai degrabă, decizii motivate politic. Se poate afirma că religia a pierdut părți substanțiale ale impactului
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
prin bursele și călătoriile de documentare oferite ori acceptate de statul-partid în faza lui de "liberalizare" de dinaintea închiderii neostaliniste în național-comunism. Născut în 1940 într-o familie bănățeană tipică pentru clas-a mijlocie superioară a zonei adică legată educativ, cultural, social-politic, economic, etno-lingvistic, confesional, matrimonial de creuzetul central-european și atrasă oarecum inevitabil în nucleul tehnocratic din capitala României Mari -, Virgil Nemoianu se încadrează la vârful promoției pe care am descris-o succint mai sus. (O mențiune specială merită, pentru a întregi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dat seama că trebuie să fac anumite opțiuni politice, că trebuie să decid dacă anumiți autori, pe care îi citeam cu anumită plăcere, erau o simplă delectare în jocul inteligenței sau implicau anumite consecințe în planu-l realului. Într-un context social-politic comunist, lecturile aveau anume gratuitate. Fie că citești pe cineva de stânga, fie că citești pe cineva de dreapta, n-are importanță, că tot nu poți să faci nimic. În măsura în care nu ai vocație de erou, nu te mai ostenești să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prea multă mișcare, n-a avut destulă liniște. Deci a încerca să o definești ca statică în contrast cu un neastâmpărat Occident este o aberație. S. A. : Sigur. Și au trecut cel puțin zece ani între 1990 și momentul în care noua gândire social-politică și ideologică din Occident a început să fie instituționalizată, prin traducere și includere în programele universitare. Paradoxal, o altă explicație a traducerii fără bune aparate critice era și iluzia că toate aceste lecturi fac parte din noua cultură generală a
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prin opera sa politico-socială, fiind exponentul pozitivismului materialist în România 91. Deși personalitatea sa complexă trebuie apreciată în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică a lui Zosin nu poate fi pe deplin desprinsă de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest capitol ne vom referi în special la activitatea sa psihiatrică, domeniu în care se remarcă prin idei originale și căruia i-a imprimat o optică filozofică particulară. * S-a născut la Carbănești 92
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fără de care celelalte două proiecte: intrarea în NATO și în Uniunea Europeană, nu puteau avea sorți de izbândă fără dimensiunea națională. Eliminarea acestei dimeniuni din reclădirea țării după 1989, sub influența ideologiei "politicii corecte", a înlesnit invazia corupției în întreg mecanismul social-politic și cultural, încât românii s-au înjugat alături de asasinii economici internaționali la nimicirea propriei națiuni: prădătorii dinăuntru s-au solidarizat cu cei din afară. Încât orice reacție de apărare în fața acestora este contracarată de spectrul legendei negre: "țigani" care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care trăiesc este o epocă a decadenței. Ei au reacționat față de ceea ce au perceput drept o criză a culturii și a moralei propunând, fiecare în felul lui, o reorientare radicală. În eseurile sale polemice, Kraus a examinat evoluțiile de pe scena social-politică și culturală în lumina unei reflecții principiale asupra valorilor. În degradarea limbajului public, bunăoară, vedea simptomul coruperii spiritului și al degradării relațiilor interumane. Căci defectele din caracterul unui om, cele ale gândirii și mentalității unei comunități se exprimă în modul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
e storia delle lingue letterarie, în "Philologica", II (1972), p. 5-26. 268 Noam Chomsky, Cunoașterea limbii, p. 28. 269 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 92. 270 Ibidem, p. 90. 271 În numele tradiției se pot infiltra și interese social-politice în aprecierea faptelor de limbă, așa cum s-a întîmplat în cazul cacografiei cu â și cu sunt sau în cazul așa-zisei "limbi moldovenești". 272 Vezi Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, p. 49-50. 273 Fenomenul este relevant în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Racz Iosif” Adresă, IJ Timiș, Serv. I/A, către IJ Bihor 23.02.1979: „Rugăm a se efectua investigații complexe asupra numitului D.F., fost S.A. [...], în prezent cu reședința în Timișoara, unde este preot la biserica reformată. Ne interesează activitatea social-politică a celui în cauză, a rudelor și legăturilor apropiate, felul cum sunt cunoscuți în evidențele de securitate și miliție, precum și la problemele «naționaliști-iredentiști» și «Culte». Cel în cauză ne este semnalat că are manifestări naționalist-șovine și a polarizat în jurul său
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
mod pregnant din partea lucrătorilor cu atribuțiuni în problemă dezvoltarea unui înalt spirit de combativitate și vigilență sporită, perfecționarea muncii în scopul întreprinderii unor măsuri specifice de cunoaștere, prevenire și neutralizare a activităților acestor categorii de elemente care vizează tulburarea climatului social-politic intern și știrbirea prestigiului țării noastre pe plan internațional. Exercitarea controlului informativ-operativ deplin al tuturor elementelor iehoviste pretabile la fapte dușmănoase sub masca preocupărilor sectante, precum și asupra locurilor și mediilor unde pot să apară acțiuni potrivnice statului român sub acoperirea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în Constituție sau într-un alt act cu valoare constituțională. footnote> Însituația în care în viața unui stat au loc schimbări politice structurale, fundamentale, când se schimbă regimul politic ori când un stat își reînnoiește fundamental bazele politico-juridice, economice, sistemul social-politic, sau când își desăvârșește unitatea națională. Exemplu: schimbările politice au avut ca urmare adoptarea unei Constituții noi: Constituția României din 1923, Constituția Portugaliei din 1976. Organismul competent să adopte Constituția Competent să adopte o nouă Constituție este organismul care deține
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în Constituție sau într-un alt act cu valoare constituțională. footnote> Însituația în care în viața unui stat au loc schimbări politice structurale, fundamentale, când se schimbă regimul politic ori când un stat își reînnoiește fundamental bazele politico-juridice, economice, sistemul social-politic, sau când își desăvârșește unitatea națională. Exemplu: schimbările politice au avut ca urmare adoptarea unei Constituții noi: Constituția României din 1923, Constituția Portugaliei din 1976. Organismul competent să adopte Constituția Competent să adopte o nouă Constituție este organismul care deține
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
adecvate, a verifica obiectivele relativ la conținutul realității, a te uita la lucruri neplanificate, cauze și asumpții, a accentua scopul proiectului, a efectua rapoarte în termeni de informații nou dobândite (R. Nollan, 2002). Argumente de acest tip sunt invocate în contexte social-politice și/sau economice foarte diferite; vezi, de pildă, G. Perret (2003) sau J. Pearce (2003). Model conceput și inițiat de M. Yunus în Bangladesh, la sfârșitul anilor ’70. Termenul development narratives a fost propus inițial de E. Roe (1991) pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
decât un mod unilateral de analiză și interpretare a dinamicii psihicului uman, a fenomenelor psihice complexe. Ea subliniază în mod exagerat „autonimia” dinamicii persoanei, condiționarea în special din interior, prin motive osihice „pure”, a comportamentului uman (subestimând rolul determinărilor economice, social-politice și culturale), precum și rolul primordial al mecanismelor pur psihologice în dinamica personalității. Desigur, nu poate fi contestat faptul că instinctele, impulsurile, afectivitatea bazală reprezintă un „izvor energetic”, dar - așa cum arată C.I. Gulian - acest izvor energetic „poate fi modelat în sensul
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
impersonal, sau intrapsihic. Necorespondența vocațională poate reflecta și situația ancorării într-un rol care nu mai prezintă valoare socială manifestă. Este cunoscut faptul că rolurile apar ca niște „funcții sociale”, răspunzând trebuințelor de moment ale societății. În raport cu specificul economic și social-politic al societății, cu momentul istoric respectiv există roluri tolerate, acceptate, agreate, invidiate sau ironizate. În funcție, deci, de poziție socială a „rolului” ??139 adoptat, pot apărea unele atitudini contradictorii din partea subiecților, sau fenomene obsesive și conflicte diverse (mai ales când
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de regimul nazist. Bibliografietc "Bibliografie" Adler, Nanci, „Life in the Big Zone: The Fate of Returnees in the Aftermath of Stalinist Repressions”, Europe-Asia Studies, vol. 51, nr. 1/1999, p. 5-19. Applebaum, Anne, Gulag: A History, Anchor, 2004. Arhiva Organizațiilor Social-Politice din Republica Moldova (AOSPRM), arhiva fostului Partid Comunist al Moldovei Socialiste. Beniuc, Valentin, Totalitarizm kak real’nost’: istoriko-politologicheskoe issledovanie na primere poslevoennoi Moldovy (Totalitarismul ca realitate: studiu istorico-politologic asupra Moldovei postbelice), Editura Universității de Stat din Moldova, Chișinău, 1998. Boldisor, Veronica
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
activitate esențială pentru existența organizației și pentru atingerea obiectivelor, și are în vedere definirea conceptului, tipurile de organizare și de structuri organizatorice. Pentru început, sunt menționate două dificultăți care apar în definirea termenului: dificultăți de ordin lingvistic și specificul condițiilor social-politice. Prima se referă la delimitarea între organizare și organizație, iar cea de-a doua dificultate are în vedere diferențele în definire între specialiștii din țările est-europene și cei din țările occidentale. Autorul se oprește asupra a doua accepțiuni ale conceptului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
distopice. Vom adăuga însă acestei viziuni cuplate o perspectivă sociologică și politologică asupra ființei umane care există și acționează în spațiul virtualității, adică spațiul care se creează la interfața dintre realitatea fizică, topografiile tehnologiilor informațional-comunicaționale și imaginația umană. Această perspectivă social-politică are la bază conceptul ambivalent de putere și derivatul acesteia, împuternicirea, resptectiv cadrul ideologic prin care discursul devine practică existențială în spațiul virtualității. În cadrul acestui spațiu tehnocultural, virtualitatea își păstrează conotațiile etimologice (din rădăcina indo-europeană wir „curaj, virtute, valoare, voință
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a proceselor sale și a lumii în care este integrat, iar noile ipostazieri tehnologice ale corporealității nu fac decât să întărească calitatea activă și relațională proprie corpului surprins în lume și în societate. Se ajunge, prin urmare, la dimensiunile social-politice ale corpului împuternicit, un corp încărcat cu accepțiile ideologice ale rezistenței și ale opoziției la structurile autoritare ale umanului. Toate aceste ipostazieri corporal-identitare sunt propuse drept modele existențiale și discursive care critică teoriile utopice ale corpului virtual, în măsura în care acestea din
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
eului, susținută de postmoderniști, dar și de cercetători ai spațiului virtual, nu trebuie să monopolizeze însă discuția, mai ales că există puncte de vedere care sprijină diverse inițiative de reconstrucție a identității, de la cyberfeminism la transumanism. Ajunse în pragul chestiunilor social-politice, aceste teorii care îmbină o perspectivă postmodernă cu o practică a virtualității pot fi criticate de încercarea de evadare din problemele realității cotidiene, de iresponsabilitate și de utopie, de imposibilitate de luare a deciziilor și de instabilitate în valori și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de obicei, nu este cea mai bună fereastră a mea”. În loc să considere viața online o fereastră deschisă în cadrul realității fizice și o valorifice în acest sens, astfel de afirmații sunt periculoase nu doar din punct de vedere ontologic-epistemologic, ci și social-politic și îi pot inspira pe bună dreptate pe Baudrillard sau pe Virilio în critica lor distopică. Viața reală devine, pentru utilizatorii lumilor online, o cameră de conversație (chatroomă, adăugându-se celorlalte spații virtuale. Fantezia și imaginația au într-adevăr un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deschisă: trupul însuși devine obiect de artă sau imagine artistică. Exemplele de artă corporală sunt numeroase (vezi Stiles, 1996; Warr, 2003, sau Jones, 2003, pentru o sintetizare a acestoraă, stând mărturie pentru experiențele vizuale variate, de la cele fenomenologice la cele social-politice: de la revolta împotriva unității identitare la răzvrătirea împotriva capitalismului, de la respingerea viziunii patriarhale la chestionarea raționalismului. Considerate deopotrivă ca manifestare a relațiilor de putere și ca rezistență la acestea, trupul și imaginea acestuia se întrepătrund până la confuzie atât în ceea ce privește medierea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]