3,508 matches
-
ideile de unitate Și apartenență la comunitatea umană sunt întreținute de faptul că aceste forme reunesc sub titulatura lor indivizi umani care sunt organizați în grupuri socio-umane (în cazul națiunilor), sau socio-economice (în cel al entităților economice). Astfel, aceste comunități socio-economice atrag, gestionează Și utilizează intenția resurselor umane (ca idee, ca punct comun de apartenență la arealul respectiv), pentru ca mai apoi să livreze intenția de a face afaceri aceleiași resurse. Nu am părăsit societatea, omul (savoarea Și deliciul spectacolului social), ci
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Paul, Londra. Bray, Mark; Kwok, Percy, 2001, „Out-of-school Supplementary Tutoring: Scale, Nature, Determinants, and Implications”, Childhood Education: Infancy through Early Adolescence, vol. 37, nr. 6, pp. 360-366. Bray, Mark; Kwok, Percy, 2003, „Demand for Private Supplementary Tutoring: Conceptual Considerations and Socio-economic Patterns in Hong Kong”, Economics of Education Review, 22, pp. 611-620. Brown, David K., 2001, „The Social Sources of Educational Credentialism: Status Cultures, Labor Markets, and Organizations”, Sociology of Education, vol. 74, număr special, pp. 19-34. Burke, Peter, 2004, O istorie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sau/și organizație? 230 3. Clasa școlară ca grup 235 4. Omogenitate și eterogenitate în alcătuirea clasei 239 5. Cooperare și competiție 240 6. Identitate socială și stimă de sine 245 7. Atribuirea succesului și eșecului școlar 248 8. Status socio-economic și reușită școlară 250 Capitolul XIV Dimensiuni psihosociale ale activității profesorului Ă Adrian Neculau, Ștefan Boncu 255 1. Meseria de profesor 255 2. Funcțiile profesorului în școală 258 3. Rolurile profesorului 260 4. Stilul profesorului și bazele puterii sale 261
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
instrumente psihologice specifice. Unii cercetători consideră, deci, coeficientul de inteligență drept un factor determinant pentru definirea „supradotării”, în timp ce alții îl consideră un factor discriminator și inutil. Unii dintre aceștia, de orientare marxistă, afirmă că testele de inteligență sunt reflectarea structurilor socio-economice ambiante, critică supravegherea indivizilor dotați de către „clasa dominantă” recomandând abolirea conceptului de inteligență și înlocuirea lui cu o noțiune mai descriptivă. Feldman (1982) propune ca definiție a conceptului de dotare „capacitatea de a aduce o contribuție semnificativă în orice domeniu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
încredere în forțele lor când e vorba de a înfrunta o problemă de matematică. Sentimentul propriei eficiențe poate fi amplificat prin atribuiri interne ale succeselor și prin auto-persuasiune, dar foarte importante rămân obținerea succeselor reale și feed-back-ul profesorilor. 8. Status socio-economic și reușită școlară tc "8. Status socio‑economic [i reu[it\ [colar\ " Peste tot în lume, dreptul la educație este inclus în constituții. Guvernele proclamă educația drept principalul mijloc de a obține generații de cetățeni loiali și în stare să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
multă vreme relația reală dintre reușita școlară și stratificarea socială: copii cu aptitudini egale, provenind din medii sociale diferite pot obține performanțe sociale diferite. În cele ce urmează vom considera societatea împărțită, în mod esențial, în trei clase sau pături socio-economice: superioară (minoritară numeric), mijlocie și inferioară (unde cea mijlocie nu este neaparat mai cuprinzătoare decât cea inferioară, cel puțin în cazul societății românești contemporane). Ele se deosebesc prin prestigiu, avuție și putere. Este limpede, din acest punct de vedere, că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din acest punct de vedere, că membrii clasei inferioare dispun de cele mai reduse resurse și au identitatea cea mai puțin valorizată social. Cercetările din perimetrul sociologiei au demonstrat în al treilea pătrar al secolului o corelație semnificativă între statusul socio-economic și randamentul școlar. Copiii din clasele mai puțin avantajate economic au rezultate școlare inferioare; ei obțin note mai mici la aproape toate materiile și intră într-o proporție mai redusă la liceu și la facultate. Ei își termină mai repede
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
status diferit erau mai cu seamă cele verbale. Diferențele se datorau, așadar, culturii, mai curând decât capacităților subiecților testați. De pildă, un item ce presupunea că subiecții cunosc cuvântul „sonată” nu putea decât să-i dezavantajeze pe cei cu status socio-economic inferior. Întrucât cei mai mulți din părinții de astăzi nu au posibilitatea să transmită copiilor lor un capital semnificativ, sau o fac numai când aceștia sunt deja adulți, singura posibiltate de a-și ajuta copiii să se împlinească este de a investi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
investi în educația lor (Dornbush ș.a., 1996). Din păcate, cei din clasele mai puțin avute investesc mai puțin și astfel copiii lor sunt handicapați în raport cu cei din clasele superioare. Aceasta se întâmplă în condițiile în care tocmai indivizii cu status socio-economic coborât ar avea nevoie de o educație deosebită, căci pentru ei singura modalitate de mobilitate socială o reprezintă frecventarea facultăților prestigioase. Dar influența mediului familial este cu mult mai complexă decât o arată simpla comparație între resursele materiale de care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
teoria lui Basil Bernstein cu privire la relația dintre limbaj și structura socială. În această perspectivă, grupurile sociale s-ar deosebi, în cadrul aceleiași comunități lingvistice, prin folosirea unor „coduri” diferite. Bernstein distinge două coduri lingvistice fundamentale, ce caracterizează cele două mari categorii socio-economice ale societății: un cod axat pe simbolismul concret, conținând concepte insuficient conturate, cu semnificații în mare parte implicite, folosit mai degrabă de indivizii din păturile inferioare, și un cod elaborat, abstract, cu semnificații explicite, nuanțat și în stare să transmită
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
defavorizate, dar este responsabil pentru eșecul lor școlar; profesorii și toate activitățile desfășurate în instituția educativă impun utilizarea codului elaborat. Ipoteza capitalului cultural, elaborată de P. Bourdieu și A. Passeron reprezintă o altă încercare de a explica relația dintre statusul socio-economic inferior și eșecul școlar pe baza diferențelor dintre sub-culturile asociate claselor sociale. Capitalul cultural, definit ca o sumă de resurse simbolice cuprinzând dispoziții și abilități ale elitelor, precum și cunoștințe despre elite, este transmis între generații, iar această transmitere echivalează cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din clasele favorizate au atitudini pozitive față de instituția educativă, apreciază funcțiile ei de formare și de instruire, precum și potențialul ei de propulsare socială. Ei au, în plus, așteptări foarte mari cu privire la performanțele școlare ale copiilor. Dar și cei cu status socio-economic inferior își încurajează copiii să obțină succese școlare, conștienți că aceasta este unica modalitate legitimă de ascensiune socială pentru ei. Din păcate, părinții din cea de-a doua categorie au dificultăți în a traduce în comportamente specifice sprijinul lor general
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nesatisfăcătoare cu cât diferența dintre statusul profesorului și cel al elevului crește. Într-adevăr, evoluția elevului poate să depindă de reacția profesorului la statusul său. Profesorii sunt pregătiți să-i perceapă pe copii în termenii apartenenței lor la o categorie socio-economică și, mai mult, să stabilească trăsăturile de personalitate ale lor relevante în situațiile educative pe baza acestei apartenențe. Un studiu al lui Seligman și al colaboratorilor săi din 1972 a probat această stare de lucruri. Cercetătorii au prezentat unui grup
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
elev bun Ă elev slab). Cât privește scorurile la inteligență, se pare că evaluatorii au ținut seama de accentul copiilor și, pe baza experienței lor anterioare și a unor indici de limbaj, au inferat de la un anumit accent un status socio-economic inferior, iar de la acesta, o inteligență mai curând medie sau inferioară. Este în afară de orice îndoială că procedând astfel profesorii greșesc. Mai mult, ei au tendința de a supraestima corelația dintre statusul socio-economic și inteligența medie sau inferioară și au așteptări
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
au inferat de la un anumit accent un status socio-economic inferior, iar de la acesta, o inteligență mai curând medie sau inferioară. Este în afară de orice îndoială că procedând astfel profesorii greșesc. Mai mult, ei au tendința de a supraestima corelația dintre statusul socio-economic și inteligența medie sau inferioară și au așteptări mari cu privire la eșecul școlar al unor astfel de copii. Conștientizarea generalizărilor grăbite și a credințelor legate de randamentul slab al acestor elevi poate constitui o premisă pentru o acțiune educativă adecvată, țintind
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al mobilității sociale sau un mecanism pus în slujba perpetuării inegalităților sociale? Suntem nevoiți să admitem că, în ciuda străduinței ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reproșa că nu face destul pentru a anihila efectele statusului socio-economic al elevilor. * Într-o admirabilă sinteză de psihologie socială aplicată în sfera educației, apărută de curând în limba română, J.M. Monteil (1997) afirma că rămâne încă un drum lung de parcurs până la închegarea unei abordări științifice veritabile în acest domeniu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
principalele obiecte din mediul educativ. Vom expune două tipuri de reprezentări ale profesorului: reprezentarea elevului și reprezentarea inteligenței. a) Am arătat în capitolul anterior că profesorii au tendința de a-i percepe pe elevi în funcție de apartenența acestora la o categorie socio-economică. Se cuvine precizat că în general indivizii îi percep pe ceilalți în termenii identității personale, stabilind deci diferențele ce-i individualizează, dar și în termenii identității sociale, ai calității lor de membri ai unor grupuri sociale. A doua modalitate este
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se manifeste decât atunci când profesorii explică succesul sau eșecul elevilor pe care-i cunosc. Dacă, într-o anchetă asupra stării învățământului, adresăm profesorilor întrebări despre cauzele reușitei și eșecului școlar în general, ei vor alege mai curând cauze externe (situația socio-economică, mediul familial). Această diferență (grupul elevilor se află sub influența condițiilor sociale, în vreme ce comportamentul unui elev anume este ghidat de cauze interne) mărturisește acceptarea unui determinism social asupra căruia nu se poate interveni. Între cauzele externe pomenite pot apărea și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
efectele așteptărilor profesorilor sunt mai puternice în cazul fetelor, copiilor provenind din minoritățile etnice sau rasiale sau celor din familii sărace. Evident, expectanțele negative ale profesorilor conduc la performențe slabe. În școlile noastre, este posibil ca în afara elevilor cu status socio-economic inferior, copiii țigani să fie victime ale expectanțelor profesorilor. Întrebările la care au încercat să răspundă studiile ulterioare au fost în număr de două: 1. Ce factori influențează așteptările profesorilor? și 2. Cum sunt comunicate aceste așteptări? Unul din modelele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întărească și să susțină o campanie activă și extinsă împotriva răspândirii virusului HIV; să ofere sprijin și îngrijire celor infectați sau afectați de acest virus; să reducă vulnerabilitatea individuală și a comunităților la HIV/SIDA; să reducă impactul uman și socio-economic al epidemiei. Lucrând împreună în cadrul UNAIDS, co-sponsorii și-au extins activitatea prin alianțe strategice cu alte agenții ale Națiunilor Unite, guverne naționale, corporații, mass-media, organizații religioase, grupuri comunitare, rețele regionale și naționale de persoane infectate cu HIV/SIDA și alte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de localități urbane și rurale (de la diferențele oraș - zonă suburbană la zonele rurale complet izolate sau la diferențele spațiale dintre centrul și periferia unui oraș, asociate cu probleme grave de excluziune socială). Printre obiectivele fundamentale ale p.t. se numără: - dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor; - ameliorarea calității vieții; - gestiunea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului; - utilizarea rațională a terenurilor. Practica evidențiază și promovarea unor obiective specifice pentru zone cu caracteristici speciale: zone rurale predominant agricole, zone urbane cu probleme de creștere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
geo-economie întemeiată pe conceptul de competitivitate o va înlocui (Hirst și Thompson, 2000, p. 164). În această perspectivă asupra viitoarei ordini mondiale, accentul se pune pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatală/inter-blocuri, bazat pe diferențe organizaționale socio-economice, ideologice și sistemice, la un sistem întemeiat pe competiția economică „pașnică” între state/blocuri, în cadrul căruia chestiunile militare sunt adiacente (cel puțin la prima vedere) (Ibidem). Următorul scenariu „moderat” este ordinea „uni-multipolară” despre care vorbea Huntington și care se prezintă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
informațional Buna funcționare a organizației este condiționată pe de-o parte de procurarea datelor, informațiilor despre mediul ei intern și extern, iar pe de altă parte de oferirea de date, informații pentru propriile unități / segmente, pentru forurile decizionale și mediul socio-economic. Astfel sistemul informațional cuprinde procurarea, fixarea, stocarea respectiv prelucrarea datelor, precum și producerea de noi informații, stocarea, transmiterea și utilizarea lor. Sistemele informaționale de management sunt ansambluri organizate de proceduri și mijloace folosite pentru culegerea, prelucrarea, stocarea și transmiterea informațiilor necesare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
sexuală, rasă și condiție fizică) și secundare (educație, religie, origine geografică, venit, statut marital și profesional) - care pot influența percepția oamenilor în relațiile dezvoltate, dar și asupra mediului în care trăiesc; caracteristici invariabile (rasă, etnie, sex, orientare sexuală, naționalitate, nivel socio-economic) și variabile (vârstă, funcție, educație, statut marital, condiție fizică); caracteristici vizibile/observabile (rasă, etnie, sex, vârstă) și invizibile/neobservabile (educație, funcție, experiență în organizație, clasă socială) - cu accent pe normele și valorile comune unui anumit grup de persoane. Întrucât categoriile
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de persoane. Printr-o comunicare și colaborare mai eficientă între cercetători și formatorii practicieni, se pot obține informații valide asupra diferențelor dintre tineri și vârstnici și modului în care aceste diferențe afectează învățarea și performanțele la locul de muncă. Contextul socio-economic a devenit și el favorabil combaterii discriminării în funcție de vârstă, iar rațiunile unui astfel de demers sunt atât comerciale, cât și de management al resurselor umane. O practică eficientă în recrutarea și pregătirea personalului trebuie să includă toate categoriile de vârstă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]