1,301 matches
-
școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd să descifreze cum în diferite comunități socioculturale are loc același lucru, construcția „omului ca ființă culturală” (Antonesei, 1996). Dar educația mai este studiată și de disciplinele economice - de la economia generală la studiile recente despre human capital și despre rolul investițiilor în educație există o explozie de studii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
De cele mai multe ori, în acest mod de interpretare se procedează la următoarele operații: 1.Clasificarea datelor în categorii, grupe sau clase în funcție de anumite criterii, deseori în funcție de tematica la care se referă (de exemplu, ca date fizico-anatomice, psihologice sau de mediu sociocultural). 2.Analiza valorii datelor. Se face distincție între ceea ce este cert și ceea ce este nesigur; se deosebesc faptele motivate de cele aparent întîmplătoare; se 1.Vezi Holban, 1978, capitolul dedicat interpretării datelor cercetării. distinge ceea ce este semnificativ de ceea ce pare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
identificarea corelațiilor naturale existente între fapte, deci a factorului lor comun, și calcularea corelațiilor matematice corespunzătoare. Prin prelucrarea, confruntarea și analiza faptelor se ajunge la punerea în evidență a caracteristicilor cu valoare dominantă în diferitele clase stabilite: caracteristici anatomo-fiziologice, mediu sociocultural, trăsături de personalitate, performanțe școlare etc. 5.Integrarea în unitate a informației prin organizarea ei în sisteme ce constituie expresia configurației existente între faptele ce alcătuiesc fenomenul studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și intențiile cercetării, ea apelează la biografii scrise sau la interviu - este vorba despre interviuri de dimensiuni considerabile, construite multidimensional, pentru care sînt necesare adesea mai multe ședințe de intervievare. Este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de tip pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă în cadrul unui tip recurent de preferințe discursive în stilul mediatic: opțiunea de a menționa explicit totalitatea condițiilor în care un eveniment/o
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
La Început rezultatele, reușitele se vor lăsa așteptate, dar, odată trezit interesul pentru lectură și cu Îndrumările potrivite, copilul va Îndrăzni să se apuce singur de citit. Iar În acest momemt putem spune că scopul nostru a fost atins. Integrarea socioculturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una dintre cele mai mărețe invenții ale
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de dezvoltare a activității educative școlare și extrașcolare, ca răspuns la Recomandarea din 30.04.2003 a Consiliului Europei referitoare la promovarea activităților educative școlare și extrașcolare, recunoscânduse importanța și contribuția acestora la dezvoltarea personalității copilului și a integrării sale socioculturale Strategia proiectată de MEdC pornește de la premisa că abordarea educațională complementară formal nonformal asigură plus valoarea sistemului educațional. Expansiunea educației nonformale a devenit o problemă de interes general Începând cu anii 6070, pe fondul aceentuării „crizei mondiale a educației” (Ph
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
orizontului de cunoaștere și cultură, optimizarea comunicării, Învățarea Întrun mediu relaxant și prietenos (În care rolul principal Îl are elevul), posibilitatea evitării fenomenului de „chiul social” sau „dezindividualizare” prin necunoașterea modalităților de implicare ca parte a unui grup În viața socioculturală. Prin toate activitățile organizate și desfășurate În Școala pentru Hipoacuzici, fie că aparțin curriculumului formal fie curriculumului non formal, dorim să stimulăm interesul pentru cunoaștere (cunoașterea de sine, cunoașterea celuilalt, cunoașterea lumii În care trăim și a transformărilor rapide cărora
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
sale specificdiferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindul pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea În viața socio culturală. Apartenența la o instituție de Învățământ specialșcoala specială pentru hipoacuzicile oferă elevilor posibilitatea dezvoltării personale În vederea integrării școlare și socioculturale optime prin planuricadru, programe școlare și programe de intervenție personalizată concepute În concordanță cu specificul deficienței elevilor, cu nivelul dezvoltării psiho individuale și socioafective a acestora. Acestea se defășoară Într-un cadru instituționalizat, formal, dar familiar acestora și apropiat sufletului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până În jurul vârstei de patru ani este ineficientă folosirea limbajului verbal cu copilul surd, acesta este În pericol să devină și un handicapat sociocultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
special aspecte legate de frecvență și de productivitate: din ce clase morfologice sunt selectați constituenții și ce mecanisme de interpretare a sensului există pentru diverse registre de limbă în cazul anumitor formații speciale, create în strânsă dependență cu un context sociocultural sau politic. Am urmărit aceste probleme într-o serie de utilizări din literatură, din presa scrisă, din limbajul site-urilor și al forumurilor sau din exprimarea zilnică a adolescenților. Am aplicat, în acest sens, unui grup de 70 de elevi
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o Iudă de băiat ("lingușitor"), un submediocru/individualist/nepriceput de băiat, un model/nimic de profesor, un deliciu de înghețată, o zoaie de ciorbă, o minunăție/un dezastru de spectacol. 3.2.5. Sensuri dependente de cunoașterea contextului politic și sociocultural De foarte multe ori, mai ales în cazul creațiilor ocazionale, sensul este destul de greu de descifrat în absența cunoașterii contextului. Acest aspect contează foarte mult și pentru decizia în direcția unei interpretări ironice, depreciative sau valorizante: Despre SC TCE 3
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ale școlarității mici, sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința de bază a complexului proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic și de stimulare a potențialului său creativ. II.8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic Punerea în evidență a potențialului creativ individual depinde în mare măsură de sistemul instructiv - educativ. S-a constatat că mulți
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în toate aspectele vieții sociale contemporane, de la cel cultural la cel infracțional și de la cel financiar la cel spiritual. La polul opus, localizarea își asumă ca forme de manifestare revigorarea identităților etnice și naționale, menținerea/accentuarea ideilor și a practicilor socioculturale individuale, exclusiviste și tradiționaliste și formarea de blocuri economice regionale structurate de obicei pe criterii cultural-religioase și ale căror fluxuri comerciale interne le depășesc, ca volum și intensitate, pe cele interblocuri. Dincolo de dimensiuni în sine și, aferent, cauze și implicații
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
o anumită interacțiune sau un schimb de comunicare.” (Tim O’Sullivan, 2001:88). Putem integra, în acest context, orice informație despre locul și momentul enunțării; identitatea, rolul și statutul social al interlocutorilor; mimico-gesticulația; supozițiile, ipotezele sau cunoștințele comune interlocutorilor; comunitatea socioculturală, etc. Wittgenstein - pentru care entitățile lingvistice au un sens doar pentru că sunt folosite de om și numai prin această întrebuințare li se garantează legătura cu un sens determinat - afirma că „știu ce înseamnă un cuvânt în anumite contexte” (1993:37
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
substanță educogenă primară (cei “șapte ani de acasă.”).”</citation. În familie, copiii sunt crescuți, socializați, protejați și își apropie valorile culturii și ale moralei. Iată de ce modul de relaționare, din familie, buna comunicare dintre membrii familiei, climatul afectiv și modelul sociocultural al acesteia sunt importante în integrarea socială și constituirea comportamentelor sociale. Prin relațiile sale cu mama, cu tata și cu frații copilul se integrează în relațiile sociale, se apropie de societate, își cunoaște valoarea și începe să-și formeze imaginea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
stare potențială la orice individ uman și la toate varstele. Copilul, care-și manifestă permanent mirarea și surpriza, încercând să surprindă ineditul lumii, neinfluențat încă de educația rutinieră, este considerat prototipul creativității. Mai trebuie precizat că, strâns legată de mediul sociocultural, această tendință naturală, firească a omului, de realizare a sinelui, presupune condiții favorabile spre a se exprima ca ingeniozitate elaborată. Teama față de orice deviere de la normă (convenție, tradiție) sau conformismul social are ca efect dispariția oricărei urme de originalitate, fiind
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cele din urmă asupra cursului ei. Prima diferențiere ce se impune este aceea dintre interpretarea religioasă și interpretarea raționalistă. Problematica complexă a personalității este analizată din perspective proprii și cu metode specifice, de multe științe ale omului psihologia muncii, antropologia socioculturală, antropologia filosofică, filosofia, care împreună au reliefat atributele fundamentale ale personalității: fondul psihic, libertatea și responsabilitatea, demnitatea, eroismul sau spiritul de sacrificiu, spiritul de dreptate, încrederea în sine bazată pe conștiința valorii proprii, entuziasm și originalitate în creație. Dintre determinațiile
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
măsurilor care asigură eliminarea abaterilor, menținându se echilibrul dinamic al organizației. 139. Care sunt particularitățile managementului structurilor infodocumentare? R: Bibliotecile sunt un teren de confluență a tradițiilor cultural științifice cu progresul cunoașterii și al noilor tehnologii de informare publică. Responsabilitățile socioculturale ale bibliotecilor impun management științific, măsuri adecvate facilității procesului cognitiv actual, precum și un grad înalt de prognoză socio-culturală, științifică, economică. 140. Care sunt tendințele actuale în managementul de bibliotecă? R: Managementul trebuie să devină un sistem flexibil de interacțiune a
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
deci, de a controla activitatea și conduita copiilor . 2.Obiective ce stau la baza rolurilor părinților și așteptărilor copilului Structura biologică a oricărui individ, dependentă de mediu, solicită în mod imperativ ca el să se dezvolte într-un anumit sistem sociocultural, pentru a putea îndeplini cerințe sociale specifice și a asimila valorile unei culturi particulare.Din acest punct de vedere, familia reprezintă un sistem social fundamental, care mediază între capitalul ereditar al copilului (înzestrarea genetică) și setul de norme sociale și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
între devianță și raritate se explică nu numai că este dificil să dezaprobi cu consecvență practici frecvente, dar și faptul că grupurile/majorității reușesc, mai devreme sau mai târziu, să-și impună criteriul lor de normalitate, adaptându-l la evoluțiile socioculturale. Devianța în sens sociologic se aseamănă cu devianța în sensul statistic de abatere de la tendința centrală a unui grup, cu deosebirea că ceea ce este sociologic deviant este în mod necesar și dezaprobat. c) Criteriul magnitudinii și gravității actului comportamental - definește
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de comportament (alcoolicii, toxicomanii, persoanele cu tulburări mintale și/sau de caracter) în cazul lor, raportul dintre voluntar și involuntar nu poate fi stabilit cu precizie, după cum nici latura de compulsiune nu poate fi ușor detașată de cea a determinării socioculturale; c) transgresorii sunt devianții care încalcă în mod voluntar o normă a cărei validlitate o recunosc. Ei acționează din interes, oportunism sau sub imperiul pulsiunilor fără a urmări instaurarea unor norme și valori noi; d) devianții subculturali sunt acei indivizi
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
acoperire în realitatea vieții sociale, care este ea însăși dinamică, mobilă, contradictorie. Mai întâi, este necesar să lămurim că universalitatea devianței desemnează două aspecte diferite: a) deși conduitele deviante sunt relative, estimate astfel în funcție de epoca istorică și de contextul normativ sociocultural, studiile au scos în evidență existența a patru conduite deviante universal reprimate, în toate comunitățile și epocile istorice: incestul, răpirea și violul unei femei căsătorite, omorul unei persoane din propriul grup și furtul; b) datorită diversității extreme a normelor într-
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
atitudine colectivă comună, o solidarizare emoțională a grupului, care reacționează pentru a-l sancționa pe deviant; -producerea unor schimbări necesare în cadrul sistemului social; în urma unor acțiuni deviante, grupul poate conștientiza faptul că unele reguli sau norme nu sunt adecvate contextului sociocultural aflat în evoluție sau că apar contradicții între prescripțiile unor norme ; în consecință, grupul se va mobiliza și va schimba normele respective. considerarea conformității ca fiind mai dezirabilă decât devianța; eșecul și pedepsirea unei acțiuni deviante pot contribui la întărirea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]