2,985 matches
-
pentru Investiții al Comunei (CIAC) - o structură informală alcătuită din reprezentanți ai tuturor satelor componente și ai autorităților locale (cel mult 20 de persoane, dintre care mai puțin de o treime reprezentanți ai Consiliului Local); - CIAC a elaborat o hartă socioeconomică a nevoilor de investiție la nivel de comună, dar și o hartă tehnică a stării infrastructurii; - CIAC a analizat oportunitățile de investiție în infrastructură și, prin consultări la nivel de sate și întâlniri publice la nivel de comună, s-a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Competiția deschisă presupune, în principiu, competitori de aceeași „talie” sau de talie relativ comparabilă. De aceea, în măsura în care un program de dezvoltare comunitară se adresează unor arii geografice eterogene din punct de vedere cultural, reunind comunități cu nivele diferite de dezvoltare socioeconomică, aplicarea ad litteram a principiului competiției deschise poate restrânge accesul anumitor categorii de beneficiari la resursele de dezvoltare puse în joc. Experiența Fondului Român de Dezvoltare Socială (FRDS) ne oferă un exemplu relevant în acest sens. În perioada 1999, 2006
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
măsura în care aceștia își asumă „proprietatea” asupra demersului propus. De cealaltă parte, alte programe de dezvoltare lasă la îndemâna experților (locali sau externi) definirea oportunității și relevanței demersului de dezvoltare propus, în aceste cazuri, evaluarea raportându-se strict la analizele socioeconomice, expertizele de ordin tehnic sau strategiile locale ori naționale ce au fundamentat promovarea respectivului demers de dezvoltare. La rândul ei, fezabilitatea unei propuneri de proiect face referire, în esență, la modul în care aceasta a fost construită ca demers practic
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dar pune și multe probleme de organizare și adaptare la sutele de pagini de reglementări europene, la o nouă structură internă, care să poată gândi și acționa pe mai multe planuri, asigurând aceeași eficacitate în sfera incluziunii sociale, a regenerării socioeconomice și a dezvoltării resurselor umane, programe ce se vor derula în paralel în următorii ani. Nu se pune problema doar a unor competenețe noi, care să răspundă segmentului de intervenție focalizat pe formare, profesională și creșterea ocupării, domeniu atacat doar
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care să nu le onoreze”2. Represiunea Începuse Însă deja, prin infiltrarea unor securiști printre manifestanți (celebrele „salopete noi”3), și urma să continue intens după plecarea șefului statului. În mod evident, de la un punct Încolo, greva născută din probleme socioeconomice a devenit o revoltă politică Împotriva lui Ceaușescu și chiar a sistemului comunist. Deși inițial greviștii doreau să negocieze cu cei din conducerea partidului, ulterior, În prezența liderului suprem al țării, minerii au strigat lozinci precum „Jos Ceaușescu!” ori chiar
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
activității Întreprinderii, un număr redus de elemente componente participă cu o pondere importantă la cifra de afaceri, gradul de concentrare a activității fiind foarte mare. Importanța economică și interpretările date rezultatelor celor doi coeficienți sunt diferite, În funcție de contextul și conjunctura socioeconomică. Astfel, dacă Întreprinderea analizată deține poziție de monopol, atunci preferabilă este situația În care gradul de concentrare a activității este mare, deoarece nomenclatorul de produse/activități și efortul investițional pot fi mai reduse. Existând cerere superioară ofertei, societatea poate Înregistra
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
limbaj. Sănătatea, abilitățile fizice ale individului predetermină libertățile lui de relaționare și limbajele de care se poate servi (limbajul surdomuților, comportamentul nonverbal al orbilor, influențele handicapului fizic asupra posibilităților de comunicare etc.), punând adeseori bariere de comunicare. Diferențele de statut socioeconomic se reflectă în codul la care recurg vorbitorii. Astfel, Bernstein (1971) distinge între coduri elaborate și coduri restrânse. Codurile elaborate se bazează pe structuri gramaticale elaborate, complexe, precise, pe un vocabular bogat și nuanțat, sunt libere de context (în sensul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să ajungă la orice altă firmă sau clien t din lume. Obținerea acestui avantaj a fost posibilă după rezolvarea problemelor legate de conceperea site-ului web, de integrarea sistemelor de securitate aferente plăților electronice și partajului informațional. În noul context socioeconomic de mobilitate și int erdependență, o întreprindere care se dorește competitivă trebuie să-și regândească organizarea, să-și mobilizeze competențele umane și să și redefinească strategiile. Celor trei unități de loc, de timp și de acțiune li se substituie organizațiile
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
educație, pe de o parte, prin alocarea fondurilor pe baza costurilor pe elev, iar pe de altă parte, prin finanțarea programelor orientate către acoperirea cerințelor educaționale diferite ale elevilor, determinate de diversitatea culturală și etnică,creșterea participării, abordările incluzive, discrepanțele socioeconomice. Noul sistem de finanțare va permite alocări egale pentru elevii cu aceleași nevoi, indiferent de zona geografică sau de capacitatea financiară a localităților unde învață elevii; • creșterea relevanței ofertei de servicii educaționale pentru toate categoriile de copii și elevi, prin
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
perspectiva managementului resurselor umane, oamenii nu sunt angajați doar pentru a ocupa anumite posturi vacante, ci, fiecare în parte, pentru rolul important pe care îl poate avea în cadrul organizației. Acest fapt este cu atât mai evident cu cât, în mediul socioeconomic actual, caracterizat prin concurență, dinamism și interdependență, multe dintre dificultățile sau succesele organizațiilor au la bază resursele umane și managementul acestora. Altfel spus, managementul resurselor umane este acea activitate organizațională care permite folosirea cea mai eficientă a oamenilor/angajaților pentru
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
încearcă să combine elemente aparținând modelelor administrative cu aspecte specifice situațiilor întâlnite în serviciile educaționale. Deoarece în domeniul serviciilor educaționale intervenția factorilor subiectivi (specificul și dinamica proceselor psihice la nivel individual), a situațiilor conjuncturale, a dinamicii sociale și a contextului socioeconomic și cultural din comunitatea căreia aparține organizația face riscantă o strategie pe termen lung, s-a apelat la „modelul pașilor mici”, mai ales atunci când problemele supuse rezolvării au un grad ridicat de complexitate și când gradul de certitudine cu privire la evoluția
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
punctele slabe - se referă la „mediul intern” al organizației: resurse umane și materiale, motivația personalului, expertiză, experiență profesională etc.; • oportunitățile și amenințările - se referă la „mediul extern” al organizației: relațiile cu administrația locală și alte instituții din regiune/comunitate, condițiile socioeconomice, posibili finanțatori, factori de risc existenți în comunitate și care pot afecta activitatea organizației etc. Dintr-o altă perspectivă, punctele tari și oportunitățile constituie avantajele (resursele strategice) care vin în sprijinul organizației, iar punctele slabe și amenințările constituie dezavantajele (țintele
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
monedei unice euro. Comitetul Economic și Social. Acest organism funcționează pe lângă Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană și are rol consultativ. Este format din reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale și ai altor reprezentanți ai societății civile, în special din domeniile socioeconomic, civic, profesional și cultural. Numărul de membri ai Comitetului Economic și Social nu poate depăși trei sute cincizeci. Consiliul adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi reînnoit. Comitetul este consultat de Parlamentul European, de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
furnizor de idei inovatoare, practici socioculturale, competență tehnică. Educația a devenit un factor important al dezvoltării sociale, faptul cel mai evident fiind amplificarea valorii sociale și economice a educației. „Multă vreme considerată (explicit sau nu) un fenomen marginal sub raport socioeconomic și aproape exclusiv dependentă de dezvoltarea socială (fără a i se fi contestat niciodată total efectele sale sociale, dar accentuându-se mai ales cele de conservare și de transmitere a experienței sociale și culturale), educația se află astăzi în centrul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dar accentuându-se mai ales cele de conservare și de transmitere a experienței sociale și culturale), educația se află astăzi în centrul tuturor teoriilor despre dezvoltarea socială și creșterea economică.” (Păun, 1983) Acest raport de interdependență dintre educație și dezvoltarea socioeconomică a ridicat educația, în ultimele decenii, „în poziția de activitate prioritară a societății contemporane” (Văideanu, 1988). Societățile, crede profesorul ieșean, se bazează tot mai mult pe „produsele” educației, astfel încât „atitudinile, capacitățile, priceperile, obișnuințele și cunoștințele au devenit tezaurul cel mai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unor reforme vizând, pe de o parte, diminuarea ponderii sectorului public și, pe de altă parte, reformarea gestiunii sale, urmând modelul corporațiilor din sectorul privat. Se considera că piața este instituția cea mai eficientă în alocarea resurselor, conducând la dezvoltare socioeconomică. Concepția mâinii invizibile a lui Adam Smith este invocată în contextul ineficienței tot mai mari a birocrațiilor publice. Astfel, se consideră că binele comun este realizat prin urmărirea rațională a intereselor individuale egoiste: În mod obișnuit, ce e drept, șindividulț
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
tendința generală de reformare a sectorului public prin care sunt aduse în prim-plan rezultatele (outputurile) serviciilor. Diverse măsuri de reformă 1 au urmărit să ridice competitivitatea și capacitatea de adaptare a sistemului în condițiile unei transformări radicale a contextului socioeconomic. Deși aceste măsuri au beneficiat de asistență internațională, ele nu au reușit să fie coordonate sau să depășească intervențiile la nivelul proceselor/inputurilor. Cele mai importante și profunde măsuri de schimbare, din această perspectivă, sunt relativ recente: politicile privind descentralizarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sunt însoțite de Programele Operaționale (PO) și programele complement (Documentele Cadru de Implementare) ale acestora. Conform Guvernului României (2005), Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 „este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socioeconomică față de Uniunea Europeană”. Din punct de vedere programatic acesta este un document de planificare strategică și programare financiară multianuală, cu scopul orientării și stimulării dezvoltării socioeconomice a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Motivația realizării acestui document a fost
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socioeconomică față de Uniunea Europeană”. Din punct de vedere programatic acesta este un document de planificare strategică și programare financiară multianuală, cu scopul orientării și stimulării dezvoltării socioeconomice a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Motivația realizării acestui document a fost declarată de Guvernul României (2005) ca fiind prioritizarea investițiilor publice pentru dezvoltare și stabilirea direcțiilor de alocare a fondurilor publice pentru investiții „cu impact semnificativ
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
cu Comisia Europeană pentru implementarea politicilor europene de coeziune și dezvoltare regională și utilizarea instrumentelor structurale. Strategia PND 2007-2013 are în vedere obiectivul global, al Politicii de Coeziune, de reducere a decalajelor de dezvoltare față de UE. Astfel, după analizarea situației socioeconomice de la nivel național și pentru a se asigura o continuitate cu PND 2004-2006 s-au stabilit șase priorități naționale de dezvoltare: ~ creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; ~ dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport; ~ protejarea și îmbunătățirea calității
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
eficienței utilizării Fondurilor Structurale Europene în finanțarea investițiilor și principala metodă, de evaluare a eficienței utilizării resurselor, acceptată pe plan mondial, este considerată a fi Analiza Cost-Beneficiu (ACB), traducere a Cost Benefit Analysis (CBA). Aceasta este o metodă de analiză socioeconomică apărută în secolul al XIX-lea, mai precis în anul 1844, în urma unui articol redactat de inginerul francez Jules Dupuit. Acest articol a fost ulterior tradus în limba engleză și popularizat (Dupuit, 1844 și Ekelund și Hebert, 1999). Acesta argumenta
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
nr. 85/337/EEC, din 27 iunie 1985, cu privire la evaluarea efectelor proiectelor publice și private asupra mediului. Comisia Europeană și ulterior Uniunea Europeană sunt considerate cele mai active organisme în vederea actualizării și corelării metodologiei de realizare a Analizelor Cost-Beneficiu cu evoluția socioeconomică și cu standardele ecologice. Un pas important spre generalizarea Analizei Cost-Beneficiu a fost adoptarea programului ecologic: Towards Sustainability - The Fifth EC Environmental Action Programme în anul 1993, și analizarea rezultatelor acestui program în anul 1996 (Comisia Europeană, 2005). În urma acestei
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
vor fi prezentați în rândurile de mai jos, punându-se accentul asupra celor cu implicații economico-financiare, în special analiza financiară și cea economică, ce vor face parte și din studiul de caz al prezentei lucrări. A) Prezentarea și discutarea contextului socioeconomic și a obiectivelor proiectului Primul pas logic pentru evaluarea calitativă este o prezentare a contextului socioeconomic și a obiectivelor care sunt propuse pentru a fi atinse prin investiții, atât în mod direct, cât și indirect. În această fază ar trebui
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
în special analiza financiară și cea economică, ce vor face parte și din studiul de caz al prezentei lucrări. A) Prezentarea și discutarea contextului socioeconomic și a obiectivelor proiectului Primul pas logic pentru evaluarea calitativă este o prezentare a contextului socioeconomic și a obiectivelor care sunt propuse pentru a fi atinse prin investiții, atât în mod direct, cât și indirect. În această fază ar trebui analizat și luat în considerare raportul dintre obiectivele și prioritățile stabilite în programul operațional, Cadrul Strategic
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
ar trebui analizat și luat în considerare raportul dintre obiectivele și prioritățile stabilite în programul operațional, Cadrul Strategic Național de Referință, menționate anterior și coerența cu obiectivele stabilite de programele Uniunii. B) Studierea fezabilității proiectului și opțiunile alternative Odată ce contextul socioeconomic și nevoia potențială care poate fi satisfăcută de rezultatele proiectului au fost analizate, următorul pas constă în identificarea gamei de opțiuni care pot asigura realizarea obiectivelor proiectului. Documentul Cadru 4 (Comisia Europeană) și Ghidul precizează și atrag atenția în mod
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]