5,527 matches
-
o degradare vizibilă. Un mediu social în criză afectează profund dezvoltarea personalității adolescentului și a individului în general. Violența școlară este un fenomen social complex, iar formele sale de manifestare au evoluat o dată cu normele sociale. Tot mai multi psihologi și sociologi sublinează faptul că mijloacele de comunicare în masă, prin conținutul neadecvat pe care îl promoveză uneori, pot propaga în rândul tinerilor, atitudini disociale și antisociale. Adolescenții își afirmă sensibilitatea și creativitatea de a lungul etapelor de dezvoltare prin inițiative proprii
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
Acasa > Orizont > Opinii > DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCȘI ȘI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI - DIN PERSPECTIVA ȘI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 494 din 08 mai 2012 Toate Articolele Autorului Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu ... Câteva repere bio-bibliografice Domnul Dan Gheorghe Dungaciu s-a născut la data de 3 octombrie anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu ... Câteva repere bio-bibliografice Domnul Dan Gheorghe Dungaciu s-a născut la data de 3 octombrie anul 1968 în municipiul Târgu Mureș; este un sociolog și geopolitician român, fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, pentru problemele integrării europene a acestei țări. Are și cetățenia Republicii Moldova. Dan Dungaciu este Profesor Universitar la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București și
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare la acțiune“ a mirenilor, defect care le aparține, dar care poate fi plasat și în contul administrației bisericești. Să le luăm pe rând. Când libera cugetare fură startul ... - remarcă sociologul Dan Dungaciu La fotbal și la agricultură se pricepe toată lumea! Asta repetăm abundent. Dar la... religie? Dacă te uiți cum arată spațiul public din România, senzația pe care o ai deseori este că Biserica sau credința devin subiecte în raport cu care
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
evitată. Deocamdată, spațiul public din România nu a învățat acest adevăr elementar: în măsura în care le considerăm „prejudecăți“, cele religioase nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos de prejudecățile liberei cugetări. În ce cred cei care (mai) cred? - Ne întreabă sociologul Dan Dungaciu Cunos �cutul titlu al dialogului dintre filosoful Umberto Eco și cardinalul Carlo Maria Martini, „În ce cred cei care nu cred“, induce o idee falsă. Respectiv, că „cei care cred“ ar fi o tabără omogenă, care știe ce
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât prin legături de credință, cât prin conexiuni istorice. Biserica Ortodoxă este acum importantă
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
cum spuneam, de prestația neîndestulătoare a laicatului în spațiul public. Credem diferit - ceea ce e firesc, până la un punct - dar se pare că uneori nici măcar nu credem în aceleași lucruri. Cine gestionează „mădularele slobode și active“? - Se întreabă, pe bună dreptate, sociologul Dan Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Dungaciu Dincolo de baraje sau incapacitatea mirenilor de a infuza religios spațiul public, nici intervenția administrației bisericești nu a fost cea mai eficientă. Și asta din două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
două motive. Prima ține de lipsa unui portret judicios al spațiului religios autohton. A fi sociolog al religiei în România este o bizarerie, iar piața muncii este practic opacă la așa ceva. Dar nici Biserica nu a încurajat acest demers. Existența sociologilor religiei sau a institutelor de profil afiliate uneia sau alteia dintre Biserici este un loc comun în Occident. La noi, nu, în ciuda bogăției peisajului religios din România, amplificat cu românii din diaspora (SUA, Europa) sau cei din jurul României (Republica Moldova, Serbia
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
sinceritate și seriozitate, Domnul Dan Dungaciu. Material întocmit și redactat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 494, Anul II, 08 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
Biblioteca județeană Astra din Sibiu. Cărțile prezentate cu această ocazie au fost următoarele: • Anca Sîrghie, Lucian Blaga și ultima lui muză, Editura Techno Media Sibiu, 2015; • Barbu Zevedei, Metafizică și umanism (ediție de Marin Diaconu în 2015); • Barbu Zevedei, psiholog, sociolog și filosof român și englez (volum editat de Daniela Maci și Michael Finkenthal în 2015 ); • Marin Diaconu și Anca Sîrghie, Radu Stanca - profil spiritual, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2015. Cu acest prilej, după cuvântul de deschidere, amfitrioana
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
iar Mihai Coman a citit din textele lui Zevedei Barbu. Prof. univ. Michael Finkenthal de la Universitatea din Baltimore și prof. univ. Marin Diaconu din București au vorbit despre cartea lui Barbu Zedevei „Metafizică și umanism” precum și despre personalitatea acestui psiholog, sociolog și filosof român, care este destul de puțin cunoscut la noi, dar care în timpul celui de al Doilea Război Mondial a fost asistent la catedra de Filosofia culturii a lui Lucian Blaga și secretar de redacție al revistei „Saeculum“. Prof. univ.
LUCIAN BLAGA ŞI ULTIMA MUZĂ de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344630_a_345959]
-
din zona diametral opusă, ba mai mult, aici cetățenii sunt altfel, în sensul pozitiv al eului, al stării și trăirilor. După ce i-am trimis înregistrările, L.A., psiholog de marcă, autor de lucrări de specialitate și elev al marelui Jurgen Habermas (sociolog german, părintele teoriei comunicativității), l-am rugat: “Alex, scrie-mi doar în trei cuvinte luând în calcul limbajul trupului, gestica și chipurile concetățenilor mei!” Ieri m-a apelat telefonic și nici nu m-a salutat; a rostit doar: "eliberare, pace
ELIBERARE, PACE, DINAMISM (TARGOVISTE – CETATE EUROPEANA) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360712_a_362041]
-
de acord că, oamenii ar trebui să caute lucrurile care îi unesc, nu ceea ce îi despart. Deoarece asta ar favoriza un dialog social adecvat și dezvoltarea creativității, ar aduce idei noi pentru progresul individului și apoi al întregii societăți umane. Sociologii și psihologii susțin unitatea în diversitate. Da! Sunt de acord! Însă la baza acestei mulțimi de persoane unicate trebuie să stea valorile Lui Dumnezeu: cinstea, dreptatea, adevărul sinceritatea, modestia, și toate acestea pe fondul dragostei de oameni. Fără aceste lucruri
DESPRE INTERFERENŢE SPIRITUALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359926_a_361255]
-
despre destinul unui popor, purtând masca unei comedii amare. Și aceasta (a doua piesă de teatru, TRAGEDIA, cea nescrisă, dar sugerată) este de fapt marea operă dramatică, pe care ne-o dăruiește, ca să ne trezească la realitate, Dumitrescu. Teofil MIREANU sociolog al culturii Societatea Dacia Culturală ------------------------------------ Ștefan DUMITRESCU, (n. 24 aprilie 1950, Valea Mare, județul Vâlcea) este un scriitor român contemporan, publicând o operă impresionată ca număr, dar și ca gen literar. A urmat Facultatea de Filosofie a Universității din București
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
Cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor locale din 5 iunie 2016, Primăria Capitalei reprezintă o enigmă pentru sociologi și observatorii arenei politice. Cele două partide mari și-au stabilit deja candidații, iar aceștia dețin, teoretic, cele mai mari șanse de câștig. Votul rămâne predominant politic în România și la alegerile locale, dar noile mișcări politice încep să conteze
Gabriela Firea, Ludovic Orban, Nicușor Dan () [Corola-blog/BlogPost/338271_a_339600]
-
sunt mulți. Cel mai adesea oamenii fac copii la presiune socială (să fie în rândul lumii), familială sau pentru că „așa se face“. Sau din multe alte motive care nu au legătură cu decizia lucidă. Sir Richard Layard, economist britanic și sociolog, spunea că societatea se dă de ceasul morții să-i verifice pe cei care adoptă un copil, dar nu și pe cei care îl fac. Subscriu și la această idee și cred că statul norvegian s-a gândit la un
Cazul Bodnariu. O palmă e ceva oribil. Dar asta te face un părinte psihopat? () [Corola-blog/BlogPost/338249_a_339578]
-
apucăm conversația (pentru cine chiar dorește pot să ofer sfaturi). De aceea e bine de știut că există câteva organizații în Romania care se ocupă tocmai de monitorizarea instituțiilor publice și a aleșilor. Susține educația unui copil. Acum ceva vreme sociologul Bruno Ștefan a stârnit o oarecare rumoare, afirmând că dacă am reduce dreptul de vot al persoanelor care nu au absolvit 8 clase, PSD ar dispărea de pe scena politică. Si că, atâta timp cât PSD va fi la putere, el nu va
„Fă-te micro-mogul de presă” și alte 3 soluții prin care poți apăra democrația de minciună, manipulare, propagandă () [Corola-blog/BlogPost/338363_a_339692]
-
ca societate să primim un număr și mai mare de copii nevoiași? Care e efortul suplimentar pe care putem să îl facem prin sistemul educațional și social? Sau poate suntem ok să avem cetățeni analfabeți și sălbăticiți de sărăcie? Un sociolog (dacă tot e să cităm din sociologi), spune că dacă s-ar interzice votul celor care nu au 8 clase, PSD-ul ar dispărea de pe scena politică. Cum reglăm spinoasa problemă etnică? Mă îndoiesc că natalitatea va fi stimulată în
Aberația din Senat. După ce le veți plăti pe „mamele eroine”, ce veți face cu copiii lor, domnule parlamentar? () [Corola-blog/BlogPost/338407_a_339736]
-
mai mare de copii nevoiași? Care e efortul suplimentar pe care putem să îl facem prin sistemul educațional și social? Sau poate suntem ok să avem cetățeni analfabeți și sălbăticiți de sărăcie? Un sociolog (dacă tot e să cităm din sociologi), spune că dacă s-ar interzice votul celor care nu au 8 clase, PSD-ul ar dispărea de pe scena politică. Cum reglăm spinoasa problemă etnică? Mă îndoiesc că natalitatea va fi stimulată în rândul enticilor germani și maghiari, dar intuiesc
Aberația din Senat. După ce le veți plăti pe „mamele eroine”, ce veți face cu copiii lor, domnule parlamentar? () [Corola-blog/BlogPost/338407_a_339736]
-
Și, totodată, o mare școală de educație economică nu doar pentru cei care s-au îndatorat la bănci, dar și pentru clasa politică din țara noastră, pentru guvernele care au trecut prin Palatul Victoria, pentru instituțiile statului, pentru economiști, politologi, sociologi. O școală care ne-a schimbat modul de a gândi, stilul de viață, obiceiurile, comportamentul. Mulți au învățat însă prea puțin. Cum prea puțin au învățat, în toți acești ani, la școala reformelor economice, încetinite timp îndelungat; sau la cea
Ce spune „gura lumii” despre consumul şi investiţiile familiale pe datorie. Şi ce arată analizele de piaţă () [Corola-blog/BlogPost/338921_a_340250]
-
îi rămâne speranța ca banca să închidă ochii. Dar când clientul va intra în încetare de plată, banca nu va mai închide ochii. Va veni să-l execute... Și cine, dacă nu banca - prin echipe specializate, formate din macroeconomiști, juriști, sociologi, psihologi - are obligația să-i explice clientului, dacă el vrea un credit mai mare decât îl țin curelele, la ce se înhamă. Sau dacă nu-i dă creditul, de ce nu i-l dă. Analizând, bancă și client, cu sinceritate, până
Până unde pot băncile şi clienţii să întindă coarda creditării () [Corola-blog/BlogPost/338924_a_340253]
-
obținerea râvnitelor fonduri europene. Povestea nu este adevărată. Nici în prima, nici în cea de-a doua versiune. Dar a spune, în spațiul public, povești inventate... li se întâmplă tot mai frecvent unor comunicatori înrobiți spiritului „epocii post-adevăr”, cum numesc sociologii acest segment de timp în care o parte semnificativă din mass-media a uitat de probarea adevărului; iar verificarea informațiilor din mai multe surse e floare rară. Acum e moda dezvăluirilor calomnioase. Un obicei relativ nou, ca anvergură, născut în anii
Capra vecinului de la Drăgăşani. Din Dealul Viilor.... () [Corola-blog/BlogPost/338894_a_340223]
-
UPDATE. luni, 29 mai. Consiliul pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a emis o adeverință de necolaborare cu Securitate în cazul sociologului Mircea Kivu, după ce a constatat că notele sale informative "nu fac referire la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Știrea inițială Sociologul Mircea Kivu a scris pe Facebook că a fost colaborator al Securității, cu care a semnat un
Mircea Kivu, alias „Mihai”, sursa Securității () [Corola-blog/BlogPost/338994_a_340323]