2,175 matches
-
Memorial Gardens) în mijlocul căreia, pe un piedestal foarte înalt, înconjurat de șase grupuri statuare, tronează în marmură albă statuia Victoriei (Victoria Memorial); regina, stînd pe tron, ține sceptrul în mîna dreaptă și globul (engl. orb) în mîna stîngă, iar pe soclul statuii este gravată inscripția "Victoria Regina Imperatrix". Monumentul, opera lui Sir Thomas Brock, este nereușit și, în plus, închide perspectiva spre palat pe care, în funcție de unghiul din care privești, îl acoperă parțial și îl taie în două. O altă statuie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
ea accepta. ** Un bust din bronz al lui Brown, executat de son vivant de sculptorul Boehm, se afla în parcul de la Balmoral. La moartea lui Brown în 1883, Victoria i-a cerut poetului-laureat, lordul Tennyson, să scrie un epitaf pentru soclul bustului credinciosului servitor. Acesta s-a executat. Iată epitaful: Friend more than servant, loyal, truthful, brave // Self less than duty, even to the grave. ********* După un biograf al lui Disraeli, acesta s-ar fi exprimat public în următorii termeni: Gladstone
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
avut totuși loc în cele din urmă și a fost simbolizată de ridicarea Monumentului Reconcilierii în Valle de los Caídos din apropiere de Madrid. Monumentul se înalță pe o stîncă și are o înălțime de 150 m (din care numai soclul măsoară 50 m). Este opera arhitectului Diego Mendez. Soclul este un mausoleu în care se află monumentele funerare ale principalilor lideri naționaliști (inclusiv Franco) și republicani. §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Existența/Non-existența unui tratat de pace sau pact de neagresiune nu a reprezentat în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fost simbolizată de ridicarea Monumentului Reconcilierii în Valle de los Caídos din apropiere de Madrid. Monumentul se înalță pe o stîncă și are o înălțime de 150 m (din care numai soclul măsoară 50 m). Este opera arhitectului Diego Mendez. Soclul este un mausoleu în care se află monumentele funerare ale principalilor lideri naționaliști (inclusiv Franco) și republicani. §§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ Existența/Non-existența unui tratat de pace sau pact de neagresiune nu a reprezentat în istorie o garanție sigură împotriva izbucnirii unui război: Pactul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
civilizației europene. Cuvinte care pornesc din limbi europene Cuvinte din latină Multe cuvinte care au la bază un termen latinesc au trecut prin diverse limbi până au ajuns la noi. Unele dintre acestea au trecut prin limbile romanice (bielă, bolero, soclu etc.), altele au călătorit prin limbi din familii diferite și, de aceea, este greu de recunoscut originea lor latină îndepărtată. Alcazar, care înseamnă „castel fortificat“, provine, la originea îndepărtată, din lat. castrum „întăritură, fortăreață“. Cuvântul latinesc a pătruns în greacă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu sensul actual s-a impus după 1754, datorită agronomului francez Parmentier, care a răspândit cultura cartofului în Franța, în secolul 18. Expresia pomme de terre este calc după cuvântul compus olandez aardappel sau după termenul Ertèpfl din dialectul alsacian. Soclu are, la originea îndepărtată, termenul latinesc soccus, care denumea „un fel de încălțăminte ușoară (purtată de personajele din comediile grecești)“, în opoziție cu cothurnus „încălțăminte înaltă (purtată de actorii de tragedie)“. În latină, cuvântul este atestat la Plautus. Un derivat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
ca socle, care, la origine, avea sensul de „încălțăminte de lemn“, iar printr-o metaforă s-a folosit apoi cu sensul de „piedestal, bază pe care se așază o coloană sau care servește de suport pentru o statuie“. În română, soclu a fost împrumutat, cu acest din urmă sens, din franceză; prima atestare, la 1846. Stres, cuvânt frecvent astăzi, este un anglicism recent; în română, apare atestat la 1971. Pare surprinzător că și un cuvânt recent poate avea, la originea îndepărtată
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
-mol-, -min-, -ml-, mnetc, rezultat al altor evoluții precedente, pe care le întâlnim în cuvinte ca vgr. βωλος “bulgăre de pământ; scoarța pământului, solul, pământul; porțiune de pământ, lan; bolovan, dărab, bloc; discul soarelui, soarele”, βωμός „ridicătură, estradă; suport, postament, soclu; altar, pristol”; sl. melĭ „limbă de nisip, banc, vad”; alb. mall „munte”; oset. mal „apă stătătoare adâncă, loc adânc în lac, abisul apelor, vâltoare, bulboană”; -mol din podmol „aluviune, mal înalt, abrupt, ros de ape; prispă, vatră de lut; cantitate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a treia piramidă de la Ghizeh, dar au vreun rost, oare, asemenea ierarhii? Piramida lui Keops triumfă peste un sarcofag gol, în vreme ce aici nu există sarcofage goale. Piramidele din Mexic n-au avut rol de necropolă. Ele au fost, de fapt, socluri fantastice ale unor temple dispărute azi. În ciuda deosebirilor, piramidele de la Teotihuacan, construite din patru platforme suprapuse, în trepte, pe care urcau preoții la ritualuri, sunt la fel de misterioase ca și cele egiptene. Numai că întrebarea principală aici nu este: cum au
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
stradă. Arta înfruntă acum umilința de a fi privită în fugă dintr-o stație de autobuz sau de a fi tratată ca simplu decor. Dar sub această aparentă umilință nu e decât o ambiție mai înaltă. Pictura a coborât de pe soclu, pentru a nu mai depinde de el. Renunță la privilegiul de a fi ocrotită, pentru speranța de a fi mai aproape de viață. Muzeul-seră e înlocuit cu clima străzii. Riscurile ascund tot atâtea șanse. Sunt ispitit să cred că pictura mexicană
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care precede orgasmul. Tot florarul de curbe al corpului ei, plin și zvelt în același timp, se-ntindea către mine într-o singură, dementă mișcare. Devastată de pasiune, dintr-o clipă într-alta părea că-și va desprinde picioarele de soclu și se va arunca asupra mea. în spatele ei, conacul părea că se umflă și pâlpâie, ca o meduză veninoasă. Iar sexul nimfei, protejat altădată cu mânuța, era acum descoperit, hidos, incredibil în monstruozitatea lui: pentru că, între pulpele pline și delicate
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
poleieli troznitoare 143 de ciocolată. M-am sculat fără nici un efort și am luat-o în sus pe alee. După câteva volute, am ajuns în parcul din fața conacului. Fântâna oglindea nebunia stelară ca și în nopțile trecute, dar nimfa dispăruse. Soclul era gol, acolo, în mijlocul apei negre, dând aceeași senzație violentă, dar greu de definit, pe care ai avea-o dacă te-ai privi în oglindă și n-ai vedea pe nimeni. Conacul, cu cupola sa întunecată, cu zidurile fosforescente, cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
seama dacă țin cum trebuie clindrul, oricum l-aș întoarce am impresia că semnele acelea ar putea fi citite dacă aș cunoaște înțelesul lor, neputința mea mă înfurie și încep să lovesc ca un nebun cu cilindrul de sticlă în soclul statuii, cilindrul nu se sparge, lovesc tot mai tare sub privirile calme ale statuii, izbesc cu furie neputincioasă și totul începe în jurul meu să se prăvale, statuia, pietrele mari, coloanele, bolta, totul și cilindrul se sticlă nu se sparge, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Nudul, un nud de femeie în culori sepia, Ana, în picioare sfioasă, ca la fotograf, încercând fără succes să-și ascundă sânii rotunzi, în planul secund David al lui Michelangelo într-o cu totul altă poziție decât cea cunoscută pe soclu, dar tot David al lui Michelangelo rămâne, efectul e straniu, auriul stins din nudul femeii într-un contrast fascinant cu albul strălucitor al statuii, am consimțit cu greu să-i vând lui Boris acest al treilea tablou, numai afurisita nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
-i acopereau sandalele... însă ea aștepta acolo, răbdătoare, întâmpinând călătorii cu bunăvoință nemărginită. Vaporul nu staționa acolo decât un timp scurt, trebuia vizitată înainte ca barca să plece din nou... așa că am alergat spre ea și m-am oprit în fața soclului uriaș din piatră pe care stătea. Am decis să-i vorbesc direct de-acolo, fără să mai urc scările postamentului... nici n-aș fi avut timp să parcurg treptele până sus, mai aproape de coroana de raze, cât aș fi așteptat
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
care l-ai putut vedea sub apă pentru că azi este foarte limpede, e ceea ce a rămas dintr-o statuie enormă a lui Marcus Antonius. După câte se spune, Augustus a pus să fie făcută fărâme și aurucată în mare. Dar soclul a rămas lângă mal și nimeni n-a șters inscripția. Statuia se găsea pesemne într-o încăpere privată a palatului, fiindcă inscripția spune: „Amant incomparabil“. Germanicus îi șopti fiului său: — Marcus Antonius i-a scris lui Augustus: „Tu te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
măceluri, simboliza ordinea, moderația, pacea. Pentru templu comandase marmură albă de la Luni, avea un portic cu coloane din marmură galbenă și cincizeci de herme din marmură neagră veche, reprezentând mitul Danaidelor. Înăuntrul templului, în spatele ușilor grele de bronz, închisese în soclul statuii divine vechile Cărți Sibiline, în care se spunea că era scrisă soarta Romei. Prin intermediul unor agenți, achiziționase treptat proprietățile învecinate și, folosind și terenurile confiscate de la Marcus Antonius, ridicase în jurul templului un fel de sanctuar, palatul imperial, cu terase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sau un calamus, sau ceva de băut; și imediat îl chemau pe un altul, care, la fel de obsesiv, aștepta afară. — Tu citești trecutul, îi spuse într-o zi Julius Iginus râzând șiret, dar știi unde e ascuns viitorul? Este închis în soclul statuii lui Apollo, la doi pași de-aici, în templul zeului. Ai auzit vreodată vorbindu-se de Cărțile Sibiline? — O, da, răspunse Gajus. — Dar nu știi că originalele fuseseră arse de mai bine de un veac, și de atunci, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
păstrase o copie a Cărților Sibiline și a închis-o sub statuia lui Apollo. Poate că în ele este scris și numele tău, spuse ambiguu. Gajus se gândi - un gând arzător - că, poate, numele lui era scris cu adevărat în soclul statuii. Dacă era scris, atunci nu putea să schimbe asta. Exista un destin? Iar dacă exista, care era acela? Gândul i se risipi ca fumul; își spuse că vorbele lui Iginus erau o capcană pentru a-i descoperi planurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scufundate în mare la Alexandria. În timpul cercetărilor efectuate în portul Alexandria au ieșit la lumină, în mod cu totul neașteptat, rămășițele unor edificii grandioase. Printre ele se aflau și un cap mare din granit, reprezentându-l pe Marcus Antonius, și soclul statuii, cu o inscripție încă lizibilă: „amant incomparabil“. Din marea, astăzi mâloasă, din portul Alexandriei a fost recuperat (se presupune) și portretul fiului lui Julius Caesar și al Cleopatrei, Ptolemaeus Cesar, cel ucis prin trădare de Augustus: un chip foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scene de război, ci o veche trădare: Achilles, înarmat, apărat de scut, îl înșfacă de păr pe nevinovatul Troilus, neînarmat, îl răstoarnă de pe cal și îl ucide. Probabil că din cauza mesajului ei acuzator statuia nu a rămas multă vreme pe soclu. Era nouă când a fost făcută bucăți cu violență, fiindcă era solidă, însă nu pentru a topi metalul; a fost aruncată, îngropată. Așa a rămas până în zilele noastre. Procesul Juliei, fiica lui Augustus. Cruda manevră de dezinformare politică cu privire la Julia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
surprinzătoarea inițiativă artistică a neinstruitului marsican mulțumită unei plăci de pe un portal și faptului că, după trei secole, când împăratul Theodosius scotea în afara legii toate cultele necreștine, cineva - care spera în zadar că vor veni alte vremuri - a coborât de pe soclu statuia extrem de grea a zeului Hercules și, încercând s-o salveze, a ascuns-o în templu, unde a rămas, intactă, până când un arheolog norocos a descoperit-o. Capitolul IV Villa Jovis de la Capri. Dimensiunile ei erau cu adevărat imperiale. Nivelurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
oferea zeiței cu o mie de nume, Isis Mirionima, corabia sacră. Dar basorelieful nu era terminat; chipul nu putea fi recunoscut, iar numele imperial roman nu fusese gravat în cartușe. Girolamo Segato a cercetat imensele ruine. Nisipul acoperise pardoseala, scările, soclurile pilaștrilor și coloanelor, se adunase în mici dune la baza zidurilor și în porticuri. Templul nu era foarte înalt, dar avea o lungime colosală. În Egiptul antic, dacă - în semn de devoțiune sau de mulțumire în cazul victoriilor - la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
alright. Și de când Își anunța Doamna cu Coasa sosirea cântând Bob Marley? Abia atunci codițele se separară de oase. Era un hamal Rastafarian Înalt de aproape doi metri, care lăsă scheletul Într-un colț și verifică dacă stătea fix pe soclu. —Na, frate, acuma poți să te odihnești și tu În pace, chiar dacă ești făcut din plastic... —One love, one heart, let’s get together... Și cu aceste cuvinte Închise ușa cu grijă În urma lui. Let’s get together and feel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și așa să cumpere o nouă garnitură de fotolii. Mama lui Felix își făcea acum permanent ca mama; mă conduse într-o după-amiază la spălătorie, o cămăruță mică lângă garaj, unde se construia, și unde acum se afla pe un soclu de beton o mașină albă cu hublou. Mama lui Felix spăla mai nou, după cum zicea cu un zâmbet parșiv, „cu spuma bine temperată“ - în timp ce la noi încă era „zi de spălat“ la fiecare două săptămâni; o femeie din satul vecin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]