3,003 matches
-
dezlănțuirea stihiilor naturii pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor, iar iarna înfruntând viscolele năprasnice. Puțin mai sus domină „Sfinx-ul” ca un colindător solitar al înălțimilor sterpe, veșnic visător, poet anonim, ca un luceafăr al Bucegilor. De partea cealaltă se află Hotelul Peștera, unde se poate coborî pe traseul turistic marcat, sau mai simplu cu telecabina. De aici se poate face o incursiune până la
CRONICĂ DE ȘTEFAN DUMITRESCU (USR) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379084_a_380413]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > ROMANUL "PUNCTE DE INFLEXIUNE" - CAP.7 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului În timp ce toți, cu excepția Solitarului, terminară de devorat ofrandele fostei colege, Doc i se adresă Diplomatului: -Cam tăcut în noaptea asta, ce-i cu tine?! -Ce să fie... sufăr de U.U.N., zâmbi Diplomatul. -Ce mai e și asta ? Sper să nu înceapă Doc
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
noi, femeile, suntem mai predispuse la stări de nostalgie, spuse și Flower-Power. -Ei, uite că mai sunt și domni sensibiloși, ce vrei! se alintă Diplomatul. -Mais, la sensibilité est la preuve d’une personnalité complexe, n’est-ce pas?! interveni și Solitarul. Americanul îi cuprinse pe toți cu privirea: -Da... Și pe mine mă încearcă adesea nostalgia anilor adolescenței noastre... Fără să probez comportamentul unui dinozaur certat cu generațiile care vin după el, nu pot să rămân impasibil la diferențele extraordinare dintre
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
la suprafață, căpătând o poziție mai avantajoasă, cum ceilalți se cățărau pe el și-l trăgeau la fund... -Dacă excludem comparația nu tocmai plăcută în timpul mesei, se strâmbă Flower-Power, Papa are dreptate! -Terminați, vă rog, cu imaginile scabroase! se îngrețoșă Solitarul. -Ia uite ce sensibil e! îl atacă Papa. Pun pariu că adori să mănânci pui de baltă, nu?! Solitarul fu salvat de Babacul: -Stai, mă, ca noi suntem bine, dar asiaticii... halesc insecte în mii de feluri preparate! -Uite cum
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
excludem comparația nu tocmai plăcută în timpul mesei, se strâmbă Flower-Power, Papa are dreptate! -Terminați, vă rog, cu imaginile scabroase! se îngrețoșă Solitarul. -Ia uite ce sensibil e! îl atacă Papa. Pun pariu că adori să mănânci pui de baltă, nu?! Solitarul fu salvat de Babacul: -Stai, mă, ca noi suntem bine, dar asiaticii... halesc insecte în mii de feluri preparate! -Uite cum am plecat de la copii și am ajuns la alte minunății! le deschise ochii Miramoț. -Eu tot cred că șansele
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
platou, câte griji, câte sacrificii, câte nopți nedormite... -Cine are, să-i trăiască, cine nu, să nu-și dorească! conchise grav și concesiv Patriarhul. Și, în timp ce platourile cu resturile de fructe dispăreau, făcând loc unora cu brânzeturi sofisticate, dând prilej Solitarului să-și etaleze cunoștințele și preferințele printr-un îndelung expozeu, Patriarhul se-nchise în sine, redeschizând mental una dintre rănile sale cele mai adânci... * Umblase din doctor în doctor cu ea și, degeaba! Zăcea de mult timp pradă unei alternanțe
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
de părere că „ploaia, vântul, plumbul, ritmul anotimpurilor nu desemnează nimic prin ele însele, ele evocă, prin intermediul sugestiei, un climat sufletesc, o impresie sintetică, totalizatoare”. Impresionantă este în acest sens poezia Decor: „Copacii albi, copacii negri / Stau goi în parcul solitar: / Decor de doliu, funerar... Copacii albi, copacii negri. // În parc regretele plâng iar...// Cu pene albe, pene negre / O pasăre cu glas amar / Străbate parcul secular... / Cu pene albe, pene negre...// În parc fantomele apar... // Și frunze albe, frunze negre
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
am spus. Bat păsări din aripi strânse, prinse-n colivii Din clipa-n care am înțeles că tu nu ai să vii, S-a rătăcit corabia vieții mele într-un fiord Fără busola, căutând al vieții sale nord. Și vântul solitar parcă a înnebunit, Îmi răvășește sufletul și pletele la infinit, Atât pustiu de ape și stins nemărginit Cât niciodată n-am crezut sau am gândit. Cu brațele în cruce am învățat să zbor, Să fug din viața gândurilor care dor
POVESTE DE DRAGOSTE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381930_a_383259]
-
Conștiința > STATUIE ÎN AMURG Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Statuie în amurg Și iată-mă la capătul zilei încremenit în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate implora un cer pustiu și cu lacrimi de piatră povestesc un timp de jale Statuile se clatină. Statuile cad. Se fac iarăși lut. Alte statui solitare se ridică de aici sau de nicăieri nimeni nu le mai
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate implora un cer pustiu și cu lacrimi de piatră povestesc un timp de jale Statuile se clatină. Statuile cad. Se fac iarăși lut. Alte statui solitare se ridică de aici sau de nicăieri nimeni nu le mai vede nimeni nu le mai vrea nu-i nimeni să le ierte sufletele ferecate în lut când chiar lutul lor mirosind a timp incriminează anotimpul când din lutul veșniciei
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
țipătoare în culoare, Adulmecând arome de rotund în floare, De violet și roz ori mov și verde crud; Mă doare risipă de sublim, splendoarea din covorul ierbii, ud. Și liliacul irizând avid și blând candoare, Cu stupefacții candide și speculații solitare Ale poetului prea- plin de versul ireal, fecund, Mustind de lacrimi și fervoare, îmbobocind timid, lăsând Și farmec și iubire la un loc Din mantia cerească, din scântei și foc Al cerului, sublim și tainic, unduiosul joc Cu îngeri pogorați
RISIPA DE SUBLIM de DANIA BADEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380363_a_381692]
-
pe an este plin de compasiune. - Se urăște de fiecare dată când mă rănește. Habar n-ai prin ce suferință trece. Și apoi îi spun că dacă el nu se poate ierta, încerc să-l iert eu... - Pare o activitate solitară. Nu te-ai săturat să fii bătută și mințita, apoi să ierți? - Suntem o familie de nobili, deci mințim cum respirăm și facem totul ca să ne ascundem cât mai bine problemele, recunoscu ea. - Dar tu n-ai probleme Tora, el
CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380401_a_381730]
-
este creat cu multă migală, finalurile schițelor sunt tulburătoare, neașteptate, de cele mai multe ori tragice, storcând de la cititor lacrima neputinței de a schimba ceva în viața unui personaj grotesc de multe ori, dar pe care l-a îndrăgit și a devenit solitar cu el pe parcursul povestirii. Pe mine această carte m-a pus serios pe gânduri, am citit-o și recitit-o cu aceiași plăcere bucurându-mă și întristându-mă deopotirvă, râzând plângând, cugetând la rosturile vieții și ale morții. Omul descris
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
am spus. Bat păsări din aripi strânse, prinse-n colivii, Din clipa-n care am înțeles că tu nu ai să vii, S-a rătăcit corabia vieții mele într-un fiord, Fără busola, căutând al vieții sale nord Și vântul solitar, parcă a înnebunit, Îmi răvășește sufletul și pletele la infinit, Atât pustiu de ape și stins nemărginit Cât niciodată n-am crezut sau am gândit. Cu brațele în cruce am învățat să zbor, Să fug din viața gândurilor care dor
POVESTE DE DRAGOSTE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379348_a_380677]
-
se desprinddin mine,chemările-ți suavece le-am strivit, în joacă;astăzi, nu-i nimenisă-mi alinelacrima din umbră, truda asprăa zileiși sufletul pustiu...A fost o nebunie,o dragoste adâncă și duioasă.Curgea în preajma mea,ca o cascadă,... XXI. AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL), de Valentina Becart , publicat în Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016. NOTE DE LECTOR blânda rostuire a noilor limanuri... Lirismul, ca manifestare reală a unei susceptibilități extroverte, este, prin definiție, exaltarea de a simți sau
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
definiție, exaltarea de a simți sau de a exprima sentimentele. Scria Ibrăileanu: "Lirismul, după unii, dă măsura frumuseții în orice gen literar". Ne vine în minte, cu ușurință, acest lucru, aventurându-ne în ultimă apariție editorială a Valentinei Becart, Amurg solitar. Consecventă propriei sale concepții despre viață, cu presentimentul implacabilității scurgerii timpului,”eu am fulgerul meu, povestea,/ destrămarea mea”... autoarea transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
definiție, exaltarea de a simți sau de a exprima sentimentele. Scria Ibrăileanu: "Lirismul, după unii, dă măsura frumuseții în orice gen literar". Ne vine în minte, cu ușurință, acest lucru, aventurându-ne în ultimă apariție editorială a Valentinei Becart, Amurg solitar.Consecventă propriei sale concepții despre viață, cu presentimentul implacabilității scurgerii timpului,”eu am fulgerul meu, povestea,/ destrămarea mea”... autoarea transformă introspecțiile - inerente umilei noastre ființe - în neașteptate capete de acuzare. Revolta ei, sinuoasă de altfel, se ridică ca o necesitate
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
XIV. LA CEAS EXACT DE PRIMĂVARĂ, de Elenă Negulescu , publicat în Ediția nr. 1571 din 20 aprilie 2015. Uimită-aștept cu calendaru-n față Să bată ceas exact de primăvară, S-aduca fibră de căldură ce-nalță Popor de ciripiri, în zarea solitara. Soarele fecund leagă firul înfrățirii Cu-aceiași sfântă dragoste de viață, Curg aromele florare în tainițele firii Și sub cupola lucitoare de verdeață. Luciri de brazda proaspătă răsună Pradă unei veșnice rotații pe-ogor Sudoarea mâinilor sădește-n țărâna Rodul
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
pruni e-n floare, Vor sorbii mierea luminii pan` la vară Îmbrăcați în hainele țesute de soare. Citește mai mult Uimită-aștept cu calendaru-n fațăSă bată ceas exact de primăvară,S-aduca fibră de căldură ce-nalțăPopor de ciripiri, în zarea solitară.Soarele fecund leagă firul înfrățiriiCu-aceiași sfântă dragoste de viață,Curg aromele florare în tainițele firiiși sub cupola lucitoare de verdeață.Luciri de brazda proaspătă răsunăPradă unei veșnice rotații pe-ogorSudoarea mâinilor sădește-n tărânăRodul bogat al acestui neam de dor
ELENA NEGULESCU [Corola-blog/BlogPost/379464_a_380793]
-
lumii patimi Și nici chemarea ei înșelătoare În liniște să stați ca-ntr-un adânc de ape Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nu vă-ntristeze-al mării vuiet Ci stați precum o stâncă solitară Izbită-n grea furtună de-nverșunate valuri Iar voi, zăpezi imaculate în suflete s-aveți, Și-n inime, Lumină! Nici nu v-aprindeți iute, în bucurii deșarte Nu fiți un foc de paie care arde doar o clipă Și veseli fiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS Autor: Dragoș Niculescu Publicat în: Ediția nr. 2296 din 14 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Cum stai, copac bătrîn, copac frumos, Înalt, pe-o coamă verde, solitară, Nu știi că undeva, puțin mai jos, Se pun la cale mari trădări de țară. Nelegiuți cu numele spurcat, Purtînd sămînța șarpelui în vene, Cu toți dușmanii țării-au pactizat, Punînd infam peceți pe anateme. De la Nădlac și pînă-la litoral
CÎNTEC PENTRU COPACUL UCIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381057_a_382386]
-
sub același miros tare,rășina moale,anunțăsemințele, că-s gata să deaconiferelor perpetuare,ca și speranța noastră creatoare,PIN - menținut în formare!... XXX. MEDITAȚIE, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2068 din 29 august 2016. Nici un gând nu este solitar! Se întâlnesc, ele, gândurile tuturor, se însoțesc la plimbare, la somn, sau la mare! Se îmbrățișează, intersectează, completează și adeseori nu se mai părăsesc niciodată! Își dau binețe, nu se ignoră, nu se ciondănesc, nici măcar, contrazic, doar așteaptă! Așteaptă să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
niciodată! Își dau binețe, nu se ignoră, nu se ciondănesc, nici măcar, contrazic, doar așteaptă! Așteaptă să le descoperim ... forța, zborul, frumusețea! Și cum noi ... suntem gânduri, concluzia este simplă, putem să fim, singuri?! Citește mai mult Nici un gând nu este solitar!Se întâlnesc, ele,gândurile tuturor,se însoțescla plimbare,la somn, sau la mare! Se îmbrățișează, intersectează,completeazăși adeseorinu se mai părăsescniciodată! Își dau binețe,nu se ignoră, nu se ciondănesc,nici măcar, contrazic,doar așteaptă!Așteaptă să le descoperim ...forța, zborul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
îți spun, te-am căutat, Abia, de mai orbecăiam, când ai sosit, Și libera, că pasărea, esti visul meu ciudat..." Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară, La trup, la gânduri și la insomnii, Vezi, visul meu, ce noapte solitara... Citește mai mult Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară-La trup, la gânduri, si la insomnii... Presimt iar norii negri, ce o să apară,În noaptea fulgeratelor melancolii.Prin gaură ozonului, o lină semilunăMi-ar stinge sarea amânduror amigdale,Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
îți spun, te-am căutat,Abia, de mai orbecăiam, când ai sosit,Și libera, că pasărea, esti visul meu ciudat..." Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară,La trup, la gânduri și la insomnii, Vezi, visul meu, ce noapte solitara...... XXVIII. POSTMODERNISMUL: ÎNTRE ONIRISM ȘI METALITERATURA, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016. Conceptul de literatură este un fapt socio-cultural, destul de vast și multidirecțional, este o condiție transcedentală, metafizica, simbolică și onirica a experienței. Studiul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]