22,065 matches
-
smulsa. umbrele mă privesc/ zîmbind. unele mă cheamă. altele vor să-mi ia locul"(ibidem). Că o probă a incongruentei ființei cu sine, ni se înfățișează, în limbaj suprarealist, o demontare a corpului în părtile-i componente, ce se săvîrșește în somn. Mecanismele subconștientului apar sugerate prin astfel de amuzant-terifiante disocieri: "traiul nostru aici era un trai obișnuit:/ la culcare ne desfăceam în părțile componente care/ își luau tălpășița unde le tăia capul./ cînd ne trezeam intrăm în propriul corp/ ne spălăm
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
dar în gazete vitejia celor că voi e/ mult cîntată și răsplătita mult/ iar oamenii vă fac serbări cu artificii și claxoane" (Zi). Alteori poeta se lasă-n voia valului oniric, ondina ce se interoghează melancolic în transparență acvatică a somnului, în confuzia blîndă a obiectelor, a ființelor, a orelor ce se întrepătrund: "Și-acum încotro să înot cu cele două cozi de sirenă?/ Și la ce să fiu mai atentă?/ La cele care strălucesc în orbirea de noapte/ sau la
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
gesturilor sale amintește frapant de poziția îndelung meditativa a lui Buddha. Somnolent că un nou-născut, buimac și concurând că viteza de reacție melcul, dl Ciorbea și-a dat seama că țărăniștii n-au făcut nimic abia după ce - probabil tot în timpul somnului - a scăpat din mână sceptrul prim-ministerial. Deși el, și nimeni altcineva, a asigurat alinierea lină a dezastrului iliescian cu cel constantinescian, dl Ciorbea susține că n-a fost lăsat să facă nimic! Că n-a făcut nimic, e clar
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
cicluri foarte scurte, constând și într-un singur cuvânt: "Ard mii de sfeșnice/ veșnic ard veșnice/ ard fără zăbava/ ard fără răgaz/ ard pentru veșnică slavă -/ mii de glasuri/ într-un singur glas// Ard în albe potire/ peste oraș în somn și cimitire/ ard pe piept și pe buze/ ard clare, difuze/ ard pentru veșnică îndoială/ și pentru veșnicul adevăr/ ard pe pământ și în cer" (Ard mii de sfeșnice). Nu întâmplător, procedeul poate fi identificat și la alți poeți - Ioan
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
F.M. de la Bochum. Vrea un articol despre Ionescu. Nu pot să-l refuz, dar... Despre Ionescu n-am decît păreri, nu idei. Nu e nevoie de fițele astea: păreri, idei... Am spus, sînt resemnat. Dă-i drumul, pîna trag un somn.(...) Și o părere despre contradiscursul lui Béranger. Citit cu atenție, finalul din Rinocerii spune și altceva decît refuzul de a se aglutina în masă: neputința de a o face. Ei, rinocerii, sînt frumoși, muzicali. În frumusețea asta e și orbirea
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Ionescu îi dă lui Béranger sens ambivalent. Atîta? Asta-i tot? Ba, ar mai fi, da am mai spus. Spun altfel: Ionescu, european, nu-și face iluzii, știe că moartea e scandal; eu, român, mi-o fac că ar fi somn". Bineînțeles că nu e cruțata nici nația. Persiflarea caută anume punctele sensibile. Limbajul e voit crud, de-o cruzime însă oarecum artificială, căci autorul e un livresc, un aulic ce căuta a se demite cu tot dinadinsul, aidoma unui lord
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
într-un cerșetor: " Aici e și altceva: capul pe care ni l-a pus pe umeri marele pedagog Ceaușescu a prins rădăcini. Mi-l aduc aminte pe Costin, cum îi spunea lui Plavi (unde-s acuma amîndoi? în scandal, în somn?): poponeața cu ludaie. Asta cam suntem: o poponeața pe care s-a plantat un dovleac. Hîrst! hîrst! Auzi-l, că românii n-ar fi violenți. Citește ziarele, omule, si vezi-i cît is de blînzi? Uite că nu le mai
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
sînii Afroditei. Urlă știrbii/ Nebuni pe lînga rozele din orb./ Alteța m-a facut mama din flori/ Și mă înfățișez tot sfiiciune/ Cu lira-n brațul care fierbe./ Pîndesc lumină pentru a scoate cornul de licorn./ Mirajul bestialității mă părăsește, somn,/ Și-și crapă ochii de tăișuri/ Săltînde spre mine din luceafăr.(...)" (Prin posedata risipire). E cîntecul unui faun îmbătat, în primăvară, de întunecată solaritate a propriului instinct. Grație unei mari intensități expresive, a unei incandescente a discursului menținute fără întrerupere
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
Treime/ Cînd totul freamătă și lumile se rup/ De malurile altădată calde/ Cu spumă zeițelor pe degete.// Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei crizanteme./ E mască mea, dublura ce ma teme/ Și sfîrtecă-nflorirea care e somn de rochii.// Iubito, iarăși cu moartea mă adăpostești,/ Pe lînga tihna, în curăția ce o cunoaște spinul? În curăția ce o cunoaște spinul). Că și: Atîta parfum învins poartă haină ta/ Și nu ai limbă decît pentru a suspina/ Printre
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
m-am ghemuit sub plapuma. Nu trebuia să mă vadă că dormeam cu ochi deschis ca să-l văd pe Iepurașul. Încercasem de vreo două ori treaba asta și cu Moș Crăciun, dar nu mi-a mers. Răspîndește un fel de somn cînd vine, ca cerbul lui Harap Alb, n-ai cum să-l pîndești. Era o noapte neagră și plină de scîrțiituri. Trecuseră o grămadă de ore și, deodată, am auzit ușa de la intrare. A simțit-o și mami, pentru că s-
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
Barbu Cioculescu Fiecare vietate, fiecare conștiința, fiecare etate își are coșmarurile ei, tot atât de viscerale, de autentice prin urmare, rupte din acele organe care, în somn, isi debitează spaimele, daca nu doar inconfortul. Puține dintre coșmaruri se statornicesc printre vârste într-atât încât, la producere, să nu aibă aerul de fermă prezenta, de continuitate care incumba visului sentimentul de absolută unicitate, ce lipsește adesea realității. Cel
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
am fi așteptat, corola onirica. Incitat de curiozitatea excepționalului gazetar care e Țîța Chiper, academicianul neurolog vorbește despre zonele cerebrale implicate în fenomenul visului, despre substratul lui biochimic, despre cele 15 minute de vis la fiecare oră și jumătate de somn profund, despre rezultatele cercetărilor din ultimele decenii. Avansează și o ipoteză proprie: "probabil, visul este reflectarea în conștiința omului care doarme a tuturor remanierilor ce se fac în rezervele de memorie atunci cînd ele se așează în cursul nopții. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
rezervele de memorie atunci cînd ele se așează în cursul nopții. În stare de veghe, acumulam tot felul de informații ce trebuie apoi așezate, clasificate, ordonate într-un fel care să le facă accesibile și utile nouă. Probabil că în somn se face această uriașă muncă de ordonare, atunci cînd creierul este practic izolat de lumea din afara și nu mai are a prelucră informații ce vin din exterior." Dar precizează că toate descoperirile de pînă acum nu pot explica științific nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
unei dorințe inconștiente. Deși împiedicate să treacă în comportament sau în conștient, tendințele anticulturale ale naturii umane nu renunță la a se exprima din inconștient. Pe cai ocolite, în haine străine, pentru a nu fi recunoscute, dorințele inconștiente ajung în timpul somnului, care presupune diminuarea vigilentei cenzurii, în planul conștientului. Ceea ce visătorul reține în momentul trezirii - și este numit în psihanaliza ăcontinut manifestă - nu este decît o fațadă, acceptabilă din punct de vedere al normelor culturale, în spatele căreia se ascunde adevăratul conținut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
paradigmă și prin deschiderea să de "turist liric" (categorie reprezentată în spațiul francez de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului), iar ca atitudine morală cu o toleranță, cu o larg comprehensiva poziție, dispusă a interpreta pînă și "damnarea" poetului (iubirea pentru contingent) că pe o specie de "păcat" venial, ce ar putea fi absolvit, Purgatoriul fiind invocat cu un patetism
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
nu mă înșelam, ca noi ne tragem din drojdia barbarilor, din pleava marilor năvăliri din acele hoarde care, neputincioase să-și continuie mersul lor spre apus, s-au ascuns de-a lungul Carpaților și a Dunării, căutându-si loc de somn; masă de dezertori la marginile Imperiului, golani spoiți cu un pic de latinitate. Așa trecut, așa prezent. Și așa viitor." Mă gândeam, ascultând textul, ca vecinii noștri francofoni (și Centrele culturale franceze) o să mai citeze și elogiile pe care Cioran
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
face întâiul pas în lume, începe a muri..." Și se încheie cu acest jurământ: "Mai pe urma iarăși înaintea Ta Doamne cad și zic: Tu, Doamne, știi că către scopul meu doresc să alerg; pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deștept (s.n.) și cu voie cătră ce-i adevărat, plăcut și bun să-i atrag..." Ca și alții, Șaguna vrea să-i trezească pe conaționalii săi din somn; să-i aducă la conștiința apartenenței. Trebuie să subliniem că
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
meu doresc să alerg; pe românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deștept (s.n.) și cu voie cătră ce-i adevărat, plăcut și bun să-i atrag..." Ca și alții, Șaguna vrea să-i trezească pe conaționalii săi din somn; să-i aducă la conștiința apartenenței. Trebuie să subliniem că toți scriitorii ardeleni ("ai energiilor naționale") afirmă un patos combatant ieșit din comun. Coșbuc, Goga, Aron Cotrus, Beniuc, sunt autori ai unor pagini bogate în blesteme, în teribile imprecații. Fanatismul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
pînă la violarea de domiciliu! O admiratoare în vîrstă de 16 ani a intrat prin efracție în casa idolului (plecat, ca și Moartea lui, în vacanță), doar ca să-i îmbrace un tricou și - "fetișismul mărfii!" - să tragă un pui de somn în patul lui. E vorba de strălucitorul blond Brad Pitt, care, trebuie s-o recunoaștem, joaca Moartea în vacanță mult mai puțin prost decît ar fi putut s-o facă! Dacă Brad Pitt e parcă mai expresiv acum decît altădată
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
-și permite să aibă și "inițiative legislative" cel putin dubioase. E uluitor să constați că oameni ce jură pe cartea democrației și a statului de drept au idei care lui Ion Iliescu nu i-au trecut prin cap nici în somn. Lăsat să atace, asemeni unui berbece inconștient, zidurile legalității și ale bunului simț, dl. Dudu Ionescu se comportă incoerent nu cu sine (declarațiile din chiar ziua preluării funcției actuale au fost pe deplin lămuritoare!), ci cu linia pe care Justiția
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
cap în urma acestor greșeli? S-a schimbat organigrama ministerului? Aceeași birocrație a stampilei și dosarelor a transformat reforma, în Ministerul Sănătății, într-o titaniadă în care scapă cine poate. Fostul ministru al sănătății, Ion Bruckner, doctorul care și trezit din somn putea spune cum trebuie făcută reforma, a căzut victimă unei cabale a funcționarilor înspăimîntați de perspectivă dispariției plocoanelor și a pacientului de tip victima. Urmașii săi, poate că bine intenționați, n-au avut și nu au talentul reformator al d-
Viitorul apropiat al reformei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18146_a_19471]
-
cu miasmele fetide și briză care bate dinspre Atlantic. Cu traficanții săi, cu drogurile, cu Răul care poate lua o mie (și una) de chipuri. Cu coșmarurile pe care le produce. ăntr-un fel, Noaptea greșelii este un coșmar zămislit de somnul Tangerului. Fiica a acestui coșmar, Zînă, demon al răzbunării, născută cu Blestemul violului multiplu suferit de mama sa, e condamnată astfel să-și caute continuu chipul. Un personaj an căutarea propriei povești. Nu se poate oglindi an ea pana cand
A 1002-a noapte... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17427_a_18752]
-
de trei ori; pe urmă ceva mai grăbit; deși, nu mult; însă toți avură impresia, că el, clopotul, parcă ar fi știut că nu mai avea multe de spus, sau că însuși Domnul cu cetele sale îngerești, treziți cu toții din somnul paradisiac și ne mai răbdînd Ofensa pe care cei fără de lege și păgînii în general o aduceau bunei creștinătăți martirizate,... lăsară astfel clopotul cam vreun minut,... două (cît prezisese însuși Brenner!) și, deodată, un vacarm uriaș cuprinse clopotnița și un
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
să vadă cimitirul istoric al Franței Père Lachaise și de a se închină la mormântul lui Enescu, aflat aici din 1955, de la dispariția să. Père Lachaise rămâne un emoționant muzeu de monumente funerare vechi, cu valoare istorică. Își dorm aici somnul de veci mari scriitori, pictori și sculptori, muzicieni și politicieni ai Franței sau ai lumii, precum: Balzac, Alfred de Musset, A. Daudet, Oscar Wilde, Proust, Molière și La Fontaine, G. Bizeț, Chopin, Rossini, Charpentier și alții. Cu tristețe și stupoare
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
de ore: ea are doar dimineață, prânz (prânzul se întinde câteva ceasuri bune), după-amiaza, care e tot un fel de pranz în care te dedai la dulcețuri și cafele, seara (seară e intervalul extrem de scurt între siesta de după-amiază și somnul dulce, de noapte) și noapte." Așa stând lucrurile, "ceasornicul a fost la noi, dintotdeauna, un obiect de podoaba. Ceasul de mâna a apărut foarte târziu (...). Ceasul de buzunar, cu lanț, e cu totul altceva și nu numai pentru că are capacul
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]