2,017 matches
-
o iluzie. Un concept de eprubetă Ovidiu Pecican: Contra-reeducarea este un termen nefericit nu numai prin conotațiile lui ideologice - trimiterea la reeducarea stalinistă de tipul Încercat la Pitești -, ci, În primul rând, pentru că substantivizează, ca atâtea alte vocabule de aceeași sorginte (postmodernism, postistorie, trans-, meta-, para-, cvasi-cutare fenomen), o relație cu un obiect anume, desemnând dependența conceptuală de acel obiect și incapacitatea de a găsi un concept propriu. În cazul contra-reeducării opțiunea mi se pare cu atât mai nefericită cu cât
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de hermeneutica imaginarului poate da seama cu acuratețe de tranziția culturală, În sensul de a urmări morfologiile culturale și politice În schimbările lor. Termenul morfologie poate trimite la o anumită viziune organicistă, pe care o găsim În filosofia istoriei de sorginte hegeliană. Fără să neg de fapt această sursă majoră genealogică, doresc să arăt, prin evoluția unor „forme” culturale și politice mai cu seamă, că tranziția este reversibilă, că nu trebuie privită ca un proces unidirecționat o dată pentru totdeauna. O dezbatere
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și posteritatea lui critică și relevă atitudinea consecventă a lui Lovinescu față de critica maioresciană; analizând rolul lui Maiorescu și al junimismului în istoria culturală a României, Lovinescu opinează că, în condiții istorice nefavorabile, când ideologiile extremiste prevalează, critica estetică de sorginte maioresciană (în speță, disocierea valorilor etică, etnică și estetică, cultivarea raționalului și a toleranței ideologice) trebuie să fie secondată de o atitudine militantă, angajată. Tot acum, Virgil Ierunca se ridică împotriva imposturii, a literaturii mediocre, de succes imediat, veștejindu-i
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
liricizarea unor motive de basm, de legendă, prin adresarea către elementele naturii, ca în poezia populară, fie în metru folcloric stilizat („Salcie îngemănată, / Nu-ți abate niciodată / Să te smulgi din rădăcină,/ Când privești atâta tină?”), fie în ritm de sorginte folclorică, prelucrat însă cu mai mare subtilitate („Busuioc floare de dar, / Floare de descântec,/ Orice vrajă e-n zadar / Și mă cheamă-n noapte iar / Mult temutul cântec”). Un procedeu frecvent e acela de a atribui altcuiva confesiunea: unui pribeag
FARAGO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286956_a_288285]
-
pe un drum coincident cu pătrunderea în timpul modern. Structura lucrării este dată în continuare de comentarea, într-o ierarhizare ce îi aparține autorului, a celor mai semnificative genuri literare închegate în răstimpul avut în vedere. Trecerea de la structura genologică de sorginte bizantină, practicată și înconjurată de prestigiu în literatura română vreme de câteva secole - cu îndreptățire, căci scrisul românesc este un moștenitor firesc al alcătuirilor spirituale bizantine - la sistemul de genuri și specii constituit în Occident de Renaștere și transportat în
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
conciliul este convocat de împărat, Chiril îi trimite lui Nestorios la sfârșitul lui noiembrie 430 o a treia scrisoare (Epist. 17; ACO I, 1, 1, pp. 33-42) în care, prevalându-se din nou de sprijinul Romei și invocând ortodoxia de sorginte niceeană, îl soma pe interlocutorul său să ia distanță față de cristologia (de tip antiohian) conform căreia Logosul divin locuise într-un om obișnuit, născut din Fecioara Maria. La această epistolă erau anexate și cele douăsprezece teze supuse anatemei pe care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
aproape o desființează (Biblioteca, codex 36), însă nu mai cunoaște nici numele autorului și nici titlul precis al operei. Nici autorul însuși nu-și menționează vreodată numele, ci se prezintă pur și simplu drept „un creștin”. Din unele informații de sorginte armeană, aflăm numele scriitorului și orașul de baștină: ar fi un anume Constantin din Antiohia pe care, din rațiuni ce țin de simplitate și claritate, vom continua să-l numim aici „Cosma Indicopleuste”. Știm despre el ceea ce ne spune în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Va investi eforturi considerabile în elaborarea lucrării de sinteză Arta americană (1973), în care prezintă istoric și critic evoluția picturii, a sculpturii și a arhitecturii din Lumea Nouă, de la începuturi până în vremea noastră. Expunerea mișcărilor artistice învederează convertirea expresiei de sorginte europeană în forme originale care să reflecte particularitățile și aspirațiile americane autohtone. La fel va proceda eseistul și mai târziu, în Arta engleză (1989). Barierele naționale vor fi depășite și în cărțile consacrate unor curente de largă audiență în artele
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
zi de toamnă, anonimă (1974). Țara căreia i se închină poetul e un loc cu munți și mănăstiri, populată de figuri precum cea a lui Ștefan cel Mare și a Meșterului Manole. Tonalitatea imnică este însoțită uneori de sugestii de sorginte folclorică. În scrierile postume (Versuri, 1975) tema erotică există, dar femeia devine senzuală și agresivă, „o lupoaică”, iar scrisul este văzut ca o stavilă în fața acestei furtuni erotice („dragostea năvalnică” din Abia îndrăzneai...). Filonul legendar se extinde, înglobând și figurile
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
Ionel și Vintilă Brătianu), Mihai Siberu (Constantin Stere), Ilie Cămeșan sau Cămeșoi (Ion Mihalache), Tergiversu (Iulian Maniu), Vodă Berbec (Al. Vaida-Voevod). La fel, perechea centrală din Un strigăt în noapte, prințul aviator Comnen și soția sa, ar putea fi la sorginte figuri reale, iar un al treilea, Anghel Imperator, este o caricatură a lui Corneliu Zelea Codreanu. Obiect al pamfletului nu este doar acesta din urmă, „insurgentul”, teroristul cu voie de la poliție, ce năzuiește la propria-i glorificare, ci și celelalte
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
al Argeșului. Tot mai bolnav de plămâni, L. se stinge la scurt timp după ce fusese purtat spre casă de fratele său, Onea (Ioan), primar în Avrig. Principala operă a lui L. o constituie faptele sale culturale și activitatea pedagogică de sorginte iluministă, cu mare rol în renașterea națională a epocii moderne. Prelungind tradițiile Academiei Grecești, școala lui L. de la „Sf. Sava” va da roade în plan social-național prin pregătirea generației pașoptiste. Ideile din discursuri, înștiințări, apeluri ș.a. reflectă formația sa de
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
cea sistemică este teoria conflictualistă, cu pretenție de teorie majoră în explicarea vieții sociale în general, dar aplicabilă din plin, susțin adepții ei, și în arealul familial. Aici s-ar impune distincția dintre două variante ale ei: - una „tare”, de sorginte marxistă și care susține că familia este micromediul ce reflectă proeminent exploatarea omului și conflictul inerent prezent în societățile bazate pe clase cu interese opuse. Femeile sunt exploatate de către bărbați și copiii de către părinți. În această viziune, femeia este dublu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pseudonimul Ioan Grunz. Prima carte a lui R., La țărmul grânelor (1988), cuprinde poezii marcate de o notă de vitalitate, învăluite într-o atmosferă senină, vrând să sugereze consonanța dintre afectivitate și natură. Poetul optează consecvent pentru tiparele prozodice de sorginte clasică, păstrând muzicalitatea versurilor, necesară exprimării sentimentelor de optimism, tandrețe, melancolie. Este o lirică solară, cu mult vegetal, cu topoi ca pădurea sau satul, în linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
au elaborat teoria relativismului cultural. În esență, ea spune că nu avem nici un motiv de a aprecia o cultură superioară alteia, un mod de viață mai îndreptățit axiologic decât altul. Relativismul cultural, întemeiat, de altfel, pe producții filosofice tot de sorginte europeană ale sfârșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului XX, a fost nu doar un răspuns intelectual și umanist dat eurocentrismului, ci oricărui gen de etnocentrism. Promovată în anii ’50-’60, această paradigmă constituie baza teoretică a multiculturalismului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
același mental și la detestarea până la ură a celor cu păreri divergente. De aici puternica predispoziție pentru prejudecăți și discriminare față de „ei” și prețuirea față de „noi” (grupul de apartenență). 2) Teoria „țapului ispășitor” (Dollard et al., 1939), și ea de sorginte psihanalitică, are în centru mecanismul frustrării. Dacă frustrarea nu poate fi depășită prin acțiuni (agresive) asupra agentului frustrant, atunci agresiunile (fizice sau simbolice) se îndreaptă spre alte ținte, care îndeplinesc rolul de „țap ispășitor” și care sunt, de regulă, out-grup-urile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
activ-pasiv. Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2. La polul opus, întâlnim cazul unui transmițător
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
numai) au reclamat studiul aleatoriu al unui domeniu atât de important și au subliniat necesitatea constituirii comunicării ca domeniu de cercetare autonom. Această tendință - de altfel, perfect justificată de evoluția ariilor de cercetare - ne introduce concomitent într-un impas de sorginte axiologică și epistemologică. Demersul în cauză trebuie să răspundă la o întrebare simplă în aparență: poate comunicarea să fie disociată de procesele psihosociale pe care le însoțește și care i-au stat drept justificare la propria naștere? Această dualitate este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuție pot să se simtă, uneori, sub o presiune venită din interacțiunea cu ceilalți; ca atare, apare necesitatea unei astfel de perspective pentru ca membrii grupului să se simtă suficient de „în siguranță” pentru a-și asuma riscurile unor soluții de sorginte creativă. În principiu, există două arii de evoluție a metodei: - producerea mai multor idei; - evaluarea ideilor emise anterior sau a unora dintr-o listă dată. În al doilea caz, participanților li se prezintă o listă detaliată cu idei (în număr
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care se hotărește că nu este nevoie de nici un plan, «vor cânta după ureche», sau care alege o metodă supersofisticată de semnalare pentru fiecare rundă” (Clegg, Birch, 2003, p. 164) Am prezentat aici acest exercițiu deoarece, în învățarea problemelor de sorginte socială, uneori nu putem situa adevărul nici măcar antagonic, așa cum ne îndeamnă argumentele „bunului-simț”, alteori avem de-a face cu relații mai complicate de interrelaționare și influențare reciprocă; or, un astfel de joc de rol pune participanții în ipostaza de a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complementară, abia vizibilă în poezie; inspirate de o „actualitate” nedefinită, textele de mică întindere respiră un discret aer de absurditate, venit din substanța cotidianului. Personajele, cu nume ușor caricaturale, parcurg mici scenarii cu evoluție fantast-absurdă, pe coordonatele unor tipologii de sorginte gogoliană, sunt protagoniștii unor aventuri amoroase insolite, în limbul subțire dintre nefirescul straniu și oniricul comic. Alte „schițe” au ca fundal un pitoresc provincial, poate autobiografic. Frazarea narațiunilor este laconică, într-un lexic dezinhibat, cu ironice alăturări de expresii crude
STEFANACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289901_a_291230]
-
și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul și dansurile (hora) prințeselor autohtone (iele) sunt de sorginte folclorică, dar în coloratură romantică, pe alocuri expresionistă. S. urmărește să creeze altceva, chiar dacă pornește de la modele clasice: un Oedip altfel, care nu se confundă cu cel mitologic (Oedip salvat, 1947), o replică feminină a lui Don Juan (Dona Juana
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
000). După convocarea conciliului de către împărat, Chiril îi trimite lui Nestorie la sfîrșitul lui noiembrie 430, o a treia scrisoare (Epist. 17; ACO I, 1, 1, pp. 33-42) în care, prevalîndu-se din nou de sprijinul Romei și invocînd ortodoxia de sorginte niceeană, îl soma pe interlocutorul său să se disocieze de cristologia (de tip antiohian) conform căreia Logosul divin sălășluise într-un om obișnuit, născut din Fecioara Maria. La această epistolă erau anexate și cele douăsprezece teze supuse anatemei pe care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
simți vuietul interior sfîșiind carnea dintre Dumnezeu și sine", p. 54, voce pe care încearcă să o definească în articolul următor, Eminescu și "misiunea" poeziei), a lui Ion Creangă (susține demersul pregnant imaginativ din Amintiri, dar și un "lirism de sorginte mioritică, o stare de grație catharctică și contemplativă", p. 61, și ideea "damnării" naratorului matur: "umorul de care s-a vorbit frecvent este tocmai sensul acestei damnări ce are ca suport ruptura dintre personaj și narator, ruptură pe care dialogul
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
pe rețea". Arca lor traversează însă zonele de turbulență juvenilă fără aroganță bășcălioasă și exhibiționism, datorită bunului simț publicistic și solidei încărcături culturale. Iată, de exemplu, cum vede Romulus Bucur (el însuși practicant, cu admirabile rezultate, al experimentelor poetice de sorginte americană), înșelătoarea "lume nouă" din volumul lui Caius Dobrescu Deadevă, conceput să șocheze prin originalitatea poeticii, dar în care cronicarul literar depistează procedee folosite încă din prima jumătate a secolului XX. Pentru cei care nu știu în ce constă pariul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
a sărbătorilor, este shopping-ul. Firește, pentru spiritele multiculturale apusene, și răsăritene, avansate. Din punct de vedere al tuturor vânzărilor și cumpărărilor. Mărfurile te cocoșează. Sub abundenta lor. Cumpărată, sau doar cârâită. Problema cea mai mare, a oricărui client, de sorginte de la țară, nu este ce cumpără. El nu știe ce bucurie și ce nevoie caută. Ci cum o cara. Aici, piața îi oferă o diversitate și multiculturalitate de pagube, care mai de care mai largi, la risipă. Unu: cărucioare. Ba
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]