956 matches
-
nu participase la război nici măcar ca observator. Rebreanu consemnează în "Jurnal I", p. 358, că descrierea atmosferei frontului a fost făcută pornind de la reportajele de război publicate în ziarele austriece: „... scenele de război și descrierile câmpului de luptă din "Pădurea spânzuraților", atât de profunde, sunt făcute fără ca autorul să fi participat, el n-a văzut niciodată nici măcar o tranșee, sau o rețea de sârmă ghimpată. Decorul și atmosfera admirabil redate sunt sugerate de reportagiile de război ale timpului, apărute în presa
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
să-l separe pe eroul cărții de persoana reală a fratelui său, Emil. Ficțiunea începe să domine, iar personajul principal va primi numele Apostol Bologa. După ce a terminat transcrierea romanului "Ion", Rebreanu începuse de vreo patru ori să scrie "Pădurea spânzuraților", redactând de fiecare dată între 30 și 50 de pagini. Nu-și găsea ritmul și nu putea să-și imagineze atmosfera frontului. În unele nopți, i se părea că aude unele bătăi ușoare în fereastră, fără să găsească pe nimeni
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
și condeiul și a descris această senzație. Soția sa citea în fiecare dimineață fragmentele de roman scrise în noaptea anterioară și se simțea impresionată până la lacrimi. Aflând aceste impresii, Liviu Rebreanu a afirmat: „Mă bucur, am dorit mult ca "Pădurea spânzuraților" să nu fie numai o carte de război, ci, mai ales una de suflet”. Prima variantă integrală a fost scrisă în decursul a 90 de zile (15 decembrie 1921 - 27 iunie 1922), manuscrisul având 338 de file. Personajul Apostol Bologa
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
În amintirea fratelui meu, Emil, spânzurat de unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”", care a fost modificată de la a opta ediție în cea de "„În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”". "Pădurea spânzuraților" a obținut „Marele premiu al romanului” acordat în 1924 de Societatea Scriitorilor Români, pe baza deciziei unei comisii formate din Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Mihail Dragomirescu și Garabet Ibrăileanu. Romanul a fost tipărit în timpul vieții lui Rebreanu în unsprezece ediții
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
colaborator al revistei "Flacăra" - în 1932). Primirea nu a fost totuși entuziastă, fiind semnalate unele stângăcii în exprimarea literară a autorului care ar scădea valoarea scrierii. Nemulțumit, Perpessicius considera că aprecierile critice nu se ridicau la înălțimea operei. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost dedicat fratelui mai mic al scriitorului, Emil Rebreanu, fiind precedat de următoarele cuvinte: „În amintirea fratelui meu, Emil, executat de austro-unguri, pe frontul românesc, în anul 1917.”. Emil Rebreanu s-a născut la 17 decembrie 1891 într-o
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
și poate unele momente de exaltare”, a afirmat mai târziu scriitorul. „Fratele meu a fost un naționalist fără scrupule. Un asemenea personagiu nu putea inspira decât cel mult o poezie patriotică. Eroul meu e mai puțin „erou” pentru că în "Pădurea spânzuraților" am arătat însăși originea și creșterea dezechilibrului moral al unui om, slab în fond, ca toți oamenii, doritor de dragoste, pe care o găsește la o unguroaică - deși ar părea neverosimil unui literat oficial - și plâns la spânzurătoare tot de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
putea să fie personagiul central al unui roman în care lupta dintre datorie și sentiment amenință mereu să degenereze în frazeologie goală, patriotardă”. Referindu-se la elaborarea acestui roman, scriitorul scrie astfel despre legătura între realitate și ficțiune: „Subiectul "Pădurii spânzuraților", o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, "Pădurea spânzuraților" sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
la elaborarea acestui roman, scriitorul scrie astfel despre legătura între realitate și ficțiune: „Subiectul "Pădurii spânzuraților", o construcție cerebrală la început, s-a umanizat numai când a intervenit contactul cu viața reală și cu pământul. Fără de tragedia fratelui meu, "Pădurea spânzuraților" sau n-ar fi ieșit deloc, sau ar fi avut o înfățișare anemică, livrescă, precum au toate cărțile ticluite din cap, la birou, lipsite de seva vie și înviorătoare pe care numai experiența vieții o zămislește în sufletul creatorului...” Precizările
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
a făcut ca în memoria publicului să se încetățenească ideea că Apostol Bologa este aceeași persoană cu Emil Rebreanu. Astfel, pe piatra funerară de la Ghimeș - Palanca a fost scris următorul epitaf: „Aici odihnește Apostol Bologa - Emil Rebreanu, eroul romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu”. Romanul "Pădurea spânzuraților" analizează drama sufletească a lui Apostol Bologa cauzată de conflictul între datoria convențională de ofițer și conștiința națională de român (adică sentimentul apartenenței la națiunea română) sau, după cum l-a denumit Ov. S. Crohmălniceanu
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
să se încetățenească ideea că Apostol Bologa este aceeași persoană cu Emil Rebreanu. Astfel, pe piatra funerară de la Ghimeș - Palanca a fost scris următorul epitaf: „Aici odihnește Apostol Bologa - Emil Rebreanu, eroul romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu”. Romanul "Pădurea spânzuraților" analizează drama sufletească a lui Apostol Bologa cauzată de conflictul între datoria convențională de ofițer și conștiința națională de român (adică sentimentul apartenenței la națiunea română) sau, după cum l-a denumit Ov. S. Crohmălniceanu, „un caz de conștiință trăit sub
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
apartenenței la națiunea română) sau, după cum l-a denumit Ov. S. Crohmălniceanu, „un caz de conștiință trăit sub presiunea fatalităților istorice”. Potrivit criticului Alexandru Piru, procesul psihologic descris de autor este „dramatic, sentențios, dostoievskian și ibsenian”. Conflictul psihologic din "Pădurea spânzuraților" este generat de război, el fiind dependent de evenimentele exterioare și de atmosfera în care trăiește eroul, adică este un conflict care evoluează de la exterior spre interior, spre deosebire de conflictul psihologic din "Ciuleandra" care este de natură pur interioară și se
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
a transforma instinctele în acțiuni hotărâte, iar personajul nu are o conștiință suficient de lucidă. Tragedia personajului pare dictată de legile supreme ale universului și poate fi asimilată cu o „dezagregare sufletească în genul spectacolelor cosmice”. Rebreanu realizează în "Pădurea spânzuraților" un tablou sugestiv al războiului prin prezentarea sa ca o imensă crimă colectivă și prin descrierea mizeriei, suferinței și a morții. Războiul este privit ca „un ucigător de energii” ce produce mizerie, suferință și moarte. Scriitorul descrie imaginea dezolantă a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ideal care le este deseori străin. Liviu Rebreanu condamnă războiul prin demistificarea sa, prin demonstrarea fără tezism a tragismului său, prin spulberarea concepției eroului despre război și prin prezentarea lipsei de certitudine cu privire la existența unui viitor. Romanele "Ion" și "Pădurea spânzuraților" au fost considerate puncte de reper în evoluția romanului românesc datorită folosirii unei formule realiste în prezentarea realității exterioare și a îndepărtării de tradiționalismul în care se împotmolise romanul autohton de cinci sau șase decenii. Construcția acestui roman are în
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
care se împotmolise romanul autohton de cinci sau șase decenii. Construcția acestui roman are în vedere două laturi: lumea exterioară a societății și lumea interioară a sufletului. Instinctul de neam determină crize sufletești care influențează evoluția ulterioară a personajelor. "Pădurea spânzuraților" se înscrie în rândul romanelor realiste prin descrierile obiective și lipsite de sentimentalism sau de patetism, prin accentul pus pe analiza psihologică și prin imparțialitatea și lipsa de șovinism a autorului în prezentarea unor indivizi aparținând mai multor naționalități. Întâmplările
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
conflictele interetnice ș.a.) extrase din ziarele epocii sau din scrisori scrise de fratele scriitorului, care a servit ca prototip al personajului Apostol Bologa. Destinele individuale ale oamenilor sunt integrate de autor unei viziuni plastice a existenței umane. Realismul romanului "Pădurea spânzuraților" conține asemănări cu realismul tragic dostoievskian. Analiza psihologică întreprinsă de Rebreanu descoperă trăirile sufletești ale personajului în cele mai mici detalii. „În Apostol Bologa surprindem toate fazele de îmbolnăvire ale sufletului printr'o imagine, privim mecanica independentă a psihologiei obsesiilor
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
nu este însă unul descriptivist, ci conține infiltrații simbolice ce proiectează acțiunea dincolo de planul vieții cotidiene. Rigoarea stilistică nu exclude existența rară a unor fraze patetice, integrate însă în cadrul observațiilor directe, care le conferă un grad de autenticitate. Romanul "Pădurea spânzuraților" se remarcă prin construcția sa simetrică și echilibrată, la fel ca și romanul anterior "Ion". Camil Petrescu îl considera un roman „construit după tradiția marilor romane, de multe ori prolix, dar cel puțin în cărțile din mijloc remarcabil... cartea se
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
fiind semnul unei gândiri torturate de îndoială. Natura descrisă de Liviu Rebreanu este întotdeauna demitizată și depoetizată: peisajele sunt reci, umede și cețoase, cerul este cenușiu sau ciuruit de stele, în timp ce pământul este galben, cleios și zgâriat de bombe. "Pădurea spânzuraților" este considerat a fi unul dintre cele mai bune romane românești publicate vreodată, ce a contribuit la creșterea interesului internațional pentru literatura română. Criticul Alexandru Piru afirma că acest roman ocupă primul loc în literatura română dedicată Primului Război Mondial și un
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
prin lipsa retorismului și a declamațiilor), acuitatea observației și profunzime psihologică, constituind o capodoperă a literaturii analitice naționale și universale. El este construit pe schema unei obsesii, care dirijează destinul eroului din profunzimea subconștientului. Criticul Eugen Lovinescu susținea că "Pădurea spânzuraților" este „cel mai bun roman psihologic român, în sensul studierii evolutive a unui singur caz de conștiință - studiu metodic alimentat de fapte precise și de incidente și împins dincolo de țesătura logică în adâncurile inconștientului”. George Călinescu afirma că romanul este
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Tudor Vianu scria că Rebreanu era „un analist al stărilor de subconștiență, al învălmășelilor de gânduri, al obsesiilor tiranice”. Unii critici (precum Șerban Cioculescu sau Ovid Densusianu) au evidențiat un progres stilistic față de romanul anterior "Ion" (1920), constatând că "Pădurea spânzuraților" are o construcție simplă și liniară și o mai bună stăpânire a expresiei literare, deși există totuși și unele stângăcii (exprimări confuze ale unor stări sufletești, fraze incolore și banale, epitete lipite neglijent, comparații forțate sau rău plasate etc.). Alți
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
antirăzboi, Ion Simuț evidențiază componenta sa religioasă datorată descrierii unei crize mistice a protagonistului, pentru ca Gyula Dávid să considere că pune accentul pe aspectele sociale ale unui imperiu multinațional ce-și trimite soldații să lupte împotriva propriei națiuni. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost asemănat cu scrierile marilor romancieri ruși prin zugrăvirea fără patetism a războiului ca o „acumulare de mizerabile eroisme și lașități necunoscute, monotone” (ca în volumul „Povestiri din Sevastopol” al lui Lev Tolstoi), prin misticismul bolnăvicios de esență dostoievskiană
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
de dragoste între Apostol și Ilona care atinge momentul culminant în noaptea de înviere amintește de motivul central al romanului "Învierea" (1899) al lui Tolstoi. Scriitorul francez André Bellessort afirma în prefața primei ediții traduse în limba franceză că "Pădurea spânzuraților" e un roman „ce interesează toate națiunile” în care „adevăratul câmp de bătălie este o biată inimă a omului”, cu un erou „demn de a trăi în memoria cititorului”, considerându-l „o realizare impresionantă sub raportul construcției”, ce are un
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
din punct de vedere al analizei psihologice, cât și al compoziției, concluzionând: „Cine reușește (ca Liviu Rebreanu) să închidă în cuvinte simple bogăția unor clipe de viață, acela a înfăptuit o mare operă, mai valoroasă decât orice frazeologie”. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost tradus în mai multe limbi străine: Un prim proiect de ecranizare a romanului "Pădurea spânzuraților" datează din anul 1926, după cum menționa Grid Modorcea în volumul "Dicționarul cinematografic al literaturii române" (Ed. Cartea Românească, București, 2003). Scenariul filmului a
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
să închidă în cuvinte simple bogăția unor clipe de viață, acela a înfăptuit o mare operă, mai valoroasă decât orice frazeologie”. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost tradus în mai multe limbi străine: Un prim proiect de ecranizare a romanului "Pădurea spânzuraților" datează din anul 1926, după cum menționa Grid Modorcea în volumul "Dicționarul cinematografic al literaturii române" (Ed. Cartea Românească, București, 2003). Scenariul filmului a fost scris de Alex. Demetrescu, dar proiectul a rămas nefinalizat. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost ecranizat de
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
ecranizare a romanului "Pădurea spânzuraților" datează din anul 1926, după cum menționa Grid Modorcea în volumul "Dicționarul cinematografic al literaturii române" (Ed. Cartea Românească, București, 2003). Scenariul filmului a fost scris de Alex. Demetrescu, dar proiectul a rămas nefinalizat. Romanul "Pădurea spânzuraților" a fost ecranizat de regizorul Liviu Ciulei într-un film omonim cu o durată de 158 de minute, ce a avut premiera la 16 martie 1965. Potrivit propriilor mărturisiri, cineastul a plănuit să facă „un film despre dezintegrarea certitudinii, conformismului
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Aurelian (Domșa), Mihai Mereuță (caporalul), Gheorghe Cozorici (locotenentul român, prizonier), Mariana Mihuț (Marta Domșa), Toma Caragiu (un căpitan), Nae Roman (colonelul), Valeriu Arnăutu (slt. Jan Svoboda), Ferenc Bencze (plutonierul), Alexandra Polizu (Rodovica) și Angela Moldovan (doamna Sofica Domșa). Filmul "Pădurea spînzuraților" a obținut mai multe premii naționale și internaționale și anume: Premiul de excelență pentru calitatea imaginii și ingeniozitatea mișcărilor de aparat, la al IV-lea Congres al UNIATEC (Union Internationale des Associations Techniques Cinématographiques) de la Milano (1964), Premiul pentru regie
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]