13,108 matches
-
înțelesul prezentei convenții: (a) termenul „stat lansator“ desemnează: (i) un stat care procedează la lansarea sau asigură lansarea unui obiect spațial; ... (ii) un stat al cărui teritoriu sau ale cărui instalații servesc la lansarea unui obiect spațial; ... ... (b) termenul „obiect spațial“ desemnează și elementele constitutive ale unui obiect spațial, precum și vehiculul de lansare și elementele constitutive ale acestuia din urmă; ... (c) termenul „stat de înregistrare“ desemnează un stat lansator în al cărui registru este înscris un obiect spațial, în conformitate
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
i) un stat care procedează la lansarea sau asigură lansarea unui obiect spațial; ... (ii) un stat al cărui teritoriu sau ale cărui instalații servesc la lansarea unui obiect spațial; ... ... (b) termenul „obiect spațial“ desemnează și elementele constitutive ale unui obiect spațial, precum și vehiculul de lansare și elementele constitutive ale acestuia din urmă; ... (c) termenul „stat de înregistrare“ desemnează un stat lansator în al cărui registru este înscris un obiect spațial, în conformitate cu articolul II . ... Articolul II 1. Atunci când
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
termenul „obiect spațial“ desemnează și elementele constitutive ale unui obiect spațial, precum și vehiculul de lansare și elementele constitutive ale acestuia din urmă; ... (c) termenul „stat de înregistrare“ desemnează un stat lansator în al cărui registru este înscris un obiect spațial, în conformitate cu articolul II . ... Articolul II 1. Atunci când un obiect spațial este lansat pe o orbită circumterestră sau mai departe, statul lansator va înregistra obiectul spațial prin introducerea unor date într-un registru corespunzător, pe care îl va
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
vehiculul de lansare și elementele constitutive ale acestuia din urmă; ... (c) termenul „stat de înregistrare“ desemnează un stat lansator în al cărui registru este înscris un obiect spațial, în conformitate cu articolul II . ... Articolul II 1. Atunci când un obiect spațial este lansat pe o orbită circumterestră sau mai departe, statul lansator va înregistra obiectul spațial prin introducerea unor date într-un registru corespunzător, pe care îl va păstra. Fiecare stat lansator va informa secretarul general al Organizației Națiunilor Unite cu
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
desemnează un stat lansator în al cărui registru este înscris un obiect spațial, în conformitate cu articolul II . ... Articolul II 1. Atunci când un obiect spațial este lansat pe o orbită circumterestră sau mai departe, statul lansator va înregistra obiectul spațial prin introducerea unor date într-un registru corespunzător, pe care îl va păstra. Fiecare stat lansator va informa secretarul general al Organizației Națiunilor Unite cu privire la instituirea unui astfel de registru. ... 2. În cazul în care există două sau
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
care îl va păstra. Fiecare stat lansator va informa secretarul general al Organizației Națiunilor Unite cu privire la instituirea unui astfel de registru. ... 2. În cazul în care există două sau mai multe state lansatoare ale unui astfel de obiect spațial, acestea vor stabili în comun care dintre ele va înregistra obiectul în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, ținând seama de dispozițiile articolului VIII al Tratatului cu privire la principiile care guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
guvernează activitatea statelor în explorarea și folosirea spațiului extraatmosferic, inclusiv Luna și celelalte corpuri cerești, și fără a aduce atingere acordurilor corespunzătoare încheiate sau care urmează a fi încheiate între statele lansatoare cu privire la jurisdicția și controlul asupra obiectului spațial și asupra personalului acestuia. ... 3. Conținutul fiecărui registru și condițiile în care acesta este păstrat vor fi stabilite de statul de înregistrare în cauză. ... Articolul III 1. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va ține un registru în care vor
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
cu articolul IV . ... 2. Accesul la informațiile din acest registru va fi total și deschis. ... Articolul IV 1. Fiecare stat de înregistrare va furniza secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, cât mai curând posibil, următoarele informații referitoare la fiecare obiect spațial înscris în registrul său: (a) numele statului sau statelor lansatoare; ... (b) un cod de identificare adecvat al obiectului spațial sau numărul de înregistrare al acestuia; ... (c) data și teritoriul sau locul de lansare; ... (d) parametrii orbitali de bază, și anume
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
stat de înregistrare va furniza secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, cât mai curând posibil, următoarele informații referitoare la fiecare obiect spațial înscris în registrul său: (a) numele statului sau statelor lansatoare; ... (b) un cod de identificare adecvat al obiectului spațial sau numărul de înregistrare al acestuia; ... (c) data și teritoriul sau locul de lansare; ... (d) parametrii orbitali de bază, și anume: (i) perioada nodală; ... (ii) înclinația; ... (iii) apogeul; ... (iv) perigeul; ... ... (e) funcția generală a obiectului spațial. ... ... 2. Fiecare stat de
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
identificare adecvat al obiectului spațial sau numărul de înregistrare al acestuia; ... (c) data și teritoriul sau locul de lansare; ... (d) parametrii orbitali de bază, și anume: (i) perioada nodală; ... (ii) înclinația; ... (iii) apogeul; ... (iv) perigeul; ... ... (e) funcția generală a obiectului spațial. ... ... 2. Fiecare stat de înregistrare poate să furnizeze din când în când secretarului general al Organizației Națiunilor Unite informații suplimentare cu privire la un obiect spațial înscris în registrul său. ... 3. Fiecare stat de înregistrare va înștiința secretarul general al
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
i) perioada nodală; ... (ii) înclinația; ... (iii) apogeul; ... (iv) perigeul; ... ... (e) funcția generală a obiectului spațial. ... ... 2. Fiecare stat de înregistrare poate să furnizeze din când în când secretarului general al Organizației Națiunilor Unite informații suplimentare cu privire la un obiect spațial înscris în registrul său. ... 3. Fiecare stat de înregistrare va înștiința secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, cât este posibil de detaliat și cât mai curând posibil, în legătură cu obiectele spațiale cu privire la care a transmis anterior informații
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
de detaliat și cât mai curând posibil, în legătură cu obiectele spațiale cu privire la care a transmis anterior informații și care au fost, dar nu mai sunt pe o orbită circumterestră. ... Articolul V Ori de câte ori un obiect spațial lansat pe o orbită circumterestră sau dincolo de aceasta este marcat cu codul său de identificare sau numărul de înregistrare menționat la articolul IV alineatul 1 litera (b) sau cu ambele, statul de înregistrare va înștiința secretarul general cu privire
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
marcat cu codul său de identificare sau numărul de înregistrare menționat la articolul IV alineatul 1 litera (b) sau cu ambele, statul de înregistrare va înștiința secretarul general cu privire la acest fapt atunci când transmite informațiile referitoare la obiectul spațial în conformitate cu articolul IV. În acest caz, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va înregistra această înștiințare în registru. Articolul VI În cazul în care aplicarea dispozițiilor prezentei convenții nu a permis unui stat parte să identifice un obiect
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
în conformitate cu articolul IV. În acest caz, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va înregistra această înștiințare în registru. Articolul VI În cazul în care aplicarea dispozițiilor prezentei convenții nu a permis unui stat parte să identifice un obiect spațial care a provocat daune statului respectiv sau uneia dintre persoanele sale fizice sau juridice sau care poate fi de natură periculoasă sau dăunătoare, alte state părți, în special anumite state care posedă instalații de monitorizare și urmărire a spațiului, vor
CONVENȚIE din 14 ianuarie 1975 () [Corola-llms4eu/Law/263335]
-
programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 20 ianuarie 2023 Având în vedere Memorandumul nr. 20D-1.324 din 18.11.2022 cu tema: Aprobarea contribuției financiare a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA) pentru perioada 2023-2028, în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 5 alin. (3) din Legea nr. 262/2011 pentru ratificarea Acordului dintre România și Agenția Spațială Europeană (ESA) privind aderarea României la Convenția pentru înființarea
HOTĂRÂRE nr. 44 din 18 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264069]
-
chiar cu mutilări ale unor elemente structurale și decorative pentru trasarea, amplasarea și întreținerea instalațiilor. Din acest motiv, o cauză frecventă a infiltrațiilor o reprezintă execuția necalificată a instalațiilor, cu efecte nocive dacă nu sunt tratate în timp util. Adaptarea spațială la specificul încăperilor care utilizează apă menajeră (bucătării, băi etc), depinde în cazul instalațiilor sanitare, de modul de alimentare cu apă caldă menajeră pentru nevoi ce țin de activitățile casnice și de tipul de comportament de consum al utilizatorului. Tipul
METODOLOGIE din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263682]
-
sisteme de autenticitate și siguranță alimentară. Parte a acestui demers, foodomics permite conectivitatea dintre alimente, dietă, sănătatea individului, prin aplicarea unor abordări „omice“, precum genomica, transcriptomica, proteomica și metabolomica, epigenomica, lipidomica, interactivomica, metalomica și/sau diseasomica. ... ... (ii) Economie digitală și tehnologii spațiale: 1. dispozitive și sisteme microelectronice pentru produse inteligente - includ dispozitive și circuite integrate, inclusiv bazate pe efecte cuantice, senzori inteligenți, lab-on-a chip și microsisteme. Domeniul este focalizat pe soluții inovative în proiectarea, implementarea, testarea și caracterizarea circuitelor integrate, dispozitivelor și
NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265557]
-
lucrurilor și formele asociate de calcul distribuit („fog“ sau „edge“), precum și integrarea acestora cu tehnologiile geospațiale, în domenii diverse precum: prevenția și reacția rapidă la dezastre naturale, orașul inteligent, comunicarea vehicul - vehicul, monitorizarea pacienților etc.; ... 3. tehnologii pentru economia spațială - economia spațială implică tehnologii inovative din mecanică, mecatronică, robotică, electronică, comunicații, IT, biologie și medicină, materiale, aplicații radio, THz, IR, UV la X și gamma etc. și are un rol-cheie în securitatea națională, managementul dezastrelor, protecția mediului, reziliența comunicațiilor, traficul
NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265557]
-
formele asociate de calcul distribuit („fog“ sau „edge“), precum și integrarea acestora cu tehnologiile geospațiale, în domenii diverse precum: prevenția și reacția rapidă la dezastre naturale, orașul inteligent, comunicarea vehicul - vehicul, monitorizarea pacienților etc.; ... 3. tehnologii pentru economia spațială - economia spațială implică tehnologii inovative din mecanică, mecatronică, robotică, electronică, comunicații, IT, biologie și medicină, materiale, aplicații radio, THz, IR, UV la X și gamma etc. și are un rol-cheie în securitatea națională, managementul dezastrelor, protecția mediului, reziliența comunicațiilor, traficul aerian, maritim
NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265557]
-
caracteristice: Castanea sativa. 11. Fotografii A se consulta Anexa 2. Tabel nr. 6 - Tabelul B: Date specifice tipului de habitat la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Codul unic al tipului de habitat 9260 2. Statutul de prezență [spațial] Larg răspândit. 3. Statutul de prezență [management] Castanii comestibili, care edifică habitatul 9260, reprezintă elementul central în jurul căruia a fost declarat situl NATURA 2000 ROSCI0312 Castanii comestibili de la Buia. Zona sitului este constituită dintr-o pășune cu elemente
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
și evaluare a obiectivelor strategice la nivel local. Tabelul 1 Sinteza principalelor constatări pentru fiecare dimensiune a Strategiei Naționale de Dezvoltare Urbană Integrată pentru Orașe Reziliente, Verzi, Incluzive și Competitive 2022-2035 Dimensiune Principalele provocări strategice și legislative Rolul SNDU Sustenabilitate spațială Legislația privind urbanismul și autorizarea lucrărilor de construcții este modificată frecvent, creând dificultăți în respectarea acesteia de către autoritățile locale Implementarea unei strategii clare și predictibile de dezvoltare urbană pentru ca administrațiile locale să beneficieze de o viziune pe termen
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
de control și nici stimulente pentru elaborarea de strategii și sancțiuni pentru absența unor astfel de strategii. O principală concluzie care derivă din analizele efectuate asupra documentelor strategice de urbanism și amenajare a teritoriului este aceea că gradul de management spațial al localităților, ce ar putea fi cu ajutorul PUG-urilor este tot mai scăzut calitativ direct proporțional cu scăderea rangului localității. În absența planificării urbane eficiente, creșterea populației tinde să conducă la o extindere urbană exagerată ocupând terenuri din zonele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
traiectorie duală de creștere și micșorare urbană Asemenea modului în care povestea României se împarte în două zone (urban și rural)*8, și povestea municipiilor și orașelor prezintă o traiectorie duală de creștere și declin. Printr-o analiză detaliată a schimbărilor spațiale, demografice, de densitate și ale arealului construit apărute de-a lungul timpului în orașele din România, s-a identificat o extindere urbană cu golirea simultană a centrului urban ca formă dominantă de creștere, în timp ce, la nivelul orașelor de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
în domeniile infrastructurii rutiere și urbanismului. Peste 60% dintre orașe au declarat că ar prefera să acopere acest deficit prin consolidarea capacității la nivel local și nu prin contractarea de servicii externe. ... V. Clasificarea orașelor din România după dinamica demografică, spațială și economică În total, în România există 2.862 de comune (localități rurale) și 319 orașe (localități urbane). Unitățile administrativ-teritoriale urbane includ capitala, 40 de municipii reședință de județ, 62 de municipii și 216 orașe. În cadrul studiilor de specialitate sunt
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]
-
la zona construită inițială a unui oraș - aceea care exista înainte de 1990 și anterior extinderii urbane. Centrul urban nu include așezările de tip rural pe care un oraș le poate avea sub administrare. Figura 3 Ilustrare schematică a unităților spațiale de analiză Dinamica duală a creșterii și a declinului. În ultimele decenii, dinamica urbană din România a urmat un tipar dual de creștere și declin. Tendințele demografice, spațiale și economice locale nu sunt întotdeauna aliniate, existând diferențe mari din punct
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263910]