4,641 matches
-
activitatea de informații?tc "Ce este activitatea de informații?" În romane și în imaginația publicului, domeniul informațiilor a fost foarte des asociat cu spionajul și comportamentul fără scrupule, cu șantajul sexual al unei Mata Hari și acțiunile „de capă și spadă” ale lui James Bond. Deși activitățile de acest tip au o anumită pondere în domeniul informațiilor, conceptul este mult mai larg. Pentru a surprinde această complexitate, putem începe prin analizarea diferitelor categorii de fenomene cărora li se aplică termenul intelligence
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
portretului Ion Grămadă, Hortensiei Papadat-Bengescu îi aparține evocarea De ziua Anului Nou, elogiul Femeile noastre în război poartă semnătura reginei Maria, iar E. Lovinescu are în fiecare număr relatări, reflecții morale sau medalioane: Intrarea triumfală a Regelui în capitală, Pe spada de onoare a lui Berthelot, Unirea tuturor românilor, Regina, Generalul Averescu, Linia Siretului, Carpații etc. Rubrica „Documentele vremei”, grupând mărturii documentare sau consemnări de evenimente, este susținută de N. Davidescu (Amintiri din Bulgaria, Suveranii în Ardeal), George Cornea (Luptele de la
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
ar fi munca noastră, nimeni, socot, nu va afla cu cale să o ia în nume de rău. Cu toții năzuim spre același ideal măreț.” Colaborează cu versuri Elena Văcărescu (Seară, Două cruci), Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ion Gorun, G. Coșbuc (Spadă și corăbii), Gh.D. Mugur, Elena Farago (sub pseudonimul Fatma), Elena N. Voronca, Leontin Iliescu, Carmen Sylva, V. Loichița, G. Topîrceanu (Sonet, Luna), Elena Didia Odorica Sevastos, Ion Minulescu (Cântec), Zaharia Bârsan (Cântece), Anna Codreanu, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, B. Fundoianu
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
R. se așază firesc în continuarea activității de cercetător. Colaborează cu studii, fragmente de roman, povestiri și memorialistică la „Revista nouă”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Analele Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase investigări ale trecutului, un Ev Mediu altminteri obscur, completată de fantezie, cu influențe din Walter Scott și, nu în ultimul rând, din literatura
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
preocupări literare precoce, cu înclinare către avangardism, experimentalism, parodie etc. Împreună cu Radu Petrescu, Costache Olăreanu și alți adolescenți târgovișteni, redactează reviste-manuscris într-un singur exemplar („Apollo”, „Carnet literar”, „Cântece noi”, „Cloșca cu pui”, „Colorado”, „Oraș de nikel”, „Metru cub”, „Mogador”, „Spada” ș.a.) și plachete de versuri, dezbat chestiuni stilistice, își comunică proiecte literare, își comentează lecturile. Este momentul de coagulare a grupului literar care va fi numit ulterior - după vădirea publică, tardivă, în anii ’70, a scrierilor reprezentanților lui - Școala de la
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
ascuns În una dintre cizmele mele Înalte un pistol cu două țevi gata Încărcat, m-am lăsat imobilizat fără Împotrivire. Când se ivi un moment prielnic, Kafileh Bashi Kheiat, ghidul meu, Încercă să mă elibereze, primind Însă o lovitură de spadă În blana-i groasă. Cu toate acestea, din fericire, nu a fost rănit. Tâlharii credeau că aveam asupra noastră o mare cantitate de aur și argint pe care o tăinuiserăm pe undeva și cerură o mie de rupii pentru răscumpărarea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire (1905), Stâlpi de pază (1906). Nici versul nu reușește să reliefeze adevărul trăirii în fața comunei filosofii pesimiste, cum se întâmplă în paginile grupate sub titlul Din pana suferinței (1888), iar poezia patriotică - Țara mea (1905), Spade strămoșești (1915), Cântă Dorna (1939) - rămâne și ea convențională. Totuși, oda La Columna lui Traian a fost recitată la Roma, în Forumul Roman, când o delegație de români a depus aici o coroană de bronz. Interesante, scrise cu nerv, sunt
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
și amintiri din Italia, București, 1900; Calvar, București, 1901; Mirza, București, 1904; Conferințe și discursuri, București, 1905; Dorul de țară. Meseriașii. La 24 Ianuarie. Ispășire, Ploiești, 1905; Țara mea, Ploiești, 1905; Stâlpi de pază, București, 1906; Fata tatii, București, 1912; Spade strămoșești, București, [1915]; Băiatul mamei, București, 1917; Schițe și amintiri din Cehoslovacia, București, 1925; Simfonii din trecut, București, 1927; Mătușica Dița, București, [1928]; Domnul Bădină, București, [1931]; O româncă spre Polul Nord, București, 1932; Dumitrițe brumate, București, 1937; Cântă Dorna, București
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
militară. Mai târziu, în perioada 1933-1937, frecventează Facultatea de Drept a Universității din Iași. În 1941 este rănit pe Frontul de Răsărit, după care va lupta pe Frontul de Vest. Avansat la gradul de maior, primește Ordinul Steaua României cu Spade în grad de Cavaler și Ordinul Coroana României cu Spade în grad de Cavaler cu panglică de Virtutea Militară. După război profesează avocatura la Iași. Debutul literar se produce în 1934 la „Realitatea ilustrată”, cu poezii traduse din limba franceză
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
a Universității din Iași. În 1941 este rănit pe Frontul de Răsărit, după care va lupta pe Frontul de Vest. Avansat la gradul de maior, primește Ordinul Steaua României cu Spade în grad de Cavaler și Ordinul Coroana României cu Spade în grad de Cavaler cu panglică de Virtutea Militară. După război profesează avocatura la Iași. Debutul literar se produce în 1934 la „Realitatea ilustrată”, cu poezii traduse din limba franceză. Colaborează sporadic cu versuri la „Convorbiri literare”, „Gluma” ș.a., folosind
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
SCRIERI: Creanga de măslin, București, 1961; Cerul dintre noi, București, 1963; Strada mică, București, 1964; Zile de munte, București, 1965; Între cetăți și râuri, București, 1966; Țară de cântec, București, 1966; Decolare, București, 1967; Zodie milenară, București, 1968; Lacrimi pe spadă, București, 1969; Baba Novac, Cluj, 1971; În constelația Clujului, Cluj, 1971; Imn copilăriei, București, 1973; Rugul palidității, Cluj, 1973; Porți de legendă, București, 1975; Orizontul regăsirilor, Cluj-Napoca, 1976; Drumuri de duminică, București,1979; Râul târziu, Cluj-Napoca, 1981; Spațiu cardinal, București
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
târziu, Cluj-Napoca, 1981; Spațiu cardinal, București, 1982; Sideralul vis, Timișoara, 1984; Intrarea în memorie, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei poeți tineri, CNT, 1962, 11; Mihai Botez, „Decolare” și „Țară de cântec”, LCF, 1967, 19; Mircea Vaida, „Lacrimi pe spadă”, TR, 1969, 20; D. Micu, „Lacrimi pe spadă”, RL, 1969, 25; Daniel Dimitriu, Ion Rahoveanu, CL, 1973, 16; Pamfil Matei, „Imn copilăriei”, T, 1974, 3; Piru, Poezia, II, 151-154; Dana Dumitriu, Confesiuni rimate, RL, 1976, 39; Olimpia Berca, „Orizontul regăsirilor
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
vis, Timișoara, 1984; Intrarea în memorie, Cluj-Napoca, 1987. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Trei poeți tineri, CNT, 1962, 11; Mihai Botez, „Decolare” și „Țară de cântec”, LCF, 1967, 19; Mircea Vaida, „Lacrimi pe spadă”, TR, 1969, 20; D. Micu, „Lacrimi pe spadă”, RL, 1969, 25; Daniel Dimitriu, Ion Rahoveanu, CL, 1973, 16; Pamfil Matei, „Imn copilăriei”, T, 1974, 3; Piru, Poezia, II, 151-154; Dana Dumitriu, Confesiuni rimate, RL, 1976, 39; Olimpia Berca, „Orizontul regăsirilor”, O, 1977, 2; Ion Arieșanu, O poezie a
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
elementelor. Pe plan artistic, preocuparea pentru combinatorica imaginilor, relevând un exercițiu stilistic baroc, determină surprinzătoare efecte ce definesc figurile anamorfotice inserate în discursul de ansamblu al cărții („Port o coadă de rechin / cam pe ceafă ca un coif / și drept spadă-mi bate coapsa / un os mare de balenă” - Casa mea). În Elementele, ordinea ivirii lumii actualizează, în cadru marin, atât metafora privirii - instrument al cunoașterii și al imaginației, cu tot câmpul semantic pe care îl presupune -, cât și simboluri precum
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
ton declarativ, ce se vor ecou al cântecelor semenilor de pretutindeni: „Nu pot să uit nici morții, nici bombele, nici vina./ Eu sunt ecoul unor chemări suind din lut/ Prin mine se-ntregește din pulberi Hiroșima/ Și brațul meu e spada și brațul meu e scut” (Cântec de pace). Cel dintâi volum personal, Vârsta cunoașterii (1962), perpetuează aceeași imagine a poetului angajat, supus comandamentelor momentului, care concepe creația lirică fie ca pe un reportaj în versuri despre realitatea imediată, fie ca
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
1967. Cărțile lui O. ilustrează, în epoca în care apar, genul literaturii de consum. Funcția lor principală este divertismentul, literarul ocupând o poziție colaterală. Ținând de codul narațiunii polițiste (Îngerul negru, 1969, Egreta violetă, 1972) sau istorice (Masca burgundă, 1971, Spada de Toledo, 1976, Eroul necunoscut, 1977), romanele duc la capăt, cu mijloace modeste, relatarea unor enigme. Date fiind personajele principale (milițieni, securiști, personaje istorice), ale căror acțiuni sunt consemnate sub inventarul pozitivului, literatura lui O. este în același timp un
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu acționează direct, ci prin interpuși manipulați sub hipnoză. În romanul istoric O. este stimulat de figura lui Vlad Țepeș, care apare în narațiunile de spionaj și aventuri Masca burgundă și Spada de Toledo. În schimb, personajul principal din Eroul necunoscut evoluează în decorul anilor 1876-1877, înainte de începutul Războiului de Independență. Căpitanul Anton Vidrașcu, patriot român care luptase și sub comanda lui Garibaldi, organizează, la sfatul lui C.A. Rosetti, un „detașament
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
în 1977, la Teatrul „Ion Creangă” din București. SCRIERI: Răzbunarea Ofeliei, București, 1967; Îngerul negru, București, 1969; Acasă, fugarule!, București, 1970; Masca burgundă, București, 1971; Egreta violetă, București, 1972; Nopțile colonelului Bârsan, București, 1973; O noapte în „Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL, 1970, 27; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
lui Altân-Bey, unde printr-o decupare secvențială se începe cu sfârșitul, întâmplările primei cărți fiind cele ale finalului de domnie a lui Brâncoveanu, iar celelalte romane narând peripeții anterioare. După ce schimbă registrul de la romanul polițist la cel de capă și spadă, scriitoarea ia în răspăr gustul publicului pentru senzațional și paranormal în Coșmar (1992), cu o falsă intrigă SF-horror. De la genul thriller trece și la romanul erotic, ceva mai siropos, dar pigmentat cu spionaj, ca în Să nu ne uităm la
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
Petrescu, de care îl va lega o lungă prietenie, ulterior ei formând grupul cunoscut sub numele Școala de la Târgoviște. Printre preocupările literare ale adolescenților figurează alcătuirea unor reviste-manuscris într-un singur exemplar („Apollo”, „Cântece noi”, „Carnet literar”, „Orașe de nikel”, „Spada”). În 1948 termină liceul la Huși și se înscrie la Facultatea de Pedagogie-Psihologie a Universității din București, unde se apropie de Tudor Țopa, Petru Creția, Radu Căplescu, Paul Gherasim și Tudor George. În 1951, din cauza dosarului tatălui său (fruntaș țărănist
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
de critica vremii o promisiune, pe care P. nu o confirmă în anii următori, când nu mai publică nimic. Revine în viața literară după o absență de mai bine de douăzeci de ani, cu Bucuriile mele (1967), Gorun adânc (1972), Spadă și corolă (1977). Poezia lui se caracterizează prin tonul reflexiv, prin viziunea echilibrată de tip clasic și prin expresia clară, simplă. Linia melodică și curgerea gravă a rostirii nu sunt tulburate de stridențe, inflexiunile elegiace se mențin cu discrete nuanțări
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
destinul. A editat Scrisori bănățene de Cora Irineu (1975) și a tradus din scriitori maghiari (Kassák Lajos, Móricz Zsigmond, József Attila, Jékely Zoltán, Ledónyi Mihály ș.a.). SCRIERI: Plaiuri, Arad, 1943; Bucuriile mele, postfață Perpessicius, București, 1967; Gorun adânc, București, 1972; Spadă și corolă, postfață Vladimir Streinu, București, 1977; Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987. Ediții: Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București, 1964; Kassák Lajos, Averea și colecția mea de arme, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
Plaiuri”, „Bucovina literară”, 1943, 46; Matei Alexandrescu, „Plaiuri”, SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri”, TIA, 1943, 756; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 7; N. Popescu, „Bucuriile mele”, AST, 1967, 4; Adrian Popescu, „Gorun adânc”, ST, 1972, 2; Nae Antonescu, „Spadă și corolă”, ST, 1977, 7; Aureliu Goci, „Spadă și corolă”, RL, 1977, 46; Lit. rom. cont., I, 502-503; Francisc Păcurariu, Tinerețea poetului, RL, 1984, 43; Dan Milcu, O carte de evocări, RL, 1989, 3; Dicț. scriit. rom., III, 640-641. S.I.
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri”, TIA, 1943, 756; Ion Șiugariu, Viața poeziei, RFR, 1943, 7; N. Popescu, „Bucuriile mele”, AST, 1967, 4; Adrian Popescu, „Gorun adânc”, ST, 1972, 2; Nae Antonescu, „Spadă și corolă”, ST, 1977, 7; Aureliu Goci, „Spadă și corolă”, RL, 1977, 46; Lit. rom. cont., I, 502-503; Francisc Păcurariu, Tinerețea poetului, RL, 1984, 43; Dan Milcu, O carte de evocări, RL, 1989, 3; Dicț. scriit. rom., III, 640-641. S.I.-J.
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
Performanță ciudată și Prea devreme, în „CPSF Anticipația”. Publică în „Știință și tehnică”, „Magazin”, „Contemporanul”, „Curentul”, „Cronica română”, „Tomis”, „Dimineața”, „Ultima oră” ș.a. Profesor de matematică, autor de literatură SF, sportiv de performanță la tinerețe (căpitan al echipei naționale de spadă) și călător în peste șaptezeci de țări, M. pornește pe urmele enigmelor Terrei într-o aventură științifică și a cunoașterii extrem de personală. Imboldul i-l dă cartea lui Erich von Däniken, Amintiri din viitor, iar rezultatul peregrinărilor pe patru continente
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]