9,106 matches
-
Pe unde se rupe spinarea zilei,/ pe-acolo intră dezordinea,/ ruptă toată,/ cum îi stă bine dezordinii,/ și se aude Dumnezeu rîzînd Îl găsesc pe Isus Christos în biografia mea cutremurată,/ în spaima din Grădina Ghetsimani era și justificarea pentru spaimele mele,/ în iertarea lui Petru e și iertarea pentru clipele mele , în care am fost laș,/ îndoiala lui Toma mă presupune și pe mine,/ cînd credința e amenințată de nevoia de argumente,/ El e Bărbatul pentru care moartea e un
Poeme din turnir by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/2377_a_3702]
-
“Frate Vlahuta, De ce să ne facem spaimă și inima rea degeaba? La noi nu e nici mai multă nici mai putina stricăciune decât în alte părți ale lumii, și nici chiar nu s’ar putea altfel. Calitățile și defectele omenești sunt pretutindeni aceleași; oamenii sunt peste tot
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
sau mai rău, nici unul mai inteligent ori mai prost; unul e mai așa, altul mai altminterea; dar, la urma urmelor, toți sunt la fel. Zi-le oameni și da-le pace! Așadar, să nu ne mai facem inima rea și spaimă gândindu-ne că lumea românească ar fi mai stricată decât altele. Nu, hotărât; neamul acesta nu e un neam stricat, e numai nefăcut încă; nu e pan’acum dospit cumsecade. E încă nelimpezit de mizeriile seculare sub care a mocnit
Scrisoarea lui Caragiale către Vlahuţă. Ce credea marele dramaturg despre neamul românesc [Corola-blog/BlogPost/92519_a_93811]
-
a se complace în continuare într-o viață mediocra. Este evident că regizorul Robert Zemeckis colaborează bine cu scenaristul John Gatins. Dacă aveți o frică de călătorit cu avionul, Flight nu este o soluție de vindecare sau de înfrângere a spaimelor. Pe de altă parte, nu uitați că avioanele prăbușite sunt la coadă clasamentului accidentelor cauzatoare de moarte, între mijloacele de transport. Și aveți asta în minte și atunci când din cabină pilotului răzbate un puternic miros de alcool de consum. OK
Am văzut [Corola-blog/BlogPost/98327_a_99619]
-
clasa a doua, la vite, eram cu cartea după mine; în loc de băț, țineam o carte. Și în cartea pe care o citeam atunci erau niște personaje care își alegeau profesia... M-am oprit din citit și m-a fulgerat o spaimă. Cum voi ști eu să-mi aleg profesia? Eram un băiat firav, fără putere fizică, nu eram bun de muncă la câmp... M-am întrebat, aproape cu glas tare: „Doamne, dar eu ce-o să fac în viață? Că n-am
jurnalist, scriitor, fondator al revistei Credinţa ortodoxă [Corola-blog/BlogPost/98418_a_99710]
-
trezim brusc, șocați de imaginile nemaivăzute și întrebările nemaiauzite, de pe scenă. „Spune-mi ce te șochează la Purcărete, ca să-ți spun cine ești”. Cam așa aș pune problema dacă vrei să povestim despre piesă, mai exact, despre reacțiile tale. Toate spaimele, tabuurile, tot ce urăști și tot ce îți provoacă teamă și nu-ți poți nici măcăr imagina că există, tot ce poate să provoace mai multe strigăte de stupoare, toate au o formă, au un personaj, au o replică. Calul
Festivalul International de Teatru de la Sibiu 2014 [Corola-blog/BlogPost/98641_a_99933]
-
iunie 2015 *** Dragă Viorel, Cred că mă repet în mod plictisitor atunci când îți reamintesc că nu cred în nicio religie, toate fiind compromise de-a lungul istoriei omenirii, din punct de vedere moral. Din păcate homo sapiens neputându-și controla spaima existențială și acceptă moartea eternă așa cum este ea, se agața de mistificări fantastice și trăiește în speranțe false! Dar, „ferice e cel ce crede"! Cu un singur Dumnezeu care vede și știe tot și care are puterea de a schimba
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
apă zbuciumatăde dor, cu amarulde-a fi prea bătrână,moartea implorând.... XVI. SĂ POT PRIVI CERUL, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016. Într-o cădere, aș vrea cât mai târzie, pe care-o aștept cu spaimă, momentul de singurătate care o să se întâmple, o alunecare moale, duioasă ca un cântec, când ultimele roade sunt putrede pe tâmple. Atât amar de ani, înțelepciune, zidit-ai înăuntru un templu prea umil și nu mi-ai dat puterea, chircită
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
zidit-ai înăuntru un templu prea umil și nu mi-ai dat puterea, chircită-n rugăciune, să pot privi cerul, cu suflet de copil !. Citește mai mult Într-o cădere,aș vrea cât mai târzie,pe care-o aștept cu spaimă,momentul de singurătatecare o să se întâmple,o alunecare moale,duioasă ca un cântec,când ultimele roadesunt putrede pe tâmple.Atât amar de ani, înțelepciune,zidit-ai înăuntruun templu prea umilși nu mi-ai dat puterea,chircită-n rugăciune,să pot
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ascunse în saloane, ce căutări pierdute printre străini uniți de nopțile de poker măsluite, vom încerca o lustră, poate vom ștrangula viața asta frusta, doi ratați, cu bani ascunși în butoniere, veninul din pahare, gustă, seiful, chiar și plin, cifrează spaime, ascunde minciună multă, te voi iubi în continuare cu fracul închiriat din basme, ce poate face un coate-goale,să fugă de vise și fantasme, e colb pe strada asta ce miroase a băutură ieftină, de contrabandă- alunecând în timp, un
UN VIS ALUNECAT ÎN TIMP de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381700_a_383029]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > PĂPUȘILE DE IUTĂ Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului autor PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistor privea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătate când spaimele de copil ascund alte spaime muzică tristă viață de noapte filmul acela ce rulează continuu aceiași stație unde coboară o femeie ce privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradă când vede plângând o păpușe de iută Referință
PĂPUȘILE DE IUTĂ de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381705_a_383034]
-
PĂPUȘILE DE IUTĂ Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului autor PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistor privea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătate când spaimele de copil ascund alte spaime muzică tristă viață de noapte filmul acela ce rulează continuu aceiași stație unde coboară o femeie ce privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradă când vede plângând o păpușe de iută Referință Bibliografică: PĂPUȘILE DE IUTĂ / Nicolae
PĂPUȘILE DE IUTĂ de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381705_a_383034]
-
acum stai singur mâncându-ți unghiile (viciu de familie) și cauta-mă în ochiul amintirii. Lună rouă și îngemănare Piciorul îmi alunecă în nisipul pe care-i sădită iarba, tresar, nimic nu-i ce aștepți înăuntru unei supraviețuiri- am văzut spaima cu ochii mei avea ochii mari deschiși și un surâs în colțul gurii. pe asfalt urme de sânge omenesc. autobuzul explodat scheletul de sub cerul smoală topită... Ca de obicei nu ne crede nimeni, nu te vede nimeni când izbucnește-n
DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381698_a_383027]
-
Simona Tache De mult vreau să scriu despre un fenomen ciudat: spaima românului de pupincurism. Nu o dată s-a întâmplat ca cititori de-ai mei să îi acuze pe alți cititori de-ai mei că mă pupă în fund. Motivul: îmi spuseseră ceva cuvinte de apreciere, mă lăudaseră, cum ar veni. Zadarnic
Teribila spaimă ipocrită a românului de pupincurism by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20192_a_21517]
-
poate de frica morții. De când mă știu, mi-a fost mult mai teamă de moartea celor dragi, decât de a mea. Am ajuns însă să cunosc până și frica asta. Trăiesc în teroare, cu ghilotina deasupra capului și șfâșiată de spaimă. Sunt terorizată de grija pentru toți oamenii ăștia pe care i-a lovit nenorocirea și, din când în când, cum ziceam, mi-e frică chiar și pentru mine. De fiecare dată când sună telefonul, mă întreb ce lucruri teribile urmează
Eu trăiesc în teroare. Voi? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20232_a_21557]
-
cele două exemple tâmpite de mai sus, dar ce am vrut să spun e că e posibil ca greșeala majoră a părinților de azi să fie exact încordarea lor extraordinară de a nu face nici cea mai minusculă greșeală. Iar spaima obsesivă de a nu provoca traume transformă relația copil-părinte într-una nenaturală și - cred - inconfortabilă pentru ambele părți. Traumele de ieri versus traumele de mâine? Mă întreb cum vor fi, ca adulți, copiii care azi primesc în exces ceea ce părinții
Părinții și traumele de ieri versus părinții de azi și traumele de mâine by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20257_a_21582]
-
că vei avea la rândul tău un copil. Cum o să te simți în nopțile de febră și ce fantome te vor bântui în zilele în care va fi bolnav? Toți copiii se îmbolnăvesc și toți părinții tremură măcar o dată de spaima că îi vor pierde. Cum vor arăta spaimele tale și cât de mult te va ajuta amintirea răutății și a cinismului de azi? Știu, ești supărat că te înjură și te condamnă toată lumea. Ești singur împotriva tuturor, te simți neînțeles
Vanitate versus o viaţă de copil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20285_a_21610]
-
Cum o să te simți în nopțile de febră și ce fantome te vor bântui în zilele în care va fi bolnav? Toți copiii se îmbolnăvesc și toți părinții tremură măcar o dată de spaima că îi vor pierde. Cum vor arăta spaimele tale și cât de mult te va ajuta amintirea răutății și a cinismului de azi? Știu, ești supărat că te înjură și te condamnă toată lumea. Ești singur împotriva tuturor, te simți neînțeles, nedreptățit, ești o victimă. Pentru un text de pe
Vanitate versus o viaţă de copil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20285_a_21610]
-
din nas, să se înnegureze și să-și tortureze singur creierii, pentru alea pe care nu le are. Sau le are, dar nu sunt chiar cum și-ar fi dorit el să fie. Adoră să-și cultive traumele din copilărie, spaimele, neîncrederile, frustrările și fricile, în loc să se ia la trântă cu ele și, în câțiva ani de efort conștient și constant, să și le vindece. E trendy să fii deprimat, e pășunist, kitsch, previzibil și totalmente uncool să fii fericit. Știu
Fericirea, această stare de prost-gust pe care vreau s-o păstrez by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20337_a_21662]
-
Mihai și mai fumam o țigară uitându-ne pe geam spre Piață. Brusc, jandarmii dispuși în dispozitiv în jurul Universității și Arhitecturii s-au retras și au apărut camioane pline de mineri. Priveam pe geam la ei fără cea mai mică spaimă. Din gura de metrou a ieșit un tânăr care cred că se ducea la lucru. Era cinci dimineața. Au sărit pe el. Bâtele se ridicau și coboarau. Minerii erau ca într-o grămadă de rugby. Când s-au retras, tânărul
13-15 iunie – Mărturii ale victimelor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20342_a_21667]
-
așa o să băgăm în noi mai mult. Sper ca graficele de vânzări să nu le confirme supoziția, că ne-am nenorocit. Se vor lua și alții după ei și-o să ne hrănim numai cu ciudățenii: pâine uimită, brânză albă de spaimă, roșii îmbujorate, ceapă plină de draci, cartofi încăpățânați, zacuscă confuză, mușchi de porc nesimțit, napolitane drăgălașe și Coca-Cola agitată.
Fistic curajos şi alune alintate by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20485_a_21810]
-
mâinile de birou, ca să nu cadă și privește ca hipnotizată pe geam. Deja nu mai are nici un dubiu. Ninge! Câțiva fulgi de nea se preling timizi pe lângă sticla ferestrei. O podidesc lacrimile. Trebuie să facă ceva, trebuie să-și învingă spaima, nu poate sta cu mâinile-n sân privind catastrofa. E datoria ei de cetățean și de angajat al primăriei să facă ceva. Clătinându-se, cu lacrimile șiroind pe obraz, pornește spre biroul primarului. E desculță, n-a mai apucat să
Apocalipsa fulgului de nea se întoarce II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21005_a_22330]
-
a venit la prânz cu poșta ,o anunță recepționerul scrobit de la recepție. Desface plicul sub privirile întrebătoare ale lui Micki . Scoate biletul alb, măzgălit cu litere albastre de tipar ce vor să scoată în evidență conținutul înfiorător. Și dintr-o dată ,spaima le reintră în vene : DACĂ NU-ȚI IEI MÂINILE DE PE EL ,O SĂ MORI ÎN CHINURI GROAZNICE ! ” Se privesc îngroziți și urcă în grabă scările ca sa ajungă mai repede în cameră,departe de toate urechile nedorite. - E clar ,e vorba de
VIAȚA LA PLUS INFINIT (19) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384217_a_385546]
-
pe Delia. Se ridică pe jumătate adormită, cu mintea neclară. Văzu o siluetă apoi nu mai știu ce se întâmplă. Emilia a tras. Ar fi omorât-o dacă nu s-ar fi trezit. Glonțul îi pătrunse în brațul drept, durerea, spaima au făcut-o să-și piardă cunoștința. Ștefan auzi împușcătura când urca scările spre dormitor. O prinse pe Emilia când aceasta voia să sară pe fereastră camerei și unde un balcon i-ar fi oferit protecție până se linișteau treburile
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII SFÂRȘIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384234_a_385563]
-
aceasta voia să sară pe fereastră camerei și unde un balcon i-ar fi oferit protecție până se linișteau treburile. Apăruse și agentul de poliție care i-a pus criminalei cătușele. Ștefan chemă ambulanța. Delia nu-și putea reveni din spaimă. I-au acordat primul ajutor. — E o rană serioasă la umărul drept, dar se va face bine, spuse medicul de pe ambulanță. La interogatoriu Emilia și-a spus tot of-ul, încărcat de boli psihice netratate. Nu a uitat să-l
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII SFÂRȘIT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384234_a_385563]