11,094 matches
-
Dacă, din neatenție, o lovești cu cotul, cade și se face țăndări. Apoi, le aduni...le lipești cu puțină soluție de Înțelegere și zici că...e gata...Însă, iar ești neatent, iar dai cu cotul și, ciobita fericire...iar se sparge. Degeaba mai cauți în borcanul Căsniciei niscaiva picături de Iubire ca să lipești cioburile. Sunt prea multe și mărunte.De fapt, nu ne dăm seama că asta facem mereu: spargem și lipim cioburi de iubire. Și ne consolăm că...așa ne
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
ești neatent, iar dai cu cotul și, ciobita fericire...iar se sparge. Degeaba mai cauți în borcanul Căsniciei niscaiva picături de Iubire ca să lipești cioburile. Sunt prea multe și mărunte.De fapt, nu ne dăm seama că asta facem mereu: spargem și lipim cioburi de iubire. Și ne consolăm că...așa ne iubim noi. Dacă am fi puțin mai atenți... Cum reflectam așa, apare și domnul Gigi, pâș-pâș, cu perna și cearșaful după el : -Mă, Silvico, mă! De ce mă chinuiești, mă
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
ține! Dacă îmi spui cu cine ai făcut dragoste în vis, îți spun și eu la cine mă gândesc când facem dragoste. Silvia simți că se sufocă. Respira greu. O simțeam că vrea să urle, să muște, să țipe. Să spargă ceva. Și, totuși, nu reacționă în niciun fel. Era total inertă și mută. Îngrijorat, Gigi o întrebă: -De ce taci ? Nu spui nimic? -Ba, da! spuse calm Silvia. Îți spun și eu. Jur să-ți spun adevărul, dar să-mi
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
vândut cămașa pe o sticlă de palincă. Ai văzut-o pe muierea cu harbujii de la intrarea în sat? Le trage la măsea mai ceva ca Fănel! „Aseară am fost în sat/La nevastă cu bărbat/ Și-am venit cu capu’ spart/Bine-a făcut că ți-a dat/C-ai știut c-avea bărbat/Vai săracele neveste/ Cum ne bagă pe ferestre/ Și ne scot pe unde pot/Pe sub streșina de pod”. Tot eu l-am făcut și pe acesta. Ce
OCTAVIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380127_a_381456]
-
știi, pe lângă toate care le avea dinainte, în ultima vreme se lărgise, găseai la el o bucățică bună de mezel, pastramă, costiță afumată, cașcaval și chiar urda proaspătă, dacă aveai poftă. Și uite că i-au pus foc, bandiții, au spart geamul și au aruncat o cârpă cu benzină... - Ce vorbiți? Mă mir eu. Cine să fi pus focul? - Teroriștii! Spune grav madam Gurnist. Ce mai întrebi? - S-au infiltrat până aici! Exclam. - S-au infiltrat pe dracu, mă corectează doamnele
SCHIŢE UMORISTICE (81) – FOC LA DELICATESE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380120_a_381449]
-
vinde carne și brânză împreună, ca să nu mai spun că găseai la el și o bucățică faină de porc, s-au gândit să-l facă cașer. - Ce idei ai și dumneata, mă contrazice doamna Gurnist. Fanaticii ăștia pot să-ți spargă capul dacă intri sâmbătă cu mașina în cartierul lor, dar n-o să se atingă de carne de porc nici de la distanță. Ar însemna că au fript porc, dacă ei ar da foc... - Atunci chiar că nu mai știu, spun gânditor
SCHIŢE UMORISTICE (81) – FOC LA DELICATESE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380120_a_381449]
-
a inimii înlănțuite, a vieții care-și căuta libertatea, a dorului de aș striga neputința, a femeii care-și voia iubirea înapoi, ființa furată și ținută încătușată. El, Eugen, a fost omul care a rupt barierele, a distrus lanțurile, a spart cătușele, a mângâiat sufletul, a răcorit inima prea înfierbântată, a spus dorului: pleacă. Îi era recunoscătoare pentru asta, atât. Comportamentul lui de mai târziu, a anulat tot ce fusese frumos, reușise să transforme o iubire în recunoștință cu șanse mari
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
de la tine, adăugând speranțele pe rând, mereu zidind, mereu fără rușine! Tu mă privești și nu ai ochii tăi, sub pașii goi se nasc atâtea căi când încă un nebun pe cer aleargă și marea stă în valuri să se spargă amestecând cei bunii cu cei răi, mereu fugind, mereu fără să meargă! Mai strălucește cerului o stea când noaptea mea de tine este grea și infinitul în două se împarte, în ce-i aici și în ce e departe, în
MEREU MURIND, MEREU FĂRĂ DE MOARTE de ION MIHAIU în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380186_a_381515]
-
fierărie, numai să nu o mai audă pe Elisaveta, soția sa, văicărindu-se. Îi sosise sorocul și durerile facerii o păleau destul de des, așa că țipetele tinerei femei, străpungeau viscolul de afară, precum urletul unei haite de lupi hămesită de foame, spărgea liniștea pădurii. Era în dimineața zilei de douăzeci și șase martie o mie nouă sute doi, o zi plină cu ninsori viscolite și cu un crivăț de ziceai că ești în miezul iernii, nu în luna lui mărțișor. Viscolul șuiera spulberând
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
bordură și m-am apropiat de zona în care era întins pe jos individul. Am rămas înmărmurit. Cel căzut nu era altcineva decât colegul de serviciu cu care am avut la plecare discuția de mai sus. Sirena unei salvări SMURD sparse în mii de cioburi sporovăielile celor strânși în jurul lui Vlad, iar paramedicii l-au preluat în mare grabă. Am mers în spatele salvării până la Spitalul de Urgență. Acolo, îngrijorat de soarta colegului meu, am rămas în sala de așteptare de la Urgențe
VEŞNIC, FĂRĂ DE MOARTE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380168_a_381497]
-
două decenii! Practic, mi-am pus tinerețea în slujba necondiționată și neremunerată vreodată a Securității. Născut și crescut la țară, am auzit de Securitate abia în liceu, și anume în orașul reședință de județ, B, în urma unui conflict: i-am ”spart” nasul unui coleg de internat, după ce acesta insultase un puști, în sala de mese a internatului. Eu, cavaler ca orice fiu de țăran, i-am luat apărarea ”inferiorului” și-l pusesem la punct, c-un croșeu de stânga (că nu
INFORMATORUL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380236_a_381565]
-
un timp în picioare, privind în gol cu buzele strânse și nările fremătând precum o sălbăticiune ce adulmecă o nevăzută primejdie. Observând sticla de bere lăsată de Vadim, o lovi dintr-o dată cu piciorul proiectând-o direct în perete. Aceasta se sparse cu zgomot și lichidul din ea se revărsă cu repeziciune, desenând pe podea o pată întunecată. - Gură spartă ce ești! - mârâi el printre dinții aproape încleștați și se așeză pe scaun ca și cum ar fi obosit dintr-o dată. Privea spre pata
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ca un șarpe, de-asta ești așa de slab - spuse Vadim aruncându-i o privire și după ce ronțăi câteva semințe, mai dădu pe gât o jumătate de pahar, strâmbându-se din nou, dar fără a mai adăuga nimic. Continuară să spargă tăcuți semințele. Florin rotind între degete paharul de bere, îl privi în lumină, apoi, aruncând o privire spre ecranul televizorului, spuse cu voce scăzută: - Știi, m-am gândit să-ți spun tot adevărul, în legătură cu ce ai văzut astăzi la garaj
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > S-A SPART PRIMĂVARA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului S-a spart primăvara care încolțise în noi plumbul iernii ne apasă ca o bucată bacoviană între toamnă, moină și nori de ploaie... ciutură
S-A SPART PRIMĂVARA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380274_a_381603]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > S-A SPART PRIMĂVARA Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului S-a spart primăvara care încolțise în noi plumbul iernii ne apasă ca o bucată bacoviană între toamnă, moină și nori de ploaie... ciutură urât mirositoare în care verdele se ascunde neputincios S-a răzgândit primăvara să renască în noi... în loc să arunce cu
S-A SPART PRIMĂVARA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380274_a_381603]
-
în care verdele se ascunde neputincios S-a răzgândit primăvara să renască în noi... în loc să arunce cu-n ghiocel a folosit un cataroi Ascult neliniștea din muzica de Bach, Beethoven, Mozart și-ți scriu... în gând Referință Bibliografică: S-a spart primăvara / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
S-A SPART PRIMĂVARA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380274_a_381603]
-
SPLEEN Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1875 din 18 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Între a fi și nu este între un minus infinit și plus, apar file de poveste cu alesul răsărit, apus. Între-bare, întrebării cu latura spartă-n triunghi, se aduc controverse cum sfera are un nor de pluș. Soarele perplin cu apă apa și floarea de in, se alătură și sapă în spleen... Referință Bibliografică: În spleen / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875
ÎN SPLEEN de PETRU JIPA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380278_a_381607]
-
intră în porumb? Doamne Sfinte! Sunt pierdută! Faruri uriașe își roteau lumina în toată zona. Văzui vrejul mare și mă băgai sub el. Am tras frunza cea mai mare peste spate și am stat acolo nemișcată. Inima bătea să-mi spargă pieptul. Îi auzeam pulsațiile în urechi, nu mai puteam respira , eram îngrozită. Auzeam totuși motoarele care rulau cu viteză. Nicio oprire! Asta e bine. Dar dacă? Aveam ochii închiși de spaimă, îi strângeam tare, de teamă să nu mișc cumva
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
vine iarna care-ți îngheață toate cele... Dar sunt și bătrâneți frumoase, mai aud pe la unii... ,, Ce frumos ai îmbătrânit!,, sau ,,Ai rămas la fel de frumos/oasă, cum te știam,, dar în realitate îți vine să-ți tragi palme și să spargi oglinda, la gândul că ai ratat atâtea în viață, că n-ai fost în stare de mai mult, la posibilitățile care le ai acum(ăsta e un semn de înțelepciune) nu degeaba s-a spus vorba aia ,, dă-i omului
SEMNE DE BĂTRÂNEȚE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380312_a_381641]
-
miere al cuvintelor în cascadă: ,,Vreau să scriu eu, cu mâna mea, sfârșitul. Să scriu . Acum e a ta. Tu vei alege ce vei face cu ea. Numai, te rog, să ai milă de sufletul meu, așa ușor se poate sparge!... Și, vezi tu, Carmen, povestind mă implic, poate mai mult decât ar trebui. Vorbind, mă eliberez. Descriind, mă rememorez, mă recompun. Însă, iubind, mă expun. Și știu că, expunându-mă, voi suferi, dar, dacă ar fi să o iau de la
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare trecere se va „risipi” sub câte o „silabă”. Dac-o spune
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
Pașcani. Cu nici trei ani înainte, în 22 iunie 1941, Armata Română trecuse Prutul în Basarabia. Acum Armata Română trecuse Prutul în sens invers. De pe 17 aprilie 1944 pînă în noaptea de 19 spre 20 august 1944, cînd s-a spart Frontul Moldovei, frontul s-a stabilizat pe un aliniament care începea de la Gura Humorului, trecea pe la nord de Iași, nord Cornești pînă la Orhei și de aici pe cursul inferior al Nistrului pînă la Marea Neagră. Din 17 aprilie 1944 noi
De teama ştiu eu Cui, Mugur Isărescu falsifică Istoria României [Corola-blog/BlogPost/94129_a_95421]
-
Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am spart coaja de nucă/A cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
cuvântului și peste înțelesuri am dat/De bine, dulci ca mierea, de ducă/Și ură,/Avea gust de zgură,/Dar și de păcat,/ Simțeam eminesciana vibrație,/înțelepciunea lui Pan din gură în gură/Era în sămânța gata de germinație.// Am spart coaja seminței cuvântului/ Și-am dat peste altă sămânță/un alt înțeles, o altă cărare,/o altă speranță,/o clanță/pentru o altă,/o altă...//până rămâne/măduva Limbii Române.// În fiecare cuvânt e un oier,/un țăran/care face
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
ne oferă o mare lecție de viață: orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci) a fost cuvânt șuierat printre tâmple: „Băgase cineva cuțitul în o stea / De tot cu raze sângera / De-mi sparse osul de sub frunte...” Pentru Nichita, „Istoria este un mormânt”, în sensul că-n ea (în marea carte a lumilor) se conservă Totul. În ea „se-nmulțesc singurătățile”, iar fiecare trecere se va „risipi” sub câte o „silabă”. Dac-o spune
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]