2,618 matches
-
2015. DOR...DE MACI Mi-e dor de-un câmp întins cu maci, În care să îți spun că-mi placi... Mi-e dor de-un lan cu albăstrele Din care să te chem în stele... Mi-e dor de spicele de grâu, În care să te scald ca-n râu... Mi-e dor... Ți-e dor atât de-un roșu mac Pe care-l sărutai cu drag... Ți-e dor de-o dulce albăstrea, Găsită-atunci sub geana mea... Ți-e
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
În care să te scald ca-n râu... Mi-e dor... Ți-e dor atât de-un roșu mac Pe care-l sărutai cu drag... Ți-e dor de-o dulce albăstrea, Găsită-atunci sub geana mea... Ți-e dor de spicul aurit, Ce-ți semăna c-un chip vrăjit... Ți-e dor... Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag... Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea, Când o găseai sub geana mea
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
vrăjit... Ți-e dor... Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag... Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea, Când o găseai sub geana mea... Mi-e dor de doru-ți de un spic, Când alintai un chip fantastic... Citește mai mult DOR...DE MACIMi-e dor de-un câmp întins cu maci,În care să îți spun că-mi placi...Mi-e dor de-un lan cu albăstreleDin care să te chem în stele
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
fantastic... Citește mai mult DOR...DE MACIMi-e dor de-un câmp întins cu maci,În care să îți spun că-mi placi...Mi-e dor de-un lan cu albăstreleDin care să te chem în stele...Mi-e dor de spicele de grâu,În care să te scald ca-n râu...Mi-e dor...Ți-e dor atât de-un roșu macPe care-l sărutai cu drag...Ți-e dor de-o dulce albăstrea,Găsită-atunci sub geana mea...Ți-e dor
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
grâu,În care să te scald ca-n râu...Mi-e dor...Ți-e dor atât de-un roșu macPe care-l sărutai cu drag...Ți-e dor de-o dulce albăstrea,Găsită-atunci sub geana mea...Ți-e dor de spicul aurit, Ce-ți semăna c-un chip vrăjit...Ți-e dor...Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag...Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea,Când o găseai sub geana mea
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
vrăjit...Ți-e dor...Mi-e dor de dorul tău de-un mac, Când o petală-i sărutai cu drag...Mi-e dor de doru-ți de-albăstrea,Când o găseai sub geana mea...Mi-e dor de doru-ți de un spic,Când alintai un chip fantastic...... XXIV. DUALITATE, de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015. DUALITATE Se plimbă veșnic moartea printre noi, Viața ne este plină de nevoi, Noi ne-ngropăm, firesc, unii pe alții Și-
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
ai fereca, Aș sclipi seară de seară, Ți-aș deschide inima!... Floare albă de castan La fereastra ta de-aș fi, M-aș prinde ram cu ram, În sufletu-ți m-aș cuibări!... Dac-aș fi floare de mac, Dintre spice adunată, Știu: atunci ți-aș fi pe plac! Aș arde ca niciodată!... Referință Bibliografică: Dac-aș fi / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1628, Anul V, 16 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elisabeta Silvia Gângu
DAC-AȘ FI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374804_a_376133]
-
start vreau să vă spun, că nu sunt mare! Sunt un om de rând, ca toată lumea, fiindcă am și apărut din această lume. Pentru mine lumea aceasta în care am apărut e ca un câmp mare de grâu, unde toate spicele sunt la fel. Dar iată că, probabil, un pai cu un spicușor crește mai bine, e mai frumos și mai mănos. Probabil că și soare i-a picat mai mult, și solul în care a fost aruncată sămânța s-a
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
și alte culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceea ce presupune respectarea simbolisticii tradiționale. În acest sens, spre exemplu, am reținut că trifoiul este simbolul norocului, spicul de grâu este simbolul prosperității, în timp ce coada de păun este simbolul frumuseții, iar crucea nu ne poate duce cu gândul decât la spiritualitatea ocrotitoare. În afara acestora, în Bucovina sunt trei elemente de bază: soarele și apa - elemente vitale - simbolizează chiar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
Acasa > Poezie > Delectare > MINUTUL PROVIZORIU Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne-ntoarcem în struguri, în spice și-n rouă, Când lacrimile toamnei ard vestale pe pleoape rimelate-n care plouă de zece veacuri numai cu petale. Și vine-un tren și pleacă altu-n noapte. Tăcerile sacrificate plâng. De n-ar mai fi aproapele departe! De n-
MINUTUL PROVIZORIU de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375726_a_377055]
-
conducă grupul de artiști, care mai târziu a căpătat denumirea „Școala de la Barbizon”. Splendid este tabloul intitulat bine cunoscut „Angelus- Rugăciune pe câmp”, în care artistul a dorit să zugrăvească pioșenia țăranilor vremii sale. Menționez și celebrul tablou „Culegătoarele de spice” (1857), în care a redat cu un real talent oboseala fizică a țărăncilor. Lucrare fascinantă este și „Lecția de tricotat” (1868-1869) în care demonstrează calitatea sa de colorist, nuanțele de albastru se potrivesc cu galbenul unei parți a veșmintelor, iluminarea
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia mănoasă, statornicia, brâul de argint al Glavaciocului, liniștea bătrânei păduri, deopotrivă fiii și fiicele. Devotați familiei, iubesc zâmbetul pruncului din leagăn, speranța zilei de mai bine, dar iubesc cu patimă și zâmbetul femeii ce le dăruiește prunci, femeia
TRADIŢII ŞI OBICEIURI LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375740_a_377069]
-
spargă Liniștea nopții. Dar iată că ploaia începe să cadă Izbind cu putere pământul. Codrul se zbate, șuieră vântul, Lovind cu furie, lan și livadă, Ferească sfântul! De frică întreaga natură vibrează, Plâng sălcii aplecate spre râu, Se-înghesuie frunze, spice de grâu Pe ramuri, în holde, toate dansează În ritmuri de brâu. Se joacă cu luna pe cer greu, de cleștar Doi nori întunecați, de sezon, Stelele fug, iute, spre Orion Și Carul Mare scârțâie iar, solitar, Stingher, monoton. Dar
FURTUNA UNEI NOPŢI DE VARĂ (ANCESTRAL) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379183_a_380512]
-
și mai mult culoarea, Să pună strălucire-n toată floarea, Să pregătească iar, luminii, cale. Când vara își mai potolește boarea, Albinele, cu zumzete domoale, Adună mierea dulce în pocale, Iar teii își păstrează, blând, candoarea. Când lanu-și plimbă galbenele spice Și sângerează-n firele de maci, Se ofilește frunza de aglice, Iar clipele ne lasă tot săraci, Că nu mai știm nici timpul ce mai zice Și nici pe tine nu te-aud cum taci. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet
AGLICE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379317_a_380646]
-
dureri fizice : ``Umbra îmi lasă un sărut proptit pe buza/ Timpului cel scutur amintirile s-adun... / Dar din clipele vieții numai dorul mai vine/ Are ace în el și lacrimi în privire``...(Emoții aprinse). Privirea se topește în dor după ``spice de aur``, ``crengi de nuc``, ``dansul ciucurilor`` : Iar citesc ochii mei despre tine, în dor``(Dansul ciucurilor). Motivul apare în ``Salba de doruri ``,``Lumini în simfonie ``,``Umbre de lumină``. Descrierile vibrează în lirism, atrag prin cadrul nocturn, favorabil reveriei, prin
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Soției mele : La mulți ani !!! Nu-mi pare rău și nu regret nimic din tot ce am trăit cu pasiune. Ne-a fost iubirea ca un mozaic desăvârșit, și-n rele și în bune. Ce holde au rodit din primul spic dac-am avut în noi semințe bune și cum am reușit dintr-un colnic să facem pisc, cu-altar de rugăciune! Într-un ocean în zbucium și unic ne-am preschimbat frumoasele lagune... Nu-mi pare rău și nu regret
MINUNE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362218_a_363547]
-
sprințar și parcă, mai grăbit... În cîteva minute eram în fața ușii mele, la parter. Nu-mi găseam cheile de emoție și nici nu nimeream yala cu ele... Neonul din hol se reflecta cu irizări albăstrui în părul ei de culoarea spicului de grâu. Am reușit să deschid, în sfârșit, ușa, invitând-o să-mi treacă pragul și, brusc, am luat-o în brațe și am intrat cu ea în sufragerie, unde am depus-o cu grijă pe fotoliu. - Ce faci? Parcă
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
aproape de capăt ? Dar oare nu acesta este prețul pentru că ea s-a bucurat mai mult decît alții de marile daruri ale lui Dumnezeu? Nu a văzut ea de mai multe ori decît alții soarele răsărind, pomii înmugurind, griul dînd în spic? ! Nu a călcat ea de mai multe ori , pe pămîntul reavăn al primăverii și pe frunzele uscate ale toamnei? Nu a ținut ea în mîini-de mai multe ori decît alții -mielul abia fătat și puișorul abia ieșit din ou? Nu
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
Articolele Autorului ILUSTRAȚIE: Japanese Gardens, Auburn, NSW, Australia COFFEE I want to drink my mother’s coffee în the morning. Should be the best way to draw myself along the day. MOȘTENIRE Sunt înlăuntrul meu precum vinul în vița-de-vie și spicul de grâu în soare. Sunt între sfere să ticluiesc rânduiala din bătrâni. Suntem, așadar, datori a locui câte o zi în fiecare zbor de noapte, o oră în fiecare cuvânt, o iarnă în fiecare zumzet de albina. LITERATURE Should be
BETWEEN de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377803_a_379132]
-
Colebrooke zice: "Adică, efectele sînt mai curînd educte decît producte." Problema este tocmai: ce sînt produsele? După inzi, efectul este deja în cauză. De exemplu, "uleiul există deja în sămînța de susan înainte de a fi stors din ea, orezul în spic, înainte de a fi treierat, laptele în ugerul vacii înainte de a fi muls". În ceea ce privește conținutul: "esența cauzei și esența efectului este aceeași"; "o haină nu se deosebește în esența ei de firul din care este țesută". În felul acesta concep inzii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
final, intitulat: Din înțelepciunea indiană, p. 28 (156)). Cazi în foc, te-arunci în apă, Bei venin zeii de scapă, Dacă zeii ți-au menit Zile sub cerescul soare. Dar cînd timpul ți-a sosit, Tu te-atingi de-un spic, de-o floare Și-ai murit. (G. COȘBUC, Antologia sanscrită, n. L, p. 39 sq.) Ba chiar se afirmă uneori categoric zădărnicia, nimicnicia oricărei sforțări umane față de puterea destinului: Cred că soarta e cea mai însemnată, acțiunea omului, însă, e
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pentru alte popoare. Dacă n-o ploua - ferească Dumnezeu - de unde hrănim breasla patrioților reversibili și prăvăliile de principii? S-ar usca Pătărlăgenii și Costineștii, spre paguba mare a patriotismului, pe când - daca plouă - câtă schimbare! {EminescuOpXI 139} Grâul leagă floarea-n spic, iar patrioții dezleagă limbile spre a numi reacțiunea trădătoare și înțeleasă cu străinii, iar reacțiunea, învechită în zilele rele precum se știe, privește zâmbind semănăturile și ascultă zâmbind acuzările patrioților, zicîndu-și cu gîndul: "A umplut Dumnezeu lumea cu ce-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țîșnesc pe vînturi. Sculați Turme și cirezi, si calcați Grînele-n picioare! vitele mele, pașteți 700 Ciorchinii copți! Pastorii strigă după Lúvah, prințul Iubirii. Taurii lui Lúvah să calce Grînele-n picioare și harabaua plină s-o tragă În Hambar în vreme ce copiii-adună Spicele din jurul ușii. Atunci își ridica-vor mîinile neprihănite și-i mîngîia-vor înfuriatul nas, Iar el va linge gîtul dalb al fetișoarei și pește capul ei 705 Va răspîndi mireasma răsuflării sale; în vreme ce din ai săi munți înalți Al groazei leu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
du fiel " : " aici și țărâna înveninează " " ici, même la terre répand du fiel " (Semne/Leș signes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 171) ; " ici la glèbe elle-même empoisonne " (Signes) (Stolojan, 1992 : 55) ; " Ici, même l'humus empoisonne " (Signes) (Loubière, 2003 : 71). L'expression " când spicul lega " (" lorsque le blé portait fruit ") est traduite par calque : " lorsque l'épi nouait " (Domnițele/Leș princesses) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 213). Cette version n'a pas de sens en français. L'expression " nu te-mpotrivi " (" ne t'oppose pas ") est traduite
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tener), bătrân (veteranus). Pentru îndeletniciri agricole avem termenii: a ara (arare), a semăna (seminare), a treiera (tribulare), a secera (sicilare), a măcina (machinare), a culege (colligere); plante agricole: grâu (granum), secară (secale), orz (hordeum), alac (alia), parâng (exclusiv local), mălai, spic (spicum), neghină (nigellina), pământ (pavimentum), câmp (campus), arie (area), agru (ager), falce (falcem); unelte agricole: jug (jugum), furcă (furca), secere (sicilis), aratru-plug (aratrum). În viticultură: vie (vinea), viță (vitea), poamă (poma), must (mustum), vin (vinum), vinaț (vinaceus), coardă de viță
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]