1,035 matches
-
fiecare velniță avea grajduri pentru vite. Producția de spirt și rachiu varia, bineînțeles, în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în funcție de gradul de perfecționare a procesului de producție și a capacității velniței. În 1852, la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la velnița de la Horodniceni se obținea din merța de porumb 29 oca de spirt, iar la velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
velnița din Neamț a lui Mihail Kogălniceanu patru vedre de spirt. Din merța de grâu la Horodniceni se obțineau uneori și 34 oca de spirt, iar la proiectata velniță a lui Ghițescu se prevedea o extracție de 41 oca de spirt din merța de grâu. La 1861, cele 16 velnițe din ținutul Neamț, utilizând 426 de lucrători, plătiți anual cu 29.164 lei, prin prelucrarea anuală a 980 merțe grâu, 14.223 merțe orz, 17.768 merțe secară, 43.965 merțe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vândut aceeași cantitate de rachiu, lui Iacob Neuchotz și compania, cu 21 de lei vadra, ceea ce înseamnă că Balș a încasat o sumă de 210.000 lei. În 1859, de pildă, s-a exportat prin Galați 37.042 vedre de spirt și 21.373 oca de rachiu. Mâna de lucru folosită la velnițe era salariată. Conducerea tehnică a procesului de producție era încredințată unor tehnicieni, maiștri, care de cele mai multe ori erau străini. Lucrătorii însă erau localnici. O velniță avea de la 3
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era deasemenea un apanaj al tehnicienilor străini. Ei au avut inițiativa introducerii procedeelor mecanice de obținere a berii și o dată cu aceasta capitalul străin pătrunde și în această ramură economică. În 1859, Moise Rot fabrica la Podul Iloaei, din apă și spirt, oțet. La fabrica lui a fost găsită o cantitate de 100 vedre oțet, în „afară de cel ce se lucrează în mașină, care nu se poate ști câte vedre poate să iasă”. Aceasta este singura știre cunoscută nouă, până în prezent, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la instalația mecanică a lui Krodop nu ne oferă și alte știri. Din expunerea privitoare la începuturile industriei mecanice din domeniul alimentar, reiese că în perioada 1848-1864 au funcționat în Moldova 17 mori cu aburi, instalații mecanice de producere a spirtului, a berii (din care cinci utilizau forța aburului), o instalație mecanică de producerea oțetului, o mică fabrică de pâine, una de arpacaș, două de conserve. Lucrătorii erau salariați, nu însă „proletari”, căci la cele mai multe dintre întreprinderile amintite mai sus ei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dezinfectantă pentru tegument alcool iodat, soluție Betadină, alcool 70%; tampoane de vată; - pentru însămânțare pe mediul de cultură pentru aerobi și anaerobi sunt necesare 2 flacoane speciale (unul cu dop galben și unul cu dop albastru). Nesterile: garou, lampă de spirt, tăviță renală, container galben pentru instrumente tăioase, pungi negre pentru materialul moale folosit. Pregătirea pacientului: Psihică : se informează bolnavul, se explică necesitatea examenului și pe scurt tehnica, se ia consimțământul . Hemocultura se recoltează când pacientul este în puseu febril, deoarece
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
pe o zonă mai mare cu 1- 2cm diametru în afara locului de puncție; nu se mai palpează vena după dezifecție și se lasă să se usuce. - Se așează în ordine pe un câmp steril toate materialele. Se aprinde lampa de spirt pentru a se asigura condiții de asepsie perfectă. Tehnica folosită în practica actuală este cu circuit închis pentru a preveni contaminarea. În caz că lipsesc flacoanele tip care pătrund în holder, se folosește recoltarea în circuit deschis cu seringa. - Poate fi efectuată
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
Întreb de celebrul interpret al lui Ștefan: mi se răspunde că-i la azil! Să nu cred! Din casă, aud glasul ebrietat al lui Gicu: Tu ești, Bogdane? Intru: fiul marelui actor, în pat, în chiloți, între sticle goale de spirt. Picioarele îi erau descărnate. Mi se face rău. Fug, ca și cum m-aș salva... Bătrînul a supraviețuit, tînărului. Păcat! Urît apus de soare!... * 2001. După o premieră, la Timișoara, obișnuita petrecere din barul teatrului (aici am petrecut multe clipe minunate: ne
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
clocotită.. Philadelphus coronarius (iasomie sau lămâiță). Se bea două căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe de flori la o cană de apă clocotită. Pungă cu gheață pe frunte concomitent cu băutul ceaiului. Tampon cu vată îmbibat în spirt medicinal introdus în conductul auditiv extern, dar să nu ajungă până la timpan și se ține câteva ore sau până a doua zi. 11.9. ENUREZISUL Emisie involuntară de urină la o vârstă, când copilul ar trebui să-și controleze în
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
pentru dugheană, cu un loc împrejur și acareturi, lîngă biserica Uspenia din Botoșani 9. G. Călinescu precizează, în mod special, că, în 1842, Eminovici avea luată în arendă moșia Durnești, de pe malul Prutului 10. Fiind interesat mai mult de facerea spirtului și de veniturile frumoase pe care le poate căpăta din vînzarea lui, în vara anului 1843, Eminovici a luat în antrepriză accizul băuturilor spirtoase din Botoșani, fiind asociat cu evreul Nuhăm Cucoș 10. Ca urmare, atenția lui Eminovici s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui, în vara anului 1843, Eminovici a luat în antrepriză accizul băuturilor spirtoase din Botoșani, fiind asociat cu evreul Nuhăm Cucoș 10. Ca urmare, atenția lui Eminovici s-a concentrat și mai mult asupra velniței de la Dumbrăveni. Dar producția de spirt era mult scăzută, față de promisiunile velnicerului. Eminovici îl acuză pe velnicer că fură cu toți ai lui, ca de la o casă fără stăpîn și el vrea să se impună, dar velnicerul galițian, Baum, se ține mîndru și nu-i pasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
observațiile lui Gh, Eminovici, ba odată, chiar i-a răspuns obraznic: "Cu șase ani în urmă, gunoi ai fost!"11 Cît pe ce erau să se încaiere la bataie. Balș a aflat că Eminovici avea tot mai mari afaceri cu spirtul la Botoșani, în timp ce producția de spirt la velnița din Dumbrăveni scădea. La 30 octombrie 1843, "milostivul stăpîn" l-a amenințat pe Eminovici că-l dă afară din slujbă, dacă nu se îndreaptă lucrurile 12. Scoatem aici cîteva rînduri din scrisoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
chiar i-a răspuns obraznic: "Cu șase ani în urmă, gunoi ai fost!"11 Cît pe ce erau să se încaiere la bataie. Balș a aflat că Eminovici avea tot mai mari afaceri cu spirtul la Botoșani, în timp ce producția de spirt la velnița din Dumbrăveni scădea. La 30 octombrie 1843, "milostivul stăpîn" l-a amenințat pe Eminovici că-l dă afară din slujbă, dacă nu se îndreaptă lucrurile 12. Scoatem aici cîteva rînduri din scrisoarea de răspuns a lui Eminovici: "Prea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Leib Orănștein 29, asociat cu Eminovici și cu Moișe Michel, la iratul vinului, rachiului și păcurei. Ca să poată da cu chirie doctorului Jianu casele de lîngă biserica Uspenia, Eminovici și-a mutat din acele case ale sale 405 vedre de spirt, în pivniță la asociatul său, Moișe Michel, astfel că la 23 aprilie 1848 doctorul Jianu s-a mutat în casele lui Eminovici, de lîngă Uspenia, ca chiriaș, pînă la 26 octombrie, iar Gh. Eminovici a plecat, cu familia, la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminovici, către judecătoria ținutului Botoșani, la 8 ghenar 1849, și în care căminarul dă relație tocmai pentru cele petrecute, în aprilie 1848: "Casele mele ce le am în acest oraș Botoșani (s.n.) închiriindu-le Dum-sale doctorului Alecu Jian, 405 vedre spirt ce le aveam în pivniță acolo, pe o scurtă vreme, le-am fost mutat la mortul... de boala holerii Moiși Michel"35. Augustin Z. N. Pop a înțeles pe dos, și anume că "Eminovici se mutase la Botoșani (sic), spre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1848 a murit, de holeră, asociatul său, Moișe Michel, lăsînd neachitat impozitul către stat, în sumă de 6027 lei, și mare încurcală și îngrijorare printre creditori. Isprăvnicia de Botoșani, catagrafiind averea mortului debitor, a înregistrat și acele 405 vedre de spirt ale lui Eminovici pe care le-a găsit în pivnița lui Moișe Michel și le-a vîndut la licitație, ca să scoatî impozitul către stat. Eminovici s-a zbătut pe la autorități, ca să i se elibereze spirtul, iar din averea mortului să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și acele 405 vedre de spirt ale lui Eminovici pe care le-a găsit în pivnița lui Moișe Michel și le-a vîndut la licitație, ca să scoatî impozitul către stat. Eminovici s-a zbătut pe la autorități, ca să i se elibereze spirtul, iar din averea mortului să i se mai restituie 219 galbeni și separat încă 230 lei, fără dobîndă, împrumutați de Eminovici lui Michel, și, în sfîrșit, să i se mai restituie 1465 lei, pe care îi împrumutase Michel de la cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
păgîne va putea asigura misterelor eleusine importanța lor predominantă. Or, bobul, grîul, pîinea, hrană pămîntească reală, sînt, în toate miturile și în toate ciclurile de mituri, simboluri ale hranei sufletului și spiritului, adică simbolizează condiția productivității (fecundității) sufletului și a spirtului; condiția (hrana) sublimării și a spiritualizării. (Eroul mitului creștin își spune el însuși "pîinea vieții", deoarece adevărul lui constituie hrana sufletului și a spiritului.) Deverind spic, bobul, simbolizat de soarta Persephonei, are și el această semnificație spirituală. Sensul moral este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
esențială și misterioasă. Comuniunea simbolică constă în a bea vinul, simbolul sufletului și al sîngelui, în a mînca pîinea, simbolul trupului și al spiritului (purificat de dorințe), al trupului în care spiritul s-a încarnat și care devine astfel simbolul spirtului: simbolul adevărului esențial, hrana spiritului uman. Comuniunea aceasta simbolică prefigurează efortul de eliberare reală, de purificare săvîrșită pe tot parcursul vieții, ei neavînd sens decît în măsura în care promisiunea simbolic prefigurată devine chip și realitate. Profunzimea inepuizabilă a limbajului simbolic este ilustrată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu zahărul și vanilia timp de zece minute, la foc moale. Între timp, se freacă gălbenușurile crude până devin albicioase. După ce s-a răcit laptele, îl punem peste ouă câte puțin, ca la maioneză, frecând continuu. La urmă, se pune spirtul, învârtim puțin, apoi turnăm în sticlă și dăm la rece. Se poate păstra un an fără degradare. Dacă dorim să facem cocktail de ciocolată, punem la fiert în lapte 2 linguri de cacao, în rest, este aceeași compoziție. SIROP DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
În caz de gripă sunt indicate ceaiurile din plante medicinale care cresc transpirația, contribuind astfel la eliminarea toxinelor și scăderea temperaturii. Tratamente populare Frecții cu gaz, cu zeamă de hrean, cu oțet; cu oțet din flori de trandafir, cu rachiu, spirt, mujdei de usturoi, saramură concentrată (cât mai multă sare dizolvată În apă). Inhalații cu aburi din apă, de rachiu sau oțet, cu fum de făină de porumb, de busuioc, coji de ceapă sau de usturoi, de flori de mentă uscate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Înfierbântate În foc, peste care se toarnă apă rece, de la cărămizi noi și Înfierbântate peste care se toarnă oțet; de la fierturi de frunze de nuc, de flori de mușețel, cu aburi de la apă sărată. Inhalații cu apă rece, oțet, saramură, spirt, rachiu, zeamă de ceapă. Se "trage" pe nas, "tărie" de la hrean proaspăt ras prin răzătoare. Băi fierbinți la picioare cu apă sărată, cu apă fierbinte În care s-a pus cenușă sau boabe de muștar pisate, cu scuturătură de la fân
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
necurățenie, caracterizată prin febră mare, delir, amețeli, pierderea cunoștinței, dureri mari de cap, musculare, somnolență, pete negre-vineții pe piele, buze și limbă umflate, căderea părului. Se Înfășoară bolnavul În cearceafuri Înmuiate În apă rece, stropite cu oțet, cu rachiu, cu spirt, cu chișleag, cu țuică și ardei iuți sau piper negru. Băi cu apă rece, de mai multe ori pe zi. Oblojeli cu cartofi cruzi pisați și oțet sau cu rădăcini de leuștean pisate și stropite cu oțet. Fumigații și inhalații
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]