2,760 matches
-
și 1944, cu unele pauze), „Luceafărul”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Cosinzeana”, „Românul” (Arad), „Patria” (Cluj), „Transilvania”, „Gândirea”, „Gândul nostru”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Țara Bârsei”, „Prometeu”, „Acțiunea” (Galați). În alte câteva zeci de publicații semnătura îi apare sporadic, în afară de versuri, și sub traduceri, proză, articole. O situație specială o are prezența scrisului său, uneori cotidian, la „Biruința” (Cluj, 1926-1927) și la „Gazeta Transilvaniei” (1942-1944), unde susține câteva rubrici permanente („Icoane de pe stradă”, „Icoane fugare”, „Instantanee”), cu texte situate
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
au rămas secțiuni de jurnal neprelucrate pentru tipar, neșlefuite și dând senzația unui surplus de autenticitate. Scoase la lumină, paginile produc, într-o măsură, un efect de contrast față de lucrările diaristice antume. Pe de o parte, nu mai sunt estompate sporadicele tensiuni în relațiile cu apropiații literari, iar pe de altă parte, îl arată pe autor mai puțin desprins de realitățile epocii de dictatură - nu atât de cele politice, cât de reflexele lor în viața obișnuită - decât s-ar fi crezut
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
Preocupările diplomatice nu l-au împiedicat să desfășoare și o vie activitate culturală: colaborează la reviste străine, inițiază lansări de cărți, reușește să recupereze, la Madrid, bogata bibliotecă a unui român în folosul Ambasadei României etc. În țară e prezent, sporadic, în „Luceafărul” (unde în 1968 debutează), „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Tomis”. Debutează editorial cu volumul Timpul știut (1973). A mai publicat Împărăția sorilor (1978), Semințe de timp (1982), Litera imperfectă (1985), o antologie reprezentativă, Exerciții de melancolie, apărându-i
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
s-a destrămat. Ședințele aveau loc de regulă vineri seara, în localul Clubului Universității din Bulevardul Schitu Măgureanu nr. 9. Timp de un an, Universitas a funcționat în paralel cu Cenaclul de Luni, ulterior desființat. A fost vizitat la început sporadic, mai târziu destul de consecvent, de „lunediști”, de scriitori din generația optzecistă, inclusiv dintre cei trăitori în provincie (Gheorghe Crăciun, Alexandru Mușina). Din alte generații participa la lucrări poeta Angela Marinescu, ocazional fiind invitați și alți poeți consacrați - Ana Blandiana, Cezar
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
de redacție în primii doi ani, dând și multe cronici dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan, e cvasinerelevantă, de interes redus fiind îndeobște și rubrica „Note și discuțiuni”. În schimb, capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov (cel mai fidel, acesta va colabora până la ultimul număr
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
ORDINEA, cotidian apărut la București între 17 noiembrie 1932 și 29 iunie 1944. Director: Virgil Kerciu. Deși acordă literaturii spații restrânse și sporadice, acest „ziar ilustrat de informațiuni” se remarcă printr-o constantă atenție acordată publicațiilor culturale (de pildă „Convorbiri literare”), a căror apariție o semnalează frecvent, însoțind prezentările cu reproducerea sumarelor. Obișnuită este și recenzarea cărților recent editate, precum Viața lui Mihai
ORDINEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288568_a_289897]
-
versuri și proză (de Anton Pann, I. Barac, Iosif Vulcan, Al. Donici, Gr. Alexandrescu). O. l. își propune și un program literar echilibrat. Secțiunea literară conține întotdeauna versuri, proză și încercări de critică literară. Cu versuri și nuvele au colaborat sporadic V. Alecsandri, Iosif Vulcan, Olimpia Locusteanu, N. Barbu. Este republicată Cântarea României, atribuită lui Alecu Russo, însoțită de o prezentare a semnificației politice și estetice a scrierii, făcută de Radu Năsturaș (Nicolae Densușianu). Aron Densușianu dă versuri originale și tălmăciri
ORIENTUL LATIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288574_a_289903]
-
prolificul poet ortodoxist Constantin Goran, alternând tonalitatea imnică sau baladescă cu ritmurile poemului în proză. Alți poeți atașați grupării - ori atrași temporar de perspectiva afirmării - sunt Const. Z. Buzdugan, Ioan I. Ciorănescu, Miron Grindea (mai ales ca traducător). Sunt prezenți sporadic Victor Eftimiu, I. Gr. Periețeanu, C. Dimitrescu-Iași, Leon Feraru, Al. Iacobescu, I. Pas (cu pseudonimul Th. Constant). L.B.
ORIZONTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288583_a_289912]
-
1957 până la pensionare, în 1968. Debutează în 1923 la „Cuvântul studențesc”, cu versuri, reluate imediat în „Universul”. În 1931 ziarele „Epoca” și „Lupta” îi găzduiau fragmente din volumul Carnet de drum, tipărit câteva luni mai târziu. De acum înainte colaborează sporadic, semnând uneori și Hop, la „Facla”, „Păreri libere”, „Brașovul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „România literară”, „Vremea” (până în 1944), „Universul”, „Orașul” („Comuna”), „Gazeta municipală”. A ținut, începând din 1929, numeroase conferințe la radio. De sub tipar îi ies romanul Floare neagră
OPRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
îl va absolvi în 1973. Repartizat la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, în 1977 se transferă la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Debutează în 1981 la „Tribuna”, cu povestirea Pradă pentru pisici. Publică proză în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” și sporadic în „Tribuna” și „Steaua”. După 1989 devine și redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Prima carte a lui N., romanul Spărgătorii de vitrine, apărut în 1984, este o radiografie ușor teribilistă a vieții tineretului vremii, cu personaje afișând o atitudine
NICOLAE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
de la adevărata datorie care este slujirea adevărului”. Din păcate, în afară unor gesturi de simpatie, cum este acela al lui Ștefan Aug. Doinaș, care le oferă în exclusivitate spre publicare poema Cronică șobolanilor, redactorii nu au reușit să atragă decât sporadic scriitori cunoscuți. E vorba de Ioan Alexandru, Dorin Tudoran și Teohar Mihadaș. Spre deosebire de aceștia, doar poetul Ion Mureșan s-a încumetat la o colaborare de durată, în 1991 și 1992. Interesant rămâne totuși interviul luat de Alin Fumurescu lui Marin
NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
în 1941, participă la campania din Răsărit, de unde trimite gazetelor reportaje de război. Rănit într-a cincea lună de front, este evacuat în țară, iar după însănătoșire lucrează în Ministerul Propagandei Naționale și în redacția periodicelor „Basarabia” și „Basarabia literară”. Sporadic îi mai găzduiesc versuri „Curentul magazin”, „Universul literar” și „Gândirea”. Între timp îi apare volumul de poezii Furtuni pe Nistru (1943), având pregătite pentru tipar alte patru cărți - Pământ de graniță (reportaje), Pridvorul cu duzi (versuri), Degetele moarte (nuvele) și
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
-și urmeze domnul în exil, pribegind nouă ani în Ucraina și Polonia. În 1720 i se îngăduie să se întoarcă în țară și este repus în drepturi. Se ocupă în special de administrarea propriilor moșii și de creșterea copiilor, chiar dacă, sporadic, va mai deține dregătorii importante sau funcții juridice și fiscale. N. a trăit într-o perioadă de mari tulburări interne și externe. Condițiile de extremă nesiguranță, de violență, nedreptate și abuzuri, de permanentă primejdie, de încălcare brutală a legilor și
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
duioase, moralizatoare, precum Domnul Dan), D. Iacobescu, Mircea Demetriade, Mia Vlad (Mia Frollo), Cridim (Christea N. Dimitrescu), Sandu Teleajen, Claudia Millian, N. Zaharia, Șerban Bascovici. În 1915 sunt incluse în sumar cronici permanente: politică, literară, teatrală, muzicală, artistică, rimată. Deși sporadice, nu sunt ocolite nici traducerile (Cehov, Verlaine). A.F.
NOI PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288470_a_289799]
-
Hariton. Impactul teoriilor vestice va spori substanțial o dată cu dezghețul ideologic și cu reinstituționalizarea sociologiei În l965. Pătrunderea teoriilor vestice se face pe mai multe căi : cursuri și seminarii universitare, lecturi de carte sociologică la fondul special al bibliotecilor importante, cumpărări sporadice de cărți și reviste de profil, traduceri de manuale (C.A. Moser, J. Szczepánski), traduceri de texte fundamentale de sociologie, contactul direct al unor cadre didactice și cercetători cu cultura apuseană prin stagii de documentare, burse, contracte de cercetare, participarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
studii în străinătate (și-a luat licența în drept în Franța, dar a trăit câțiva ani la Bruxelles) trimitea, semnând Gheorghe de la Odobasca (familia Orleanu deținea, în ținutul Focșanilor, moșia Odobasca), încercări nuvelistice ziarului „Adevărul” și versuri revistei „Contemporanul”. Apoi, sporadic, poeziile sale au mai apărut în „Literatorul”, „Floare-albastră”, „Forța morală”, „Litere și arte”, „Generația nouă”, „Paloda literară”, „Spre ideal”, „Sămănătorul”, „Vieața nouă”, „Convorbiri critice”, „Dunărea de Jos”, semnate uneori Orlandi sau G. Cinariu. Cele mai multe au fost strânse pentru un volum
ORLEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
frutti”, „Văzute și auzite”. Publică poezie Eusebiu Camilar (Foamea a venit în mahala), Magda Isanos, V. Spiridonică, Ștefan Ciubotărașu, Ion Aurel Manolescu ș.a., iar Ionel Teodoreanu figurează cu proză (Fabula mea și Între nas și trompă). Apar cronici literare și, sporadic, comentarii mai ample: Carol Drimer, Schiller în literatura românească, Ilariu Carpen, Un barbă albastră în istoria contemporană a literaturei române (însemnări polemice la adresa lui N. Iorga, prilejuite de apariția Istoriei literaturii românești contemporane), Jean Pascal, Octavian Goga, socialist..., Alexandru Talex, Rânduri
PAMFLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288642_a_289971]
-
din 1958 până în 1964, face cunoștință cu mai toate închisorile comuniste. Eliberat, lucrează ca expert contabil în mai multe instituții din București. În 1976 se expatriază, stabilindu-se la New York, unde lucrează ca funcționar și expert contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară, „Deșteptarea” și „Dimândarea”. A redactat, de asemenea, o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc
PANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
Vieața nouă” începând din 1912 (cvasiregulat până în 1916, intermitent în 1917-1925), cu versuri, articole (combatant pe front, scrie cronică de război ș.a.), proză poematică etc. Semnează articole și în alte periodice conduse de Ovid Densusianu (săptămânalul „Înălțarea”). A mai publicat sporadic la „Ramuri”, „Drum drept”, „Convorbiri literare”, „Săptămâna politică și culturală” ș.a. Nu era lipsit de orgoliu, protestând atunci când „Viața literară” din Craiova îi include în sumar o nuvelă fără să îi ceară acordul. În „Literatorul” figurează pe lista colaboratorilor revistei
PARASCHIVESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288690_a_290019]
-
și Facultatea de Drept (licența în 1943). Debutează în 1931, când era elev în clasa I, în revista liceului, „Vlăstarul” (Un interview cu Moș Crăciun), iar alte colaborări îi apar în „Mlădița” (1934), „Universul literar” și „Gândirea”, al căror colaborator sporadic rămâne un timp. În decembrie 1940 intră la Școala de Ofițeri de Rezervă de Cavalerie de la Sibiu (unde, pe câmpul de instrucție, execută șarje cu lancea), începutul războiului găsindu-l la Regimentul de Gardă Călare. Reconcentrat, este trimis, de data
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
lucrat pe șantierul petrolifer Moinești-Bacău și multă vreme a fost economist într-o întreprindere de construcții. A frecventat cenaclul „Titu Maiorescu” (București), ai cărui membri erau mai cu seamă juriști. Debutului din 1939 în „Curentul magazin” i-au urmat colaborări sporadice la „Prepoem”, „Tribuna tineretului”, „Chemarea vremii”, „Universul literar”, „Dacia rediviva”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Transilvania noastră”, „Era nouă” ș.a. Primul volum de versuri, Cântecul argonauților, îi apare în 1943, abia după treizeci și cinci de ani autorul revenind cu o altă carte de
PATRASCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288713_a_290042]
-
a-l fi angajat, în calitatea sa de atunci de redactor-șef, la principala revistă a Uniunii Scriitorilor. Aici îi apar primele versuri, în 1964, debutul editorial producându-se în 1967, cu volumul Nume (singurul său volum antum de poezii). Sporadic semnează articole de critică literară și eseuri, consacrate unor scriitori contemporani sau clasici, români ori străini (Bălcescu, Dostoievski, Cehov ș.a.). Este autorul unui studiu mai amplu, Jurnalul ca specie literară. Cazul românesc. Pentru traduceri din literatura universală a fost distins
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
bucureștene de Dem. Theodorescu, Dezmințirea d-lui C. Stere, În jurul unei chestii literare (despre „furtuna ridicată în literatura românească de d. Duiliu Zamfirescu, cu prilejul intrării d-sale în Academie”), O scrisoare deschisă de G. Ibrăileanu către C. Dobrogeanu-Gherea. Deși sporadice, rubricile despre cărți sunt foarte variate: „Pagini literare”, „Cărțile”, „Ore de lectură”, „Cronici literare”, „Coloana literară”, „Pe marginea cărților”, fiind semnate de Al. Iordan, Ovidiu Constant, Sergiu Ludescu, Virgil Huzum, Eugen Radian, Grigore Tăușan (Petronius). Poeți importanți, tradiționaliști sau reprezentând
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
personalități și evenimente din viața culturală a țării și a Europei sau care exprimă adeziunea la mișcarea feministă la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Insula”, „Flacăra”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Cuvântul femeilor”, „Cuvântul liber” și sporadic la multe altele. Semna (folosind uneori pseudonimul Dim. Șerban) rubrici ca „Poezia”, „Cronica literară”, „Mișcarea literară”, „Cronica teatrală”, „Carnetul meu”, „Însemnări”, „Pentru dumneata scriu, doamnă”, „Răstălmăciri”, publicând sute de texte. Publicistica se remarcă prin libertatea de spirit în abordarea unor
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
ale presei, precum și în comitetele de lectură ale unor teatre naționale din țară. Înzestrată cu o vibrantă elocință, a susținut numeroase conferințe. După al doilea război mondial revine cu o colaborare regulată la „Universul” (1948-1949), iar mai târziu cu apariții sporadice în revistele literare, semnând și Claudia Minulescu. Plachetele de versuri constituie trepte distincte în evoluția literaturii scrise de M., aflată multă vreme sub semnul lirismului simbolist. În Garoafe roșii poeta nu-și etalează, cu mici excepții, propriile stări, ci vorbește
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]