4,031 matches
-
un colț, la cea mai retrasă dintre mese. El, subțire și înalt, se vede asta după picioarele care ies de sub masă, are o față ascuțită, părul drept, negru, ochii sunt primii care te atrag, sunt albaștri și strălucitori, mărginiți de sprâncene cu fire lungi, nasul, mare, aproape trage în jos, e celebru în facultate, deși e primul lui an de scenă, mare nas, dom’ profesor!!!, spuneau fetele cu haz, el roșea de plăcere, acum se gândea obsedat la Rita, fata din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de fiecare dată când intră aici, biroul, fotografiile de pe pereți, pe un raft, deasupra laptopului, o poză mărită a mamei și a lui, unul lângă altul, cu obrajii alături, o poză din tinerețe. Semănau, avea fața ei ascuțită, nasul prelung, sprâncenele stufoase, o femeie puternică dăduse naștere unui bărbat cald. Deschide cu grijă laptopul, nici un mesaj de la Tina... * — Și am început, Frumoasă Neli, repetițiile la Shakespeare, Titus ne omora cu regia lui, Maestrul nu era mulțumit deloc, îmi tot zicea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe celălalt, îi mângâie fața, ți-ai lăsat barbă?, pentru piesă îmi trebuie, că altfel n-o lăsam eu, mă îmbătrânește!, da, te îmbătrânește, se văd firele albe, ai un cap de bătrân, n-ai mai vopsit nici pletele, nici sprâncenele, așa trebuie în piesă, să fiu bătrân!, să intrăm în casă, ne văd vecinii, să ne vadă, dacă trăiam eu pentru lume... își amintește cuvintele Tinei: tu n-ai văzut că și la pinguini comunitatea te omoară?, mamă, lumea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fost eliminată de la Spence - nu mai știu de ce. EL: Ce te caracterizează, În general? EA: O, sunt deșteaptă, cam egoistă, emotivă când sunt stârnită, ador să fiu admirată. EL (impulsiv): Nu vreau să mă Îndrăgostesc de tine... EA (ridicând din sprâncene): Nu ți-a cerut-o nimeni. EL (continuă, rece): Dar pesemne că o voi face. Mi-e dragă gura ta. EA: Pst! Te rog, nu te Îndrăgosti de gura mea. De păr, de ochi, de umeri, de pantofiori - dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
totul! Brusc, fulgerul a izbucnit, o erupție de lumină orbitoare, iar el a văzut-o pe Eleanor și s-a uitat pentru prima oară În ochii aceia ai ei. O, era splendidă: piele albă, de culoarea marmurei În lumina stelelor, sprâncene subțiri și ochi strălucitori, verzi ca smaraldele În lumina orbitoare. Era o vrăjitoare de vreo nouăsprezece ani, a socotit el, ageră și visătoare și cu linia albă, grăitoare, de deasupra buzei superioare, care era o slăbiciune și o Încântare. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
așteptasem să văd în sediul Sipo. Am stat puțin într-un hol al cărui element central era o scară cu ornamente aurite, decorată cu cariatide în mărime naturală, și cu candelabre imense. M-am uitat la Nebe, inducându-i din sprâncene că eram impresionat favorabil. — Nu-i rău, nu? zise el și, luându-mă de braț, mă conduse la glasvandul care dădea spre o grădină magnifică. Dincolo de ea, către vest, se putea zări silueta modernă a clădirii Europa Haus a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
tânărul brunet și bondoc care stătea de partea cealaltă, în fața mea. Era ceva artificial în legătură cu chipul său, de parcă fusese realizat de un artist al poliției de la Serviciul tehnic al Sipo, cu trei trăsături definite clar și foarte puțin în rest: sprâncenele i se împreunau la mijloc și stăteau cocoțate deasupra genelor, ca un vultur care se pregătește de luptă; o bărbie lungă și șireată de vrăjitor și o mustăcioră în stilul lui Fairbanks. Korsch își drese vocea și începu să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ca Kürten, ar trebui să citiți asta. Își strecură din nou mâna în geanta cu cărți. — „Les Fleurs du mal“, de Charles Baudelaire, am citit eu. Am deschis-o și m-am uitat peste versuri. — Poezie? am întrebat, ridicând din sprânceană. — O, nu fiți așa de suspicios, Kommissar. Sunt cât se poate de serioasă. E o traducere bună și veți găsi în ea mult mai mult decât v-ați putea aștepta, credeți-mă. Îmi zâmbi. — N-am mai citit poezie de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
fata, flirtând. Ținea întinsă o geantă din material textil pentru a-și întări spusele. — Programul de Economie al Partidului. A, portarul m-a lăsat să intru. — Văd și eu asta. Și mai exact, ce anume ai dori? Ridică dintr-o sprânceană și m-am întrebat dacă tatăl ei nu o considera încă destul de mică să o plesnească. Păi, ce aveți? În tonul ei se simțea o batjocură mocnită. Era drăguță, cu aerul ei de puștoaică râzgâiată și sexy. În haine civile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sticlă de șampanie. Nu era dificil de înțeles de ce Streicher era temut de ceilalți. Pe lângă gradul său, care era destul de mare, bărbatul era clădit ca un luptător. Aproape lipsit de gât, cu capul chel, urechi mici, bărbie zdravănă și cu sprâncene aproape invizibile, Streicher era o versiune mai palidă a lui Benito Mussolini. Vizibilul său spirit războinic era accentuat și mai mult de un bici enorm, care zăcea pe masă în fața lui ca un lung șarpe negru. Lovi masa cu pumnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
nici una dintre victime nu era evreică. — Poate că doar preferă fete mai atrăgătoare, rânji Martin. Poate că pur și simplu preferă fete blonde cu ochi albaștri în locul depravatelor de corcituri evreice. Sau poate că e doar o coincidență. Îmi zări sprânceana ridicată: — Numai că nu sunteți genul de bărbat care crede prea mult în coincidențe, Kommissare, nu-i așa? — Nu atunci când e vorba de crimă, domnule, nu. Eu văd tipare unde alți oameni văd coincidențe. Sau cel puțin încerc. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
iubitul nostru Gauleiter de aici din Nürnberg. — Păi, domnule, e ăsta: mi-a trecut prin cap că cineva ar putea cineva să încerce să-i coasă pe evrei într-o nasoală husă pentru cadavre. Fu rândul generalului să ridice o sprânceană: — Chiar vă pasă ce se întâmplă cu evreii? — Domnule, îmi pasă ce se întâmplă cu fetele de 15 ani când se întorc seara acasă de la școală. I-am întins generalului o hârtie bătută la mașină, zicând: — Acestea sunt datele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
focuri. El zice că e doar pentru cazul în care își pierde vreodată pistolul Walter. Un revolver ca ăsta folosește un glonț de aceeași mărime cu a celui care l-a ucis pe ceh. — Așa zice? Am din ridicat din sprâncene. — Deubel a fost întotdeauna convins că, chiar dacă Bautz n-ar avea nici o legătură cu cazul nostru, locul lui tot la închisoare e. — El a încercat să-l convingă pe Becker să stea de vorbă cu unii dintre vechii lui amici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
într-unul dintre obraji și cu buza de jos în afară, ca și cum te-ar fi provocat să-l pocnești sau să-l săruți. Părul lui blond era bine dat peste cap, deși era ca de bebeluș pe lângă urechi. Nu avea sprâncene, iar ochii îi erau pe jumătate închiși, ca niște fante chiar. Amândouă aceste trăsături îl făceau să pară slab și labil, într-un fel care aducea cu Nero. Poate că nu era nici unul dintre aceste două lucruri, deși mirosul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de făclii și ramure de cipri, se găsea în aula Observatorului. În întîmpinarea acelei ore grave, trăsăturile mortului se turnase parcă în alte tipare. Măreția lor actuală nu păstra nimic din dulceața înfățișării de ieri. Fruntea înaltă, înconjurată de laur, sprâncenele cu arcul lor frânt, ușor ridicate, profilul poruncitor, gura exilată în tăceri, îmbrăcaseră nu știu ce tulburătoare demnitate, ca pentru un sacru. Pe treptele unde ni se arăta, o ultimă dată, părea cufundat în judecarea fără apel a vieții lui și alor
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-s turnători Pentr-un post cu doctorate Au ajuns plagiatori Acum marile partide Sunt pline de turnători Cei cu fețe insipide Sunt numiți ambasadori Politician de frunte Ajuns mare dregător În societăți oculte Rămâne tot turnător * Ați fost aleși pe sprânceană Ca primari și șefi de stat Țara poate să dispară Voi turnați și ne trădați RĂMAS BUN De vei afl a că am plecat Din lumea trecătoare La crucea unui apostat S-aprinzi o lumânare Dacă pe fila unei cărți
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
le întinde direct. Tu mirosindu-le te uiți la mine si zâmbești în semn de mulțumire. Eu tot pe tăcute, serios mă scutur că nu știu despre ce-i vorba, ba că la un moment dat eram gelos ridicând o sprânceană.. Tu zâmbind mai mult întinzi mâna și mă mângâi pe umăr apoi mă ciufulești... Chip minunat, zâmbet sublim, Vis adorat că de copil intim, Ce râde în cascade abisale, De, si Frumusetea-i mă doare.. Privirea-i Angelica așa blândă
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
cusătură artizanală foarte reușită sub aspect artistic. Înaltă, suplă, cu părul castaniu, mătăsos din care o buclă rebelă se pierdea permanent în mișcarea energică a capului ori în bătaia vântului, pe un obraz, cu ochi căprui și privire dreaptă, cu sprâncene bine conturate, bogate chiar, era o prezență insolită pentru cei ce se întâlneau aproape zilnic la promenadă, în centrul orașului ori pe aleile aproape în permanență pline de plimbăreți. Eram prin clasa a unsprezecea de liceu și ca toți tinerii
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
când aceasta se deschidea. A tresărit și s-a încordat puternic. Nu o văzuse nici pe stradă de câtva timp. I se părea că e mai frumoasă decât o știa și era elegant îmbrăcată. Privirea i s-a îngustat sub sprâncenele încruntate și amintirile i s-au derulat cu repeziciune pe fondul zbuciumului sufletesc ce-l răvășea. „Te-ai înțolit, f...i morții mă-tii! Pentru cine te-mbraci mișto? Ai tu pe cineva. L-oi fi avut de când erai cu
CAP.I / 6 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361269_a_362598]
-
Involuntar, satisfăcută de felul în care se derulau dezbaterile, Violeta a întors capul înapoi, către sală, simțind cum o pătrunde privirea sfredelitoare a lui Cartuș. S-a cutremurat de ura ce a citit-o în ochii ce-o fixau pe sub sprâncenele încruntate, gata să o sfâșie. O privea pieziș și își rodea unghiile cu dinții, stăpânindu-și cu greutate furia. Simțea că pierde teren. Dar ea nu s-a manifestat în vreun fel. Doar un zâmbet imperceptibil i-a apărut în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361281_a_362610]
-
spirale» (Din văzduhul semnelor); spiralei îi corespunde „misteric“ / „inițiatic“ puritatea runei («runele zăpezilor») / semnului. „Ochiul pineal“ („al treilea ochi“), căutând oglinda, ochiul dinspre vârful piramidei, la acest erou liric, se trezește în adevăr («Mă uit la mine / prin luna / dintre sprâncene care face-n ceruri / semne...» - Trezit în adevăr). Pentru un astfel de ochi, «Dumnezeu nu este ascuns / în fiecare cuvânt zburător» (Prin ochii scăpărători), eroul liric negulescian „cunoscând“ că Dumnezeu își trăiește o lume «de tăceri de geneză / limpede» (ibid.
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
grăbit ea să răspundă. - E foarte bine. Bravo! Știi că urmează perioada de stagiatură de doi ani, dacă reușești? - Da, cunosc, domnule avocat și mă tem de această perioadă... Sub aspect financiar, nu din alt motiv, a adăugat ea observând sprâncenele lui ridicându-se întrebător. Și admiterea în barou... se spune că fără 8-10 mii de euro... - Lasă astea. Dacă vei fi de acord cu condițiile și pretențiile ce ți le voi expune imediat, vei înțelege că nu trebuie să te
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
splendoarea lor. Valentina, la cei douăzeci de ani ai săi, era o tânără cu un corp deja conturat de femeie. Lată în umeri, de înălțime mijlocie, până la un metru șaizeci, ochii verzi spre albastru, ce se încadra plăcut sub două sprâncene arcuite și cu părul ce-i cobora în valuri pe umeri. De obicei, sânii la femei simbolizează sexualitatea acestora, atractivitatea lor și feminitatea. Un bărbat când admiră un sân mare, plin, frumos conturat, simte un plus de excitație, iar atunci când
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
mea, principiile ei, acel eșafodaj pe care un soț fidel și un părinte devotat îl clădește cu trudă și tenacitate pentru viitorul său și al urmașilor, toate s-au prăbușit. Pumnii i se încordară fără să vrea și-și încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare și făcu câțiva pași, bezmetic, fără țintă, numai pentru că nu putea sta pe loc. O fracțiune de secundă avu imboldul de a fugi pe ușă afară, nemaisimțindu-se capabil să depene în fața preacinstitului său interlocutor povestea
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
miniatură a mamei sale: înăltuț și subțirel, are fața ei alungită, încadrată de același păr lung, castaniu închis. Cu toate acestea, când îl privește, Alina îl vede pe Liviu. Alin are fruntea lui înaltă și ochii lui uluitori, umbriți de sprâncene dese, frumos desenate, în nuanțe de șaten deschis, într-o multitudine de tonuri parcă, în funcție de felul în care îi cade lumina pe față. Aceleași gene lungi și negre, împreunate câte două-trei, tivesc ochii cu irișii albaștri, pe alocuri pătați cu
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]