5,301 matches
-
Chiar dacă am fost prădată De boboci și floarea toată A livezii de pământ... Trec de mine ca prin sită Și nimic nu mă irită... Când o lacrimă pitită Stă rănită într-un gând... Trec de valuri zbuciumate Ce-s în spume îmbrăcate, Cu o luntre de blândețe, Vieții să-i mai dau binețe! Trec de nori și de furtună Mă pitesc sub clar de lună Și spun simplu: -Noapte bună! Stelelor ce mă privesc... Trec așa că o nălucă Și mă ia
TREC de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367668_a_368997]
-
cauciuc pe gerul lui Noe... Îmi întoarce privirea! - Nu glumesc! Știu că ești pescar, ăăă, scuze, cel mai mare pescar, d-aia am venit, să mâncăm colea o prăjeală de caras proaspăt, mmmm, și-o oală cu vin negru cu spumă roz de jur-împrejur, aaahhh... Ne așezăm în jurul oalei cu vin fierd de parcă am fi preoți daci, doar discutăm treburi serioase, nu? - Ce trebuie să fac eu? - Să iei toporul lui nenea, că e bun, ascuțit, coadă de salcâm cum numai
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
pentru scriitor, mai ales „după ora de stingere” sau, aproape în real, suit cu plutonul (pe care, ca ofițer, îl va comanda) în șaua dealului Măgura, încheindu-și instrucția în „plăcerea [repetat oferită soldaților] de a se simți «cai în spume»” - pagină în relație cu alta, cu un cal înhămat „la căruța cuvântului”... (De altfel, cu un căluț călătorise autorul încă înainte de a se fi născut.) Practicul și idealul nu se despart nicăieri în această carte în care ni se dezvăluie
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
zări, cu geamăt scurt oftează vântul și lacrimi are bolta-n nori. Ce răvășită e natura, nimic din ce era sublim, se zvârcolește-n agonie, o, Doamne sfinte, ce destin! Cu șerpi de foc se-ncinge cerul și clocotește-n spume marea, în tunet hohotește zarea, doar muntele-i nebiruit. Lacrimi calde cerul cerne și în liniște le așterne-n noapte, pe fereastră-n lungi șuvoaie se preling lacrimi de ploaie. În culori de smalț pestrițe se trezesc poienele, mândrul Soare
LANUL DE GRÂU de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367249_a_368578]
-
pumnul copilei/ cu ochii ca mura”. (Arbori de liniște, p. 61) Ana Urma s-a descoperit pe sine ca poet, deopotrivă, la nivelul stilistic și cel semantic ale discursului. Poemele autoarei, bijuterii lirice de o incontestabilă sugestivitate, sunt decantări asemenea spumei din valurile apelor de munte, limpezi și repezi. Demersul liric definit printr-o adâncime a mesajului este conturat de amprenta personală, de o rară prospețime, esența ascunzându-se îndărătul unei frazeologii colocvial epice. Discursul liric deosebit de îngrijit, curge firesc. Inspirată
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
chiar de-ar fi să plătesc moartea ei cu prețul vieții mele! Se strecură, apoi, într-o odăiță dosnică, în care nu călca picior de om, și plămădi un măr otrăvit. La înfățișare mărul era nespus de frumos; alb ca spuma, pe-o parte, și rumen pe alta, că oricine l-ar fi văzut i se trezea numaidecât pofta să-l mănânce.” De pe aeroportul politichiei românești au decolat, relativ recent, două noi partide. E un obicei străbun la români să demoleze
TABLETA DE WEEKEND (168): MERE OTRĂVITE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368648_a_369977]
-
întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și a grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
coc improvizat prins cu creionul. Se încălță în grabă și iși luă geanta pe umăr. Încăperea cu geamuri mari oferea tabloul unui oraș strălucind de luminile multicolore ale zgârie norilor! Se delecta, gândindu-se la o baie relaxantă cu multă spumă. Apăsă butonul liftului de mai multe ori. Nu avea răbdare. Urca și cobora dar nu ajungea niciodată până la etajul ei. Nu avea chef să coboare pe scări. Prea multe trepte. Într-un târziu, clinchetul binecunoscut al ascensorului deschidea ușile în fața
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
doream una. - Ce? O băută? - Te las să te delectezi cu beneficiile acestei locuințe. Ne întâlnim pe terasă peste o oră. La naiba! Ce avea de pierdut? Poate așa va afla, ce era cu noaptea aia nebună. Baia fierbinte cu spumă și parfumuri o inviorase oarecum. Era inca amețită. Bachus nu era singurul vinovat. Îmbrăcă halatul fin de satin, strângând cordonul în jurul taliei. Îi era sete. Își turnă un pahar cu apă și ieși pe terasă.Vântul adia plăcut doar luna
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
expun timid o teorie “bibitu vine de la iubitu”, dar rezultatul a fost o privire plină de milă. Adică “te crezi mai iubit decât alții ?”. Intru în baie. Deși am barbă, o aranjez o dată la două zile. Cu fața plină de spumă scot capul pe ușă: - Baau ! Efectul nu e cel scontat. - Babii, bibitu Moș Ciciun. Adică “Gabi, bunicul seamănă cu Moș Crăciun”. Coborâm spre sala de mese. Pe trepte îi întind mâna lui Teo, dar refuză, plin de demnitate: - Teo șingu
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
prostii ți-e gândul. Da, este fantastic să-ți trăiești prima noapte de dragoste într-o asemenea încăpere. Vezi, arhitectul când a ales acest armăsar cabrat să troneze ca imagine dominantă deasupra patului, cu pieptul lui puternic și plin de spumă, cred că tocmai virilitatea și forța a dorit s-o reprezinte. Nu-l vezi cât de puternic este? - S-ar putea să ai dreptate. - Să știi că nu am vrut să dau la medicină prima dată, ci la arhitectură, însă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
cu sine marea. Sinistru totul îmi părea... dune, nisipuri mișcătoare și pescărușii-n zbor gemeau nemaigăsindu-și de mâncare. Deodatăînsă m-am trezit în dormitorul însorit de la Hotelul “Comandor” având în fațămarea... Verde ca jadu-i Marea Neagră, valurile-s creste de spumă albă, cu alge și cochilii împodobiți acasa ne-ntoarcem bronzați, fericiți. Pământul Planeta albastră-i Pământul înconjurat de ape și chiar scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele, în zori e plin de rouă, ziua
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
fereastra pomădată. Am șters o ghețișoară și-am privit Prin geamul alb, hotar spre Moș Crăciun. Întâi am vrut o vorbă să îi spun, Dar m-am oprit, văzându-l ațipit, Cu chipul luminat ca de o poznă, Cu barba spumă, peste piept lăsată. În jur cutii, păpuși și ciocolată, Aprinsă, pipa, risipea miroznă. Renii cuminți își rumegau tăcerea, Piticii adormiseră trudiți Pe preșuri, care-unde risipiți, Știind că-n daruri germina plăcerea. Mi-a fost de-ajuns o clipă să privesc
ÎN VIZITĂ LA MOŞ CRĂCIUN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349709_a_351038]
-
acel moment am simțit...clipa! am simțit-o cum luneca printre picăturile vieții; am mângâiat-o timid și mi-am luat rămas bun de la ea... Am auzit-o cum s-a apropiat, mi-a ascultat cugetul și a dispărut în spuma mării... Am sperat să o aduc înapoi însă marea a înghițit-o imediat cu primul val... Infrigurat de destinul clipei, m-am întors de pe țărmul mării și am găsit liniștea din camera primitoare. O melodie plăcută îmi vrăjește gândul luînd-ul
AM SIMŢIT...CLIPA de DOINA THEISS în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350305_a_351634]
-
oglinda cu vise chema pe Julia May Ce-a rămas din ce-a fost Eclipsa se cumpănea-n grădină Lume la amurg în prognoză pe web Taifas sau plimbare prin colivii, Chei de țintuit oameni în cușcă Simțiri înecate în spumă, Se hotăra viața artificială sterilă Decizii istețe în laboratoare Pe sub pământ, pe sub ocean Să nu se știe, să nu se vadă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May O viziune avusese mătușa Elvira peste ocean hotarele să le
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Autorului N-am avut așa o vară ... Toți din bloc sunt în vacanță! Câteodat' la noi pe scară Mai aud câte o clanță ... pensionară, Și nu vezi mașină mică Pe asfaltu-ncins de soare(!?) Noaptea doar, un hoț mai pică Făcând spume prin parcare ... de oftică ... Pe-nserat, nici amorezii Nu mai umblă pe sub tei, Iar în arșița amiezii Nu se-avântă nici chiar ei ... maidanezii; Peste drum, scurtând eu zarea, Plânge, parcă în pustie ... A uitat chiar și culoarea Vr'unui chior
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
fără să se observe că își mușca mâinile. - Hai, noroc, hai, noroc, ăia prosit, prosit, un alt cuvânt din limba lor, au băut, unii s-au strâmbat, Timona s-a șters cu dosul palmei la guriță să nu-i rămână spumă și să creadă lumea alte alea, Veronel a râgâit destul de sonor, neamțul și el, dă-i cu râs, dă-i cu vorbe, ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În zilele următoare, la fel, cearșaf lângă cearșaf, Monki
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
cei doi numai creți nu erau, dar, ce importanță are! Nu suntem noi de părere că nu se caută la dinți calul de dar?! Putem spune deci că familia era în totalitate fericită, mai ales că, de după gard, invidioșii făceau spume la gură de ciudă și se chiteau cum să dea la noapte lovitura, să mai disipeze, precum haiducii de odinioară, bogățiile de necuprins ale norocoșilor lor consăteni (prost să fii noroc să ai cum bine spusese moș Mucalău, un înțelept
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
-n bloc inert din altă eră Eliberate, ele pot să spuie Că prin vibrare intimă diferă, Iar unele visează, râd ori speră - Sunt și idei ce ard bătute-n cuie... Apar nenumărate anodine - Cochilii erodate-ncet de valuri, Purtate-n spuma undei care vine. Ci altele, pe-nalte piedestaluri - Încununarea grației divine - Pulsează viu luini și idealuri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Idei / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 308, Anul I, 04 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
IDEI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348652_a_349981]
-
ochi nevăzuți și de vânturi spurcate, ești vis, ești minune despicând ramuri de dor, meduză ce stai pe țărm bântuită de algele coapte, ești marmora scoasă din ape făcută din carne și lapte, zăpezi ai pe tine, afrodito, ieșită din spumă de mări, venită din basme bătrâne, adusă din largi depărtări, de neunde, femeie, căzută din ceruri cu nurii bălai, ca beatrice ieșită din ochiul lui dante, din rai, tu ții pământu-ntr-o mâna precum o fac zeii și regii se-nchină
TU, FEMEIE, PENELOPĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349261_a_350590]
-
mă trezesc: La bar era deschis, non-stop, fără mișto, Iar blondele-au sărit, din ușă, evident, Luându-mă-n lambade, pe rând, și la tango, Prin fumu-nmiresmat de Marlboro și Kent, Grătarul sfârâia sub mici și fripturele, Iar halbele, în spume, curgeau ca la Ploiești, Romica fredona, da' nicidecum manele, Că, popa ce mi-a zis, de iad ... erau povești ... Privind, însă, în jur, ceva m-a dezumflat ... Nici vorbă despre ei, dă-i dracului de bani! M-am luat după
EFECTUL MORTAL AL FUMATULUI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349305_a_350634]
-
bătrânețe! Neliniștea atâtor zile de lipsire, trezește-n el puternica pornire în valuri să-și arunce trupul ostenit, la răsărit. Așteaptă dimineața, fără tihnă, lipsindu-se de orice urmă de odihnă, îmbrățișează valul de pe urmă, cu zâmbetul albit de-atâta spumă, iar clipa-ncremenită strălucește ca viața lui... de care-și amintește într-o frântură mică de neant: un vis perdant. Foto: tablou de Marinela Grigoras Referință Bibliografică: VALURILE VIEȚII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1404, Anul IV
VALURILE VIEŢII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349815_a_351144]
-
de cocori pribegi, E un semn al veșniciei ce nu poți să -l înțelegi. Ca să văd cum depărtarea se deschide goală-n spații, Să cuprind în brațe calde forme dragi de constelații, Să îmi fie depărtarea punți ușoare ca de spumă, Să nu mai aud de lume, nici de tată, nici de mumă. Și în zborul meu pribeag peste zarea zbuciumată, Aș vrea -n infinitul vremii toată lumea să mă piardă, Să-mi fie viața străină ca un Budda fără slavă, Ca
ZBOR SPRE AŞTRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349863_a_351192]
-
odată doar pentru un amor, Spune-mi că mă iubești, ca apoi eu să mor. Vreau stele să mă-ngroape în fericirea mea, Fiind tu printre ele, mai luminoasă stea; Să mă arunc în hăuri, în râuri de planete, În spumă de luceferi, în goană de comete... Statuie de Tanagra, ca să te văd doresc, Să-ți spun o taină mare: să-ți spun că te iubesc. Dar uit, privind la tine, în negrul înserării, Căci și uitarea-i scrisă în legile
IUBIRE IMPOSIBILĂ de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349892_a_351221]
-
niște Norme), nu după stare sau pigment ! <<Credința-i moartă fără fapte ! >>(ne-a lăsat Iacov Scrisoare) CHRISTOS ne-mparte-n "oi" și "capre", doar după suflet, nu coloare ! Pentru c- așa este la modă, să condamni discriminarea, Mulți fac spume-n microfoane( cât ține televizarea !) Îi rog mult pe Analiști, Deontologi cu mintea aptă S-arate ceea ce pledează, nu prin vorbă, ci prin...faptă ! Prof. Paulian Buicescu, L.S.R. Fil. Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Nu prin vorbă, ci prin
NU PRIN VORBĂ, CI PRIN FAPTĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349916_a_351245]