1,760 matches
-
Briusov ori Maiakovski... Dar "Agora" publica După melci de Ion Barbu! Îmi vine să cred că poemul era știut pe dinafară de mai toți participanții, mai puțin de către Radu D. Rosetti. Se obținea efectul de fascinație al descântecelor, care mă stânjenea oarecum printr-o artificiozitate citadină și printr-o impresie de sechestrare a autenticului și de transplant. Oricum, După melci seducea prin magia descântecului. De partea cealaltă, poeziile ermetice, oricât de explicate vor fi fost ele în efervescentul nostru cin, produceau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
masă, s’a deschis evreilor drum larg de infiltrațiune în toate ramurile de activitate ale țării românești. Această infiltrațiune persistentă și pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă erau stânjenite de starea legislativă în țară, de spiritul democratic din Europa și de oarecare carență a partidelor politice. Întronarea unui regim național-socialist în Germania, cu principiile lui net antisemite și cu crearea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă că Decretul-Lege din 9 August 1940 nu constituia o lege „revoluționară”, ci o lege respectuoasă de Constituție și deci stânjenită în scopurile ei de principiile inserate în Constituție, pe care a căutat să le respecte. Chiar întregul caracter naționalist al Decretului, se sprijină, prin expunerea de motive, pe formula Legii constituționale din 27 Februarie 1938 și pe ideea că realitatea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sub un capitol special. Art. 7 - Taberele și coloanele de muncă obligatorie de folos obștesc sunt supuse regimului de ordine și disciplină militară. Taberele și coloanele de muncă pentru evrei vor fi puse sub comandă militară. Abaterile de natură a stânjeni buna funcționare a taberelor și coloanelor, se pedepsesc astfel: a.) Înăsprirea regimului în tabără sau coloană pentru abaterile cu caracter disciplinar; b.) Cu pedepsele prevăzute de art. 22-26 din Legea Nr. 425 din 15 mai 1941; c.) Pentru evrei, în afară de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Major în întreprinderile particulare, Secția I-a propune: 1. Toți evreii care nu au obținut carnete de scutire de muncă, reintră automat la 15 Aprilie 1943 în lotul celor destinați la muncă obligatorie; 2. În scopul de a nu se stânjeni activitatea întreprinderilor importante prevăzute în planul de mobilizare, cu contracte în curs de execuție pentru armată, evreii aflați în prezent în aceste întreprinderi, care nu au obținut carnete de scutire, -să fie lăsați pe loc în mod provizoriu până la data
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fasole și mazăre. Constituirea acestei comisii de stat cu atribuții foarte largi privind cumpărarea, vânzarea și transportul cerealelor a fost primită fără entuziasm de marii proprietari și exportatori de produse agricole care se temeau că un asemenea organism îi va stânjeni în activitatea lor speculativă. Temerile lor s-au dovedit până la urmă nejustificate căci, deși a luat unele măsuri pentru reglementarea schimburilor cu străinătatea, comisia a favorizat totodată și obținerea unor mari profituri de către exportatorii români, de altfel, principalii beneficiari de pe urma
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
excitarea intereselor personale ale tuturor celor loviți, direct sau indirect de măsurile luate de guvern”. Însă, din cauza situației externe și, ca urmare a apelului la unire și liniște lansat de guvern în noiembrie 1914, opoziția a încercat să nu-l stânjenească în luarea măsurilor excepționale menite să facă o oarecare ordine în haosul creat de război. Această situație a caracterizat cel puțin sesiunea parlamentară 1914-1915, căci în următoarea, opoziția, nemulțumită de politica externă, i-a retras creditul acordat anterior. În sprijinul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cît mai repede. 21 Ușa balconului s-a deschis și a apărut Radu. Cornel a fost înghesuit pentru cîteva veacuri între lemnul ușii și metalul balustradei, dar a încercat să devină și mai mic, făcîndu-i loc lui Radu. Acum era stînjenit, cu prezența altcuiva atît de aproape. Radu și-a aprins o țigară. Cornel a vrut să-i atragă atenția că nu-i bine pentru un copil să fumeze, dar s-a abținut. Vrei să tragi un fum? l-a întrebat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
întrebare, care dispare apoi ca zahărul în apă. Era întrebarea lui Strindberg pentru actrița Hariett Bosse. Atunci nu citisem încă Jurnalul ocult și habar nu aveam că peste un timp îl voi traduce pentru prima oară în românește... René fusese stânjenit de zâmbetul și tăcerea mea și a mai pus o întrebare: - În ce țară ți-ar plăcea să trăiești? Oriunde vom trăi vei face mereu același lucru: vei scrie și vei dormi lipită de mine. Am râs. Întâlnisem un om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Priorat, pe la amiază Dante ieși din chilia sa și o apucă prin galeria deschisă. Ușile de la chiliile celorlalți priori erau și ele deschise. Colegii săi se strânseseră laolaltă și discutau cu Însuflețire. Când Îl văzură, tăcură dintr-o dată, fixându-l stânjeniți. Mai cu seamă unul dintre ei, scund și cu o privire piezișă, de tâlhar, avea aerul că ascundea ceva. Dante se apropie hotărât. - Ce te neliniștește așa, Lapo? exclamă el, Înfruntându-l. Celălalt Își ridică bărbia cu aroganță. - Dumneata, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
garanția unei mari puteri, la 8 iunie 1959. Era desigur rezultatul vizitei lui Hrușciov în Albania, unde liderul sovietic condamnase amplasarea de rachete americane în Italia și avertizase cu o replică sovietică dacă Grecia ar fi acceptat și ea. Tito, stânjenit de faptul că în apropierea țării sale erau rachete, și-a dat din nou acordul în principiu, dar grecii au respins propunerea, în timp ce turcii au ignorat-o. Reacția negativă a celor două state, Grecia și Turcia, evidențiază faptul că între
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
pe geam. A văzut o masă cu scaune 83din trestie, două ceșcuțe de cafea, o canapea tot din trestie cu câteva perne pe ea și cam atât. A remarcat totuși că era vorba de două persoane, apoi s-a retras stânjenit într-un colț cu gândul să plece, dar în clipa imediat următoare Costash apăru în dreptul ușii ca și cum fi l-ar așteptat. Avea pe față un zâmbet ciudat, semănând mai mult cu o grimasă. Era puțin chel, brunet la
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
cred, o deficiență serioasă pe undeva. Tot îl mai aud pe bătrânul mocofan chicotind: „Ce atâtea explicații? Se vede limpede că e desfrânat, leneș, destrăbălat. Un rob al plăcerilor.“ Până acum, când lumea vorbea de mine în felul acesta, aprobam stânjenit din cap. Acum, că sunt cu un picior în groapă, aș vrea să protestez. Cu un cuvânt măcar. Kazuko, Te rog, crede-mă. Toate distracțiile astea nu mi-au provocat nici cea mai mică bucurie. Poate e un semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
îmi făcea daruri, nu însemna că mă mustra în vreun fel conștiința că dăduse peste mine un asemenea noroc, recunosc. Să-mi fi dăruit titluri și francize cum îi dăruise Elizabeth lui Leicester, și tot nu m-aș fi simțit stânjenit în vreun fel; nici nu m-aș fi dat în lături să port pene în loc de pălăria lată de cowboy care îi plăcea ei așa de mult. Așa că hainele în carouri, din pled scoțian, pielea de căprioară, pielea întoarsă, cizmele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
literaturii engleze la o universitate din New York. Prin aceasta v-am trasat tot cadrul. (Prevăd câteva nedumeriri din partea cititorului discriminatoriu, dar ce-i mai greu o să se soluționeze o dată cu partea introductivă a scrisorii. Presupun că, dacă partea introductivă nu mă stânjenește pe mine, n-o să stânjenească nici un alt suflet.) Dragă bătrâne Tigru Adormit, Mă întreb dacă există mulți cititori care să fi răsfoit paginile unui manuscris în timp ce autorul sforăie în aceeași cameră. Am vrut să văd cu ochii mei. Vocea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
din New York. Prin aceasta v-am trasat tot cadrul. (Prevăd câteva nedumeriri din partea cititorului discriminatoriu, dar ce-i mai greu o să se soluționeze o dată cu partea introductivă a scrisorii. Presupun că, dacă partea introductivă nu mă stânjenește pe mine, n-o să stânjenească nici un alt suflet.) Dragă bătrâne Tigru Adormit, Mă întreb dacă există mulți cititori care să fi răsfoit paginile unui manuscris în timp ce autorul sforăie în aceeași cameră. Am vrut să văd cu ochii mei. Vocea ta ar fi fost prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
iar cînd Mihai a deschis gura să rostească numele satului, a venit prompt următoarea întrebare: Mă cunoști? Dacă pe femeie o cheamă Săteanu..." a făcut Mihai o socoată rapidă. Cred că sînteți nenea... domnul Toader Săteanu s-a precipitat Mihai, stînjenit de acel "nenea" spus cu vorba-i lată, de țăran moldovean -, băiatul lui moș Ion Săteanu. Domnișoara vă e fiică, desigur; seamănă leit cu Aglaia, fata Lenței, sora dumneavoastră... Bravo, Mihăiță, mînca-te-ar norocul! a rîs fericit bărbatul, luîndu-l pe după umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
pălăriuța lui mototolită, Letiția s-a îndoit de mijloc sprijinindu-și coatele pe genunchii goi, iar studenta, nemulțumită că șoferul nu aprinde măcar un bec, să mai poată învăța, și-a băgat caietele în trăistuță, încercînd să moțăie și ea, stînjenită de Lazăr, singurul care se agită tot timpul, pufnind nervos. Nu te supăra, ce ai? îl întreabă. Draci, nu se vede? Ba da, dar de ce? De plăcere. Că numai drumul ăsta îmi lipsea mie azi. Cum rămîne cu Universul? Finit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
expresivi, poate din cauza unor cearcăne discrete. Vă rog, doamnă; poftiți! o invită Mihai, gata să se intimideze ca un școlar. Nu, dom' inginer, că mă grăbesc se scuză femeia, rămînînd în mijlocul încăperii. Am venit doar... începe ea, dar se oprește stînjenită de bunăvoința cu care a fost întîmpinată. Știți... se căznește ea să se explice am doi copii mici, de doi ani jumate și de un an; soțul a plecat ast' noapte la douăsprezece, în cursă, pe locomotivă; i-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
jos și m-am eliberat din strânsoarea blândă a Antoniei. — Vai, nu plecați! se rugă Antonia. Nici măcar n-am apucat să mă uit bine la Georgie. Te rog să mă ierți, copila mea. N-ai nici un motiv să te simți stânjenită de felul în care vorbesc, nu-i așa, Martin? N-am decât cele mai bune intenții, te rog să mă crezi! Te rog, stai jos și mai ia o înghițitură de vișinată. Nici unul dintre noi nu s-a așezat, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
72 (USHMM, microfilm 43). 50 Declarația lui Lili Moscovici XE "Moscovici, Lili" Înaintată Tribunalului Poporului din Iași, ibidem, vol. 24, pp. 76b-77 (USHMM, microfilm 44). Un ofițer german care a privit cu satisfacție evidentă căruțele Încărcate cu cadavre a răspuns stânjenit la observația lui Lili În românește (cu speranța că el nu va Înțelege) despre realizările „culturii germane”: „Nicht wir, eure Tzigeunes” - adică: „Nu noi [am făcut asta], ci țiganii voștri” (cu alte cuvinte, românii). Mulți germani Îi considerau pe români
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
unui pătrat; cea de-a patra latură era ocupată de o masă lungă, din lemn de stejar. Acea fracțiune a membrilor care cerea să se pună flori pe masă era mereu înfrântă de fracțiunea care simțea că spiritul divin e stânjenit de farmecele materiale. Erau de față Brian, Gabriel și Adam, William Eastcote și Anthea, domnul și doamna Robin Osmore, doamna Percy Bowcock, Nesta Wiggins, Peter Blackett, doamna Roach, soția doctorului, Nicky Roach, fiul lui, actualmente student la spitalul Guy, Rita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să scoată țipete isterice. Își spuse: „Am nevoie de ajutor, trebuie să-i fac să vină!“. Porni să înoate, cu îngrozitoare încetineală, îndărăt, spre țărm. Emma lăsă fetele să i-o ia înainte. În absența lui Tom, tovărășia lor îl stânjenea și, evident, erau și ele stingherite. Pearl și Hattie începură să zburde ca niște școlărițe în vacanță, râzând în gura mare, probabil că de el. Regreta că acceptase să vină. Nu era adevărat că priveliștea îi amintea de Donegal, acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
to keep my heart in jail But the choice was love or fear of pain and I... Chose... Love... Cos everything is energy and energy is you and me... Ni se aduc cafele. Danny îmi strânge mâna și gestul mă stânjenește. De n-ar fi fost atât de cald... Îmi spovedesc emoțiile și-n clipa aceea îmi dau deja seama că sunt mai mult „Diana“ decât jurnalist. „In through the nose and out through de mouth.“ Facem exerciții de respirație împreună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
serioși, ignorat, Aristip suporta neajunsurile acestei reputații care, așa cum se întâmplă adesea, ține de fantasmele, de imaginarele neînfrânate și de delirurile iscate în mintea celor mărginiți, a celor mărunți și meschini când vine vorba de plăcere. însuși acest cuvânt îi stânjenește și-i face arțăgoși pe pedanții triști și constipați. Căci cum s-ar fi putut vorbi corect despre Aristip și ai săi dacă vreme de secole n-a existat o doxografie în limba franceză, până la cea stabilită de mine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]