10,783 matches
-
decît decorarea reprezentanților unei elite. Și simplul fapt că după închiderea listei de decorări Emil Constantinescu a stîrnit nemulțumiri în presă poate fi considerat o dovadă că el și-a atins scopul - acela de a decora, dar și de a stîrni nemulțumiri prin acordarea decorațiilor. Dacă e să fim cinici pînă la capăt, orice decorație începe prin a fi o tinichea, chiar dacă ea vrea să reia o tradiție. Ea devine un semn memorabil de-abia în clipa cînd stîrnește invidii și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
de a stîrni nemulțumiri prin acordarea decorațiilor. Dacă e să fim cinici pînă la capăt, orice decorație începe prin a fi o tinichea, chiar dacă ea vrea să reia o tradiție. Ea devine un semn memorabil de-abia în clipa cînd stîrnește invidii și controverse, ca oricare alt premiu. După un regim în care marile premii se obțineau de la Bancorex, printre altele, regimul Constantinescu a reinstituit "tinichelele", premierea morală, cu alte cuvinte. E totuși cam mult să-l acuzi pe cel care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
Antonio Patraș Romanul Adio, Europa!, care face obiectul rândurilor de față, a circulat, în manuscris, și înainte de 1989, stârnind entuziasmul multora - "o carte importantissimă", spunea Alexandru Paleologu, căruia îi fusese încredințată spre păstrare și, eventual, publicare. De ce ar fi atât de importantă această carte? În primul rând, pentru că autorul utilizează aici satira directă, realizând poate cea mai importantă operă
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
sunt declanșate de un fapt banal: râsul eroului în fața unui afiș "cultural" în care, dintr-o sublimă eroare, printre numele de scriitori de literatură pentru copii și tineret", în locul lui Karl May fusese trecut Karl Marx. Acest anodin "râs homeric" stârnește un adevărat cutremur în sânul puterii, destituirile se țin lanț, iar cei doi soți sunt implicați fără voie în meandrele politicului al căror vertij va provoca moartea Olimpiei și internarea forțată a lui Candid într-un ospiciu amintind de celebrul
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
și polemică, înlocuiește criteriul cronologic cu cel estetic. A reținut numai 69 capodopere, cele socotite de talent le-a expediat la anexe. Prin această extravaganță care stătea la baza sistemului său estetic trihotomic, ediția lui Dragomirescu e bizară și inconcludentă, stîrnind puternice - îndreptățite - obiecțiuni în epocă, fiind și plină de greșeli de tipar. N-a făcut furori nici ediția Călinescu din 1938, deși marele critic examinase atent și migălos întreg corpusul de manuscrise eminesciene. Nici n-a voit să-și definească
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Pavel Șușară N.B. Din acest text a fost publicat un fragment într-unul din numerele mai vechi ale României literare. Cum acel fragment a stîrnit atunci numeroase reacții, reiau acum textul în integralitatea lui, măcar și numai pentru a oferi pomenitelor reacții, fie și tardiv, o justificare mai consistentă. (P.Ș) După propriile-i mărturisiri 1, Camil Ressu provine dintr-o familie macedoneană, originară din
Camil Ressu, la o nouă privire (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16514_a_17839]
-
se știe încinge! [(Criptogramă)] [...] Așa, asta-i treaba poeților. Vorba e numai s-o știi țintui bine într-o rimă, nu în mijlocul versului și las' de nu prinde". Țintuită la rimă, frumusețea întrulpă nu s-a prins, acolo a rămas, stîrnind nedumerirea generațiilor de școlari. * Tot Coșbuc, vizitat acasă la 16 februarie 1918, e găsit: "...în halatul de lucru, o flanelă descheiată (peste cămașă) și ruptă în coate, cu șoșoni drept ghete, își vede de treabă: șterge cu guma notițele făcute
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
perfect limba rusă, deși emigrase de mic cu familia în Anglia. Se întorcea în Rusia cu nostalgie și curiozitate. în aceeași perioadă Anna Ahmatova, la peste cincizeci de ani, se bucura de o popularitate care o făcea vulnerabilă în fața puterii, stîrnind invidia și paranoia ce aveau să-i fie fatale. înainte de Revoluție făcuse parte din gruparea literară acmeistă, conceptual opusă simbolismului, înființată de primul ei soț, poetul Nikolai Gumilev. Deși se despărțise de acesta din august 1921, cînd Gumilev căzuse victimă
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
cînd citește în public. Auditoriul îi știe pe de rost poeziile, pînă și acelea care circulă doar în samizdat (Recviemul). în 1940, la apariția volumului Din șase cărți Ahmatova este propusă pentru premiul Stalin. Reacția pe care această nominalizare o stîrnește constituie preludiul nenorocirilor ce aveau să se țină lanț. Revoltat, un membru al Comitetul Central întocmește o notă despre "mizeria pe o care o scrie Ahmatova" și care se revendică exclusiv din două surse - Dumnezeu și dragostea libertină -, concluzionînd că
Întîlnirea dintre Anna Ahmatova si Isaiah Berlin by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16546_a_17871]
-
am pus, la drept vorbind, problema în acești termeni, cum să-i numesc, interesați. Dar m-am gîndit că este cinstit să-i indic cititorului sursa de satisfacție cea mai vie pe care o descoperisem eu însumi și anume freamătul stîrnit în jurul unor opere, multe tăcute astăzi, ca o pădure desfrunzită, de cuvîntul criticilor de ieri sau de astăzi. Orice operă are o astfel de umbră în mijlocul căreia strălucește. Luați-i umbra și dispare strălucirea. O istorie a literaturii trebuie să
Despre istoriile literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16604_a_17929]
-
bunătăților Lui, suntem pururi la începutul acestei cunoașteri sau simțiri, cum cunoscând o persoană omenească, sau gustând prin iubire farmecul comuniunii cu ea, suntem pururi la începutul acestei cunoașteri, sau comuniuni. Fiecare nouă cunoaștere, prin trăirea în această comuniune, ne stârnește, dată fiind fericirea gustată în ea, la o altă cunoaștere și comuniune mai bogată, mai substanțială. Toate cunoașterile, toate comunicările dinainte le-am uitat, sau dacă nu le-am uitat, ele își capătă de fiecare dată noi înțelesuri, noi adâncimi
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
fi adjudecat definitiv în lumea literară dîmbovițeană calitatea de trouble fęte. M-am întrebat multă vreme cum de un om care se bucură de prietenia lui Umberto Eco și Gianni Vattimo, laureat al mai multor premii internaționale de prestigiu, poate stîrni în țară atîta idiosincrazie. Cred că am aflat o parte din mister după ce i-am citit consistenta antologie de texte publicistice Avataruri de tranziție. Cele mai multe dintre ele au apărut în decursul anilor în "Cotidianul", dar și în alte ziare și
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
dar, cu siguranță, el nu poate fi decît pe placul cititorilor care au posibilitatea să vadă ceva din culisele vieții literare). Tot ce scrie Marin Mincu este demn de interes. Articolele sale pot să placă sau să scandalizeze, pot să stîrnească admirația sau furia, dar, cu siguranță, ele nu au cum să fie ignorate. Stilul zarifopolian, ironia discretă, dar necruțătoare, logica impecabilă orientată permanent direct spre inima problemei aflate în discuție, lipsa de complexe în fața miturilor de tot felul (de la cele
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Agresivitatea surprinzătoare din studiul lui Dan Botta O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat inițial în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941, urmată de provocarea simultană la duel, îi stârnesc celui atacat o mânie greu de stăpânit. Blaga devine necruțător în reacția sa, ultima, care depășește, în violența verbală, limitele acceptabile. Articolul se intitulează Alte încercări de expropriere literară și apare în "Tribuna", nr. 52 din 9 iunie 1941 (figurează
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
guvernamental, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care s-a autosesizat că articolul Matusalem votează din Cotidianul e o ofensă la adresa pensionarilor, a vîrstnicilor din România. Responsabilul de număr, Alex Leo Șerban ne dezvăluie în introducere că rareori o temă a stîrnit atîtea discuții contradictorii în plenul redacției, colegii lui dorind cu toții să-și expună punctele de vedere. Firește, în bună tradiție dilematică, părerile sînt împărțite. "Cazul Mihăieș" prilejuiește deci o sănătoasă dezbatere nu doar a pamfletului exasperat de felul cum au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
înșiși". Corectitudinea politică îi este lui H.-R.P. odioasă fiindcă nu încearcă să ne convingă ci caută să ne constrîngă, "și nu prin argumente, ci cu ajutorul puterii instituționalizate". Cronicarul e sigur că articolele din acest număr al Dilemei vor stîrni reacții și prevede implicarea în discuție a unor universitari româno-americani.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11894_a_13219]
-
noi n-ar fi cumva ca un clopot care răsună în gol, fără ecourile, fără oglinzile critice, fără comentariile aplicate (și de un limbaj specializat, anevoios de urmărit și de aceea disprețuit de cititorii profani), fără dezbaterile pe care le stârnesc în aceste reviste? Atâtea dintre ideile înnoitoare care există în eseurile și poemele și prozele găzduite de reviste n-ar fi ele, fără aceste reviste, aidoma unor semințe fără pământ? Dar să mă opresc din seria de întrebări cu un
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
Cristian Teodorescu Declarațiile de avere ale demnitarilor de tot felul trebuie să fie mult mai amănunțite decît pînă acum. Decizia asta a stîrnit un viespar de nemulțumiri. Se intră cu bocancii în viața personală a unor personalități! Asemenea declarații îi vor expune planurilor de acțiune ale hoților pe cei care le vor face ! E o încercare de a abate atenția opiniei de la adevăratele
Exerciții de memorie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11942_a_13267]
-
Sorin Dumitrescu La invitația lansată mediului artistic românesc de a comenta recent apărutul Muzeu Național de Artă Contemporană, instituție care a stîrnit mari controverse încă din faza ei de inițiere, am primit de la pictorul Sorin Dumitrescu această analiză surprinzătoare și neconvențională a fenomenului artistic contemporan. Deși textul inițial este mai amplu, cu o bogată incursiune istorică, am selectat fragmentul care se referă
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
partid s-ar fi compromis pentru totdeauna, iar liderii lui n-ar mai fi avut nici o șansă să comunice cu lumea civilizată (reacția acesteia fiind pe deplin justificată). Iată însă că un comportament de aceeași natură înregistrat la Chișinău nu stârnește nici o reacție, nici măcar în publicațiile de la noi, specializate în monitorizarea abaterilor de la corectitudinea politică.
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
se revendică de la o filieră internă, iar această competiție a mândriilor naționale va juca un rol decisiv în alterarea polemicii spre reproșuri jignitoare. Dar asta nu e totul. O notă finală e menită să pună paie pe foc, pentru a stârni sensibilitatea și orgoliul lui Blaga. După ce informează că a expus ideile despre frumosul românesc încă din 1934 în două conferințe rostite la radio, Dan Botta reproșează eseului Spațiul mioritic că se face ecoul nemărturisit al interpretărilor sale, "relevând ritmul ondulatoriu
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
joacă rolul unei femei cameleonice ce desfășoară o anchetă proprie (iubitul ei fiind unul dintre cei cinci) al cărei scop e o vendettă. S-a spus deja că modurile în care personajul ei ucide sunt de o inventivitate care ar stârni și invidia lui Poe. Stilizarea vizuală e deci mai subtilă decât în Amélie. Apare montajul de fotografii, artificii în colțul ecranului, e drept, mai explicite decât cele ale lui Greenaway. Și-au făcut în schimb apariția efectele speciale, cu toate că ai
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
La noi nu se cunosc decât puține cazuri de vocație feminină - dincolo de relații sentimentale. De obicei e un simplu popas între două aventuri, o forță neîntrebuințată momentan în preocupări mai esențiale." Scos din context, desigur, pasajul citat ar putea să stârnească suspiciunea că până și criticul de la Sburătorul - model de civilitate și toleranță - s-a lăsat ademenit de mecanica mai mult sau mai puțin previzibilă a gândirii elitist-machiste. Însă autoarea se grăbește să ne dea lămuriri asupra contextului: avem de-a
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
autenticități certe, de aceea nu au fost incluse nici într-o ediție de Opere Caragiale. Dar e bine că sunt adunate acum în volum, pentru a reconstitui imaginea scriitorului așa cum era reflectată în presă. Altele sunt însă piesele publicistice care stârnesc mai mult curiozitatea în acest șir de restituiri. În România, prima culegere de interviuri adunate într-un volum se realizează - după cum ne încredințează C. Hârlav în prefața ediției sale - în 1892, cu Plebescistul presei, cuprinzând răspunsurile la o anchetă (un
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Marius Chivu In mod normal un premiu literar ar trebui să provoace o reacție în lanț: criticii comentează cartea premiată încă o dată, revistele o dezbat, eventual se stârnesc polemici (interes în câmpul literar-cultural, de specialitate, deci reconfirmarea - de cele mai multe ori - a valorii cărții), autorul și cartea ajung instantaneu și în atenția presei de informație, televiziunile îl invită pe autor la talk-show-uri, ziarele îi iau interviuri (interes în presa
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]