3,144 matches
-
vor veni după amiazăCu pași de pâslă și cu mâini uscate -O vor culege parcă ar fi treazăși-or aștepta să-i dea niște agate.Dar pân’ la urmă rece va rămâne,Cu cer și cu țărâna măritată;Isuse ’nalte, nobile stăpâne,Dece chemași, la tine, mândra fată?(Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938... VI. DUPĂ AMIAZĂ, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1739 din 05 octombrie 2015. Cine oare a murit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
amiază Cu pași de pâslă și cu mâini uscate - O vor culege parcă ar fi trează Și-or aștepta să-i dea niște agate. Dar pân’ la urmă rece va rămâne, Cu cer și cu țărâna măritată; Isuse ’nalte, nobile stăpâne, Dece chemași, la tine, mândra fată? (Din volumul în manuscris „Iarmaroc”) --------------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV nr. 4, noiembrie - decembrie 1938 HEI, MOARTE Hei, moarte, ce treci ca un vânt, cu zile de cer și pământ, oprește trasura dealatul cu
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
parcă mă înec. Cuvintele se opresc undeva și doar cântecul clopoțeilor roșii l-aș mai recunoaște. Din rama veche și prăfuită chipurile lor îmi zâmbesc și mă îndeamnă să mă liniștesc. Rup logodna cu durerea și-mi îngrop tăcerile ca și cum stăpână am fost peste ele mereu. Mă mint, asta o știu și promit că nu o voi mai face dar om sunt și prea nu știu multe. Mă destramă cuvintele și necuvintele, mă adun temporar și ineficient... - O! Tu, Doamne! Trece
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
omenești În ultima vreme circulă filmulețe cu fel de fel de păsări și animale care își arată dragostea, iubirea, aproape mai uman decât oamenii. Vezi găinușa aceea care vine să fie îmbrățișata de un copil, căluțul care se așează în poala stăpânei lui să fie mângăiat, văcuța aceea drăgălașă care își pune grumazul pe umărul stăpănului, peștele care sărută gurița unui bebeluș, sau cioara care strange gunoiul aruncat de oameni..... Copacul credeți că nu simte durerea când dai cu toporul în el
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR ( MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353271_a_354600]
-
mă prinzi de mână, Sufletul să-mi încălzești, Să-nceapă dragostea nebună, Pe trupul meu să te topești. Singur și trist în noaptea rece, Doar eu cu stelele și luna, Tot îndemnându-le să plece Când va veni-n târziu ... stăpâna. Nu mai scrisese până atunci nicio poezie și se mira și el de unde până unde această inspirație. Poate că situația sa, deloc de invidiat, îi generase aceste versuri. Nici el nu știa ce trebuie să facă, să nu supere pe
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
care oglinzile își rup colțurile în razele stelelor Cealaltă galaxie își trăiește eul meu Îi simt respirația și imitația Luna îmi trimite zâmbetul ei nocturn pe care i l-a furat soarelui De ce ziua are un stăpân, iar noaptea o stăpână? Unde începe pielea să-și miroasă propria-i decădere? În brațele timpului agonisit... Referință Bibliografică: Eu sunt capătul... Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate
EU SUNT CAPĂTUL... de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352845_a_354174]
-
inegalabilul Benone Sinulescu premerge drumului spre scenă căci întâlnirea aceasta este pragul scării muzicale a lui Naidin. Secunda e comprimarea timpului, dar pentru viitorul artistic al lui Naidin, secunda în care el l-a săgetat pe interpretul Benone Sinulescu e stăpâna timpului, căci atunci s-a consfințit cu sigiliu pe viață punerea în valoare a fructelor talentului său, începând să pârguiască! Tot cam în acea vreme, maestrul Benone Sinulescu mai pusese ochii pe o minune de fată frumoasă, cu o voce
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
Articolele Autorului De ce să fie astăzi ziua voastră? De ce să fie astăzi ziua ta? Că doar zidită ești din coasta noastră Au!, ce mă doare astăzi coasta mea! De ce să fie astăzi ziua ta, Nu-s oare toate ale tale? Stăpână ești, cum poți uita, Cum toate ți se-aștern în cale? Dar dacă este, totuși, ziua ta, Eu îți trimit, în gând, o sărutare. Tu știi că nu te pot uita; Azi, inima ți-o dau în loc de floare! Și dacă
DAR DACĂ ESTE, TOTUŞI, ZIUA TA... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354341_a_355670]
-
magnoliile. M-ai încuiat în tine și salutam fiecare copac, promițându-i un regal de cuvinte dacă va înflori pentru amândoi deodată. Au înflorit până și munții, de-mi făcusem potecă direct pe picturi și îi mințeam că le sunt stăpână, ba chiar că i-aș fi învățat să adoarmă într-o zi de marți. Apoi voi întârzia să mă închei la nasturi și voi invita vara pe talazuri, să le sfințească tăcerea și să le ademeneaască într-un duet. Acolo
PETALELE EDENULUI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354386_a_355715]
-
a mai face o schimbare. Vorbim de starea de singurătate când lângă tine este o lume impenetrabila, zăvorâta în ea însăși. Adică despre singurătatea în doi, în trei.... Pentru această stare de singurătate este de vină situația când mintea devine stăpâna. Mintea devine stăpâna și te face sa visezi frumos. Îți dă tot ce dorești și fără muncă. Crezi că ești ce vrei tu, chiar si rege te face, în închipuirea ta. Te îmbată cu apă propria minte și te ține
SINGURATATEA LIBERTATII de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354517_a_355846]
-
o schimbare. Vorbim de starea de singurătate când lângă tine este o lume impenetrabila, zăvorâta în ea însăși. Adică despre singurătatea în doi, în trei.... Pentru această stare de singurătate este de vină situația când mintea devine stăpâna. Mintea devine stăpâna și te face sa visezi frumos. Îți dă tot ce dorești și fără muncă. Crezi că ești ce vrei tu, chiar si rege te face, în închipuirea ta. Te îmbată cu apă propria minte și te ține în singurătate. Cu
SINGURATATEA LIBERTATII de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354517_a_355846]
-
în propria ta casă? Cum dau eu acum ochii cu prietenii mei și cu stimabilul avocat?!... - Of, mai încetează, tată, cu lamentări dintr-astea. Vrei să te las baltă și să plec în lumea mea? Crezi că eu nu sunt stăpână pe ceea ce fac? - Cum să fie bine ce faci tu?!... Crezi că e bine să faci doar ce-ți trece prin cap, să nesocotești sfaturile mele bune? De-aia te-am trimis la studii la Cambridge? Vrei să rămâi săracă
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
Genul a fost practicat de nume cunoscute din Italia, Franța, Spania, Anglia, Germania, Rusia... Voltaire - Epitaf unui papagal / E îngropat aici, devale,/ Un papagal. Vorbea curent / O zi și-o noapte în taclale.../ El a lăsat, prin testament,/ Acest talent... stăpânei sale. Un lucru ciudat la prima vedere este acela că, în prezent, epigrama este prezentă aproape exclusiv în spațiile de limbă română - România, Republica Moldova, Banatul sârbesc, Bucovina... Explicația este că românul posedă, în măsură mai mare decât alte popoare, darul
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
fină, sensibilă, frumoasă, inteligentă, înzestrată cu talent artistic, încât să fie mult plăcută hunedorenilor ca o vrednică răsplătire a dragostei lor, după ce l-au pierdut nedrept și dureros pe neuitatul Drăgan Muntean. Orăștia și Țara Hațegului sunt ocupate de o stăpână bună, fără să le supună, ci să le cânte cântece de dor, de dragoste, de credință, de patriotism, comparabile doar cu ceea ce cântau, poate, cândva, întâile și frumoasele femei dace. Cântecele Marianei Anghel vin de foarte departe și merg spre
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
cu altul, pentru care râsul tău nu are prețul ce i-l dau eu și nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv și fără împărtășire. Te urăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupuind că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aș fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
Tot vorbind mereu de stele m-am surpins, gândind la steaua mea. O vedeam acolo, între ele și prin tine, parcă strălucea! Tot vorbind de mare și de lună ne-am scăldat în vise amândoi. Ne-am trezit cu dragostea, stăpână. Cerul însuși cântă pentru noi! Craiul nopții Dorul, craiul nopții mele Îmi aprinde tainic stele. Într-un ochi de peruzea Mi-nflorește dragostea Și-ntr-o rază de lumină, Luna galeșă mi-anină Visele care așteaptă Mângâierea înțeleaptă. Dorul, craiul
DRAGOSTE DE MAI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354079_a_355408]
-
După amiaza va pregăti cina pentru timpul șchiop 6-Telefonul La capătul firului sunt secunde pe care timpul le înrămează spaima de a nu pierde zâmbetul bogat al toamnei desprinde silabe din carnea cuvintelor se naște strigătul de iarnă al fricii stăpâne din sânge întunericul iscălește vocale pe diapazonul vocii clinchetul metalic îmbracă stingher singura chemare stinsă în marea de foc a zborului Referință Bibliografică: Unsprezece Septembrie / Ovidiu Dinică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi
UNSPREZECE SEPTEMBRIE de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353099_a_354428]
-
atunci o luă la fugă, dându-se de-a berbeleacul prin zăpadă ca să stingă focul ce-l pârlea. Fugărit, plin de sânge și pârlit, ajunse la Palatul Împăratului Codrilor, unde BABA CLOANȚA ronțăia copacii sfârtecați de Pui de Ger. -Aoleu, stăpână, mor, m-au lovit, m-au rănit și m-au pârlit! -Ce ai, mă, blendărache? Ce ți s-a întâmplat? Dar când văzu cum arată javra sa uriașă și vitează, se înfricoșă și strigă: -Nu te mai boci, potaie puturoasă
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
lui Alexandru cel Mare, cea mai mare putere europeană. Să ne amintim inclusiv faptul că pe la 326 î.e.n. „Zopyron, guvernatorul macedonean al Traciei a fost ucis într-o expediție împotriva Geților”. La deata respectivă se știa că Macedonia era deja stăpâna lumii, din India, prin Egipt și toți Balcanii. Geții sunt cei care, nu numai că rezistă invaziei, dar îl doboară pe guvernatorul însuși, deci erau o forță militară de invidiat. Iar despre puterea de necontestat a geților să ne amintim
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
Așa a făcut și înainte ca bătrâna să facă comoția. Toată noaptea a urlat, de parcă urla la stele. Noaptea era întunecoasă, nu se vedea nici o stea pe cer și totuși Lăbuș urla parcă a pagubă. Oare să fi prevestit plecarea stăpânei sale din lumea drepților cum spunea singură? Gândurile lui Săndica se învălmășeau și se întreba mereu dacă să plece sau nu din localitate. Trebuia să vândă totul. Cui să-i vândă și pe ce preț? Și dacă relația cu Mircea
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
liniște și nu accepta nicio invitație la dans sau altă companie sub clar de lună. Se petrecea ceva straniu cu ea, dar nu înțelegea ce anume. Cei de pe plajă o numiră „Doamna misterioasă din Carpați”. Narcisa nu mai era însă stăpână pe sentimentele sale. De la un timp, în fiecare noapte avea un vis ciudat. Din întuneric i se arăta un prinț strălucind în lumină. Nu reușea să-și limpezească gândurile și decise să plece la Constantinopol. Dar într-o dimineață proiectele
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
New York, Dubai... dar își lasă părăsiți părinții și ținuturile copilăriei. Își șterge din conștiință urmele și o încarcă de aviditatea bântuirii carnavalului planetar. Vin străinii să exploreze minunile Moldovei de Sus și se întorc la ei reconciliați cu natura pură, stăpână a universului, încărcați de plăcerea priveliștilor, de cunoașterea artei, tradițiilor, culturii țărănești, istoriei acestei părți de lume, recuperatoare a frumuseții lumii din întregul ei. Botoșaniul e una din așezările dintre frontierele de piatră, păduri și râuri, ale ținuturilor domnite de
MIHAI MĂLAIMARE. TEORIA GESTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353706_a_355035]
-
bărbia pe creștetul fetei, într-un gest de tandrețe și o strânse în brațe cu afecțiune. Fata radia de bucurie. Simțea cum liniștea i se revarsă în tot corpul. Picioarele i se mișcau singure. Nici pe gânduri nu mai era stăpână. Alergau pe câmpii înverzite, pline cu maci roșii, ca niște pete sângerii pe un cearceaf de un alb imaculat. - “Așa va fi oare și după prima mea noapte de dragoste? Vor înflori macii iubirii împărtășite, a dăruirii necondiționate?” Ridică ochii
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
2014 Toate Articolele Autorului Claudia Procula soția procuratorului Ponțiu Pilat stătea așezată pe un jilț tapisat, lângă o masă într-una din încăperile apartamentului ei din fortăreața Antonia. Cele două sclave ale sale se aflau în apropiere privind-o pe stăpâna lor cu atenție căci la cel mai mic gest al ei ele ar fi sărit pentru îndeplinirea oricărei dorințe a stăpânei. Claudia Procula însă nu dorea nimic. Pe drumul de întoarcere spre fortăreață pe cele trei femei le apucase ploaia
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
din încăperile apartamentului ei din fortăreața Antonia. Cele două sclave ale sale se aflau în apropiere privind-o pe stăpâna lor cu atenție căci la cel mai mic gest al ei ele ar fi sărit pentru îndeplinirea oricărei dorințe a stăpânei. Claudia Procula însă nu dorea nimic. Pe drumul de întoarcere spre fortăreață pe cele trei femei le apucase ploaia iar Claudia avea hainele în neorânduială, ude, și la fel și pieptănătura. Sandalele îi erau pline de pământ amestecat cu apă
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]