12,817 matches
-
să iau în deșertă acest dar cu care ne-a înzestrat Dumnezeu: dragostea. Doresc să mă iei în serios pentru că eu însămi ți-am deschis poarta inimii mele cu încredere și bucurie ...” Profesorul R. nu îndrăznește să pronunțe cuvântul „iubire”, stăpânit de teama de a nu închide într-o „cutie sonoră” ceea ce trăiește cu ochii, cu degetele, cu buzele, cu inima, „dincoace” de amenințarea aproape materială a timpului care „fuge ireparabil” (vorba poetului!). De fapt, nu pare a fi decât teama
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
complete unei femei. După cum nu și-ar putea pune în valoare calitățile în lipsa „prezenței binefăcătoare și tonifiante” a femeii inteligente și iubitoare, care să-i umple inima cu bucuria existenței prin și pentru celălalt. Ceea ce presupune că și ea este stăpânită de sentimentul dăruirii generoase, dezinteresate. Ca să-și poată da seama cum este apreciat acum, Profesorul face un exercițiu de „evaluare comparativă”. Privind înapoi, spre tânărul aflat „la începuturile bărbăției sale”, nu poate să nu constate diferența între elanul nestăpânit și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
interesante") și adierea erosului, cu fiorul, entuziasmul și tristețile sale: sfîrșitul aventurilor Bărzăunului, ne sugerează, subtil, autorul, înseamnă, de fapt, sfîrșitul vîrstei de aur a copilăriei. Stilistic, romanul lui Dumitru Vacariu e fără cusur. Prozatorul are, fără îndoială, harul povestirii, stăpînind arta portretului și a descrierilor fastuoase (iată Stînca sau Piatra Doamniței: "Peretele se ridica drept, fără nici o înclinare, pînă la o înălțime de peste 200 de metri, ori poate mai mult brăzdat din loc în loc de dungi zimțuițe, pe care se clătinau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că dă cîteva lovituri de cazma în jurul lor, ca să pară descoperite atunci, apoi le ridică și începu să le întoarcă pe toate părțile. Bărzăunul prinse viclenia Ilincăi și, gîndind că descoperirea sa ar putea avea vreo importanță, nu se putu stăpîni să nu strige, ca să-1 audă toți: Eu le-am găsit! Vlad, Virgil și Tomiță se apropiară imediat de Ilinca. Ce-s astea? întrebă Tomiță. Eh, nimic... niște fleacuri... Credeam căă... Uite, lut ars. Începură să se uite cu toții curioși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la iedul care i se frămînta în brațe, zise cu hotărîre, dar și cu mare regret: Eu dau drumul iedului... să se ducă la mama lui... Și începu să plîngă, cu hohote scurte, pe care încerca zadarnic să și le stăpînească. La început nimeni n-a spus nici da, nici nu. De altfel nici n-ar fi știut ce să spună. Ochii tuturor se contopiseră cu ochii puiului speriat și trist. Ce-au zărit în ei nu știu, dar în aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
am spus eu s-aștepte. Bărzăunul nu răspunse nimic cu privire la vorbele cumnatului său, ci consideră că-i mult mai bine să-i dea Ilincăi vestea extraordinară, care precis o va bucura teribil de mult, veste pe care abia se mai stăpînea să n-o strige întregii lumi. Era poet! Știi, Ilinca, începu el sacadat, în ritmul pașilor de fugă, astă noapte am scris tot timpul, pînă-n zorii zilei... 4 poezii... care o să-ți placă... Sînt... sînt de dragoste... Ilinca îi aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
înaltă ca o casă, așezate în formă de unghi ascuțit. Bărzăunul se ridică și se apropie înfiorat de lespezile dispuse în formă de poartă. Presimțise ceva și nu se înșelase. Se uită cu atenție și deodată nu-și mai putu stăpîni un strigăt de uimire. Hei, ia priviți aici!... Bănuiam eu că așa va fi! Și începu să sară pe lîngă cele două pietre, de parcă l-ar fi înțepat niște viespi în tălpi. Toți întoarseră capetele spre el, la început contrariați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
astăzi!", constată puiandrul. Bună ziua, șoricel de pădure! Apoi: Bună ziua, cocoșule de munte! Și iarăși: Bună ziua, ciocănitoareo! Bună seara, liliacule! Încă vreo două zile ca astea și am să uit să deschid gura", își spuse Lupino, reușind cu greu să-și stăpînească dezamăgirea. Trecuse încă o zi în care mersese mult, fără direcție, în speranța întîlnirii unui interlocutor. Ajunsese să-și dorească să schimbe o vorbă cît de neînsemnată, pe orice temă, numai să nu se izbească de dispariția tuturor celor pe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
secundă de ezitare, după care săriră. Șocate, disperate, înnebunite de spaimă, căprioarele se împrăștiară în toate direcțiile, țipînd gutural tardive avertizări de pericol. O secundă de ezitare, după care încremeni. Cine era? Ce făcea aici? Ce forță străină lui îl stăpînea? Ca smuls dintr-un coșmar, Lupino se dezmetici în clipa imediat următoare. În doar cîteva zile se transformase într-atît încît să nu-și poată controla pornirile ucigașe? Nu pentru asta se apropiase de turmă! Ratase din nou. Căprioarele dispăruseră fără
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
observat la timp și de secretară... Aceasta are oroare de clănțănitul semințelor, ca pe stadion! Dar nu asta contează, nu ce cred oamenii despre tine, ci, în primul rând, ceea ce crezi tu despre ei! Să-i cunoști și să-i stăpânești, să știi să-i pui la treabă, să-i faci să acționeze uniți, ca să spună toată lumea că ți-ai creat un „colectiv” pe cinste! Să nu dai impresia că ai vreun subaltern preferat, că strici „coeziunea”! Îi tratezi pe toți
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
afla ce s-a mai întâmplat în biroul lui Beșleagă se înscrie sub aceleași imperative istorice. De aceea mă întreb așa, în virtutea inerției: Pe cine va chema mâine? Ce întorsătură va lua viața și activitatea institutului nostru după ce Beșleagă va stăpâni în profunzime toate dosarele, toate problemele? Cine știe?... NOROC, PANDELICĂ! Presupun că sunt la sfârșit. De fapt, nu prea mai am îndoieli. Orice aș face, nu se mai schimbă nimic. Întrevăd finalul justificat de toate teologiile și filosofiile. Justificat, transfigurat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Mayor, fost director general al UNESCO, “ A spune educație este o condiție indispensabilă pentru dezvoltarea economică și socială, într-o lume în care știința și tehnica pătrund în toate angrenajele vieții și funcționării societăților și în care cei care nu stăpânesc scrisul și informația sunt condamnați la dependență, este poate o banalitate, dar aș reține de aici două aspecte: În primul rând, importanța dreptului la educație și al exercitării lui depline alături de alte drepturi ale omului, fără de care nu există nici
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
îi va aprecia rezerva, iar guvernul său îi va fi și mai recunoscător. Modestia aduce multă forță. În sfârșit, este necesar ca ambasadorul să se ferească de orice tip de acces emoțional (s.tr.). Un ministru care nu se poate stăpâni oferă adversarilor săi un avantaj incalculabil. Este oare nevoie să mai amintim ce s-a întâmplat în 1914? Întotdeauna am apreciat, la modul cel mai elogios, moderația de limbaj a cancelarului Imperiului, dl. de Bethmann-Hollweg17. Dar, (în ajunul războiului), sub
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
să o deschidă sperând că va găsi o nouă scrisoare de la „El” care o tulburaseră atât de mult. Toate gândurile se învârteau doar în jurul lui în încercarea disperată de a-i afla identitatea atât de bine păzită. Reuși să se stăpânească și trecu pe lângă aceasta fără să o deschidă, deși se vedea ceva în interior. Îi putea distrage atenția de la spectacol, chiar să o întoarcă din drum orice mesaj venit din partea lui și nu voia asta. Voia să se bucure de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bună modalitate la care se gândise și i se părea și singura, era aceea de a-l întreba chiar pe el. Cum? Exact așa cum proceda și el. Cu emoțiile care o sugrumau și pe care cu greu reușea să le stăpânească, scrise cu litere de mână pe o hârtie albă de dimensiuni mici: „Cine ești tu?” Nu reuși să scrie mai mult de atât, dar era suficient dacă primea un răspuns. O împături cu grijă și cu inima bătându-i de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
1,206. 16 Cuvânt inventat de Unamuno, cu sensul de eu colectiv, eu-uri. 17 Elena a fost cauza cumplită a războiului, dar au murit pentru moartea lipsei de onoare. Horațiu, Satire, 13, vv.107-108. 18 Nedemn/putere ce, ocultă, stăpânește peste rău, Cântul XXVIII "Către sine", vv.14-15. 19 Băutura făcută din flori de tei este considerată a fi antispasmodică. 20 Erostrat a fost grecul doritor de celebritate care a dat foc templului Zeiței Artemisa din Efes (una din cele
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
se contopește cu povestirile mitologice într-o viziune completă despre lume. La Sofocle este strâns legată de lumea mitologiei și constituie „elementul determinant al structurii sociale”, în timp ce la Euripide reprezintă un simplu element convențional 2. Eschil aparține încă epocii mitice, stăpânite de conștiința soartei implacabile; față de lumea lui Homer, care nu cunoaște sentimentul culpei, eroul eschilian are conștiința vinei sale. La Sofocle, mitul apare mult mai umanizat; eroii săi sunt oameni care se înalță însă deasupra condiției obișnuite prin suferință. Eroismul
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
vadă personajul, el auzise vaietele sale disperate de după ziduri; făcându-și apariția, întreaga ei prezență nu este decât durere și zbucium. Face apel la zei să răzbune moartea nedreaptă a tatălui și să pedepsească dragostea nelegiuită. O singură dorință o stăpânește: să vină Oreste, să aducă salvarea; gândul neîmplinirii actului justițiar o umple de revoltă, revoltă îndreptată împotriva zeilor înșiși: „De-o fi ca răpusul meu tată Sărmanul să zacă pe veci Morman de țărână și colb Și ucigătorii să fie
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
prin iubirea lor față de pământ, respectul manifestat față de natură și predilecția către o viață cât mai naturală. Pericolul este că acum În codul vostru genetic există foarte multă agresivitate, și dacă nu veți Învăța să o ponderați și să o stăpâniți, aceasta vă va anihila, mai devreme sau mai tarziu. Reveniți la iubire, reveniți la natură, reveniți la armonie sufletească, și astfel veți obține ingredientul perfect care vă va face să evoluați și să ajungeți acolo unde ați fost odată. Nu
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
Încredere În aceste informații și le vor cataloga ca fiind nesăbuite. Unii se vor teme și vor pune la Îndoială capacitatea lor de a primi Matricea și de a lucra la purificarea alimentelor sau a mâncării. Alții vor crede ca stăpânesc totul, că pot obține rezultate imediate fără să exerseze și se vor mândri cu asta. În acel moment veți pierde tot și exercițiile pe care le veți face nu vor fi Încununate de succes. Din acest motiv spunem că va
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
astălaltă de la aviatorii căzuți fără luptă. Așa e foarte bine. Nu poate să se plîngă de nimic. Nu mai plînge nici tu. Așa e viața. Nu știu cum de se termină totdeauna în felul ăsta. JENI: Ah, iertați-mă. Nu mă pot stăpîni. MINISTRUL: De fapt ce te îngrijorează? JENI: Faptul că va trebui să chemăm poliția. Și va veni presa. MINISTRUL: Eu cred că dacă chemi poliția, trebuie să vină poliția, nu presa. E ca și cum ai chema un instalator și ar veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
o energie ce poate spulbera cele mai fortificate orgolii macho-iste. E limpede că doamna Bovary rămâne să se refugieze cel mult în celebritatea efeminată a vreunui Charles sau în masculinitatea taurină, pasională și imbecilă a seducătorului profesionist. Pentru a stăpîni lumea, femeia mai are nevoie de un singur pas de conștiință. Surprinzătoare este și apariția în scenă a lui Ion Nebunul din Năpasta lui Caragiale, căzut și el, așadar, tot dintr-o tragedie a crimei pasionale. Personajul vorbește ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ai zis tu Însuți, e prea democrat. Și la urma urmei, ai putea vorbi, te-ai putea plânge de conflictul cu maistrul Căreală... — Cui m-aș putea plânge, Cristiane? Au tăcut. Vasile Îl plăcea mult pe acest Cristian Siboiu, pentru că stăpânea Înțelesul cuvintelor mai bine decât el și pentru că nu părea confuz niciodată, de parcă ar fi știut dinainte ce drum avea să urmeze, ce loc avea să ocupe În societate. Deocamdată Însă era doar un elev-poet și frecventa cenaclul literar „Viața
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ca să le enumăr doar pe cele mai frecvente și care fac viața aproape de nesuportat celor puțini de care nimeni nu a auzit și pe care nimeni nu-i are în evidență decât statistic vorbind. Însă cel mai grav păcat care stăpânește societatea românească contemporană este imoralitatea, care, într-un anume fel, înglobează toate plăgile anterior menționate. Este păcatul de esență de la care pornesc toate celelalte răutăți. Fără morală nu există ordine într-o societate, oricât de bine ar fi organizată și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Totul vine de la Dumnezeu și nimic nu se întâmplă fără voia Lui. Cel care a creat atomul și de la atom, necuprinsul Univers cu toate planetele, care guvernează mișcarea acestora, nu lasă la voia întâmplării cununa creației Sale, Omul. Sunt minți stăpânite de păcat care au născocit dumnezei la care se închină, clădindu-și o religie proprie în mijlocul căreia se află ei înșiși. Trăiesc și se comportă de parcă planeta aceasta ar fi fost creată special pentru ei. Aceste caricaturi umane l-au
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]