1,803 matches
-
care este considerat apărătorul religiei noastre a acționat cu multă imprudență; el trebuia să răspundă cu sabia răzbunării împotriva dușmanilor ei. În schimb, a acordat audiență unor profanatori ai legii, înaintea atâtor persoane”. Acestea fiind spuse, l-au rugat cu stăruință, în baza legii, să-i condamne la moarte. Apoi au plecat. 3. Sultanul însă a spus creștinilor: „Cum v-aș putea eu condamna la moarte pe voi care ați venit să-mi salvați viața!”. Și le-a promis multe bogății
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care o desfășurau în locuri secrete, nesocoteau autoritatea Bisericii și preoția. Noi am văzut în acel timp pe unii din Secta Săracilor din Lyon prezentându-se la Scaunul Apostolic, îndrumați de un anume Bernard, probabil maestrul lor. El cerea cu stăruință ca modul lor de viață să fie aprobat, afirmând că ei trăiau după modelul apostolilor. Ei refuzau, de fapt, așa cum spuneau, orice fel de proprietate, nu aveau locuințe stabile și umblau precum pelerinii prin orașe și sate. Însă, la acea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
atunci (din tinerețe, n.n.) n-am mai făcut încercări dramatice. N-am mai revenit poate și din faptul că e mult mai greu să joci o piesă decât s-o scrii; forțele autorilor noștri dramatici se cheltuiesc mai mult în stăruință, așteptări și enervări decât la birou, în fața sfintei foi de hârtie albă" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 460). 125 Frecvente mărturii găsim în monumentalul "dosar" al "agendelor literare" întocmit de Al. George, Gabriela Omăt
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
am oferit eu. După ce am terminat treaba, bătrâna și fiica ei Ana, tanti Aneta, cum aveam eu să-i spun după aceea, m-au chemat în casă, m-au cinstit cu vin și cu mâncare și mi-au dăruit, la stăruința bătrânei Ecaterina, o pereche de ciorapi albi și lungi de bumbac și calzi, luați de după sobă, căci ai mei erau uzi leaorcă de la zăpadă. Bătrâna m-a îndemnat cu blândețe să mă descalț și, cu o naturalețe de neînchipuit, mia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu vreun adult, și pe de altă parte, sinceritatea, bunătatea, ordinea, exigența față de sine, nimic nu-i scapă copilului. Deseori uităm că exemplul nostru e mai convingător decât cuvintele, că suntem imitați de copii cu o deosebită bucurie, dragoste și stăruință în faptele lor, că mama, pentru ei, e cea mai bună și mai scumpă dintre toți, e modelul și mentorul lor. Însă se întâmplă uneori ca mama să distrugă prin exemplul comportamentului său acea întruchipare de maximă morală pe care
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
își avea punctul de pornire la Porțile de Fier, drumul continuând spre București, spre gurile Dunării (Galați și Brăila), urcând spre Iași și revenind apoi în capitală, pentru ca întregul parcurs să se încheie tot la Porțile de Fier, dar cu stăruință asupra Herculanelor. În cea de a doua parte, G. Le Cler a trecut în revistă "moravurile, cutumele, instituțiile" românilor, pentru ca în final să se fi aplecat asupra istoriei, dar și asupra evenimentelor politice din Principate cărora le-a fost contemporan
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Dna D. cunoștea foarte bine legăturile literei A... cu literele B. și C. Atât pentru a le face bucata, cât și pentru calitățile seducătorului adorator, geloasă să păstreze doar pentru ea tămâia ce ardea pe două altare rivale, ea primi stăruințele lui A... numai cu condiția să o rupă cu obiectele dublului său cult. A... promise tot: "Vreau mai mult decât promisiuni, spuse exigenta dnă D., îmi trebuiesc dovezi", și avu cruzimea de a-i cere amantului său să afișeze o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
semnează un tratat de comerț cu Serbia, dar afacerea se desfășoară și plenipotențiarul este desemnat fără știrea prințului I. Ghica, ministru al afacerilor externe. Acesta își dă demisia și nimic nu-l poate face să revină asupra acestei hotărâri, nici măcar stăruințele personale ale șefului statului. Câteva zile mai târziu, prințul Ghica, care este general, este suspendat din activitate. Se răspândește zvonul că prințul G. Sturdza a fost ținta unei tentative de asasinat în domeniile sale din Moldova. Scrisorile din Iași dezmint
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
st.n., m-am îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire de am stăvilit boala la care erau supuși lăcuitori îndeobște din acea plasă"294. Alți membri ai administrației revoluționare se plângeau, la rândul lor, de greutățile întîmpinate din pricina molimei ce bântuia în țară. De pildă, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sfințirea stindardelor naționale, împreună cu jurământul cetățenilor din Rîmnicu Vâlcea încă până acum nu s-a putut săvârși, din cauza furiei holerei ce a spăimântat pe toți locuitorii. Această sacră serbare era hotărâtă pentru ieri, duminică, care, pentru cauza expresă și după stăruința cetățenilor, s-a amânat pentru duminica viitoare"; la fel, administratorul județului Romanați, Ioan Arcescu, se adresa aceluiași Minister, solicitând amânarea alegerilor fixate pentru 9 august (21 august st.n.) deoarece "din cauza boalei holerei ce a atacat mai multe sate ale
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
clinico-epidemiologică în focarele familiale de holeră, și anume "atenuarea progresivă și spontană a virulenței vibrionilor pe măsură ce infecția progresa prin contact de la un membru al familiei la altul"591. Iuliu Moldovan este cel care a obținut, în aprilie 1915, după mari stăruințe, aprobarea autorităților militare austro-ungare pentru a se efectua, pe frontul din Galiția, vaccinări antiholerice generale în unitățile contaminate. El descrie astfel, în memoriile sale, acest demers: În câteva săptămâni..., acele câteva spitale de epidemii care au putut fi la repezeală
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-l întâlneai la toți francezii din această țară. Îi mai plăcea și înfățișarea nenorocită pe care o lua când întâmplările sau oamenii îi înșelau așteptările. Dar mai cu seamă îi plăcea să se știe iubită, și el o copleșea cu stăruințele lui. Făcând-o atât de mult să simtă că există pentru el, o silea să existe cu adevărat. Nu, nu era singură... Claxonând puternic, autobuzul își croia drum printre obstacole invizibile. În mașină nu se mișca nimeni. Janine simți deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
a se feri, spre buzele pline și scurte, aplecând-o mult, golind încă un sfert. Se lăsă, apoi, înviorat, dar acrit, în fotoliu. — Și eu detest plictiseala, duduie ! Se vede, cred. Detest plictiseala, doar se vede. Ca și munca, hărnicia, stăruința. Până și logica. Uneori și adevărul. Sunt un... Primele cuvinte le rostise tare, pornit. Apoi vocea slăbise. Recăpăta calmul, detașarea, voia să se vadă că e în stare, oricând, să ierte. — Da, n-ar merita să vă spun tot ce
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
le-a încheiat Braun. — Așa se întâmplă cu toate proiectele. Până demarează. Se pierde timp cu definitivarea temei, schimbările. — L-am observat cu atenție. Nu știi de unde să-l apuci. Înzestrat, bineînțeles, dar ca și cum n-ar fi aici. N-are stăruință. Te-ai gândit ? — Nu cred, sunt explicații prea complicate. — Și de la o vreme... Dezinteresat ? Stingher, nu știu, obosit. Pauză prelungită, Vornicu așteaptă schimbarea subiectului. Așa că Manole revine, să afle mai mult. Nu mai sunteți prieteni ? Trebuie să aibă ceva ! — ... — ...De
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
văzut celelalte baterii și că aici va zăbovi mai mult, ca acasă... Îi dădu toate deslușirile, rece, scurt, parcă astfel ar fi vrut să înlăture o apropiere în afară de serviciu. Klapka îl ascultă gânditor, privindu-l mereu în ochi cu o stăruință care pe Bologa îl zăpăcea și-l făcea să-și reamintească întîlnirea lor de ieri, în fața spânzurătorii. La sfârșit apoi căpitanul îi zise deodată cu un glas în care vibra o sinceritate caldă: ― Ești o inimă de aur, Bologa!... Da
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a prins chef de taifas, Bologa se sculă și curmă vorba, poftindu-l să continue cu altă ocazie, deoarece acum îl cheamă serviciul. Paul Vidor recunoscu bucuros că așa-i, dar așteptă să plece locotenentul înainte... Apostol Bologa, enervat de stăruința țăranului, trecu în cancelarie, luă schița frontului, porunci gradaților să-și vadă de lucru, pentru că el are niște treburi oficiale de rezolvat azi, și apoi ieși în ogradă în soarele tânăr și primăvăratic. Lumina și căldura îl îndemnau să se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și isteață sper să evităm... Dar depoziția ta e îngrozitoare și revoltătoare! Îți bagi gâtul în ștreang, Bologa, de bunăvoie!... Noroc că ai avut prezență de spirit să nu iscălești... De aceea am cerut un supliment de instrucție și, după stăruinți colosale, am izbutit. Acuma să mă ajuți și tu, înțelegi? Întâi vei renega prima depoziție, dar, știi, foarte energic, pe urmă vei tăgădui categoric că ai vrut să dezertezi la inamic... Restul rămâne în sarcina mea... Am să găsesc eu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
rugăcios stricat - stricăcios - stricăciune spurcăcios -io, -ionis flămând - flămîngiune rotund - rotungiune putred - putregiune veșted - vestegiune încurcat - încurcăcios [încurcă]ciune încărcat - încărcăcios - încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de-o vârstă și de-o vârstă suntem. Dar tu ești mai tânăr. Oare ai mințit timpul?... Cine-l poate minți! - N-am mințit timpul, răspunse Auta cu un zâmbet, însă am fugit de timp. Cu greu și după multă stăruință, Utnapiștim se încredință că stă de vorbă chiar cu Auta. Și atunci vru să-l slăvească socotindu-l zeu. Nu-i putură spune pentru ce au venit, nici că luntrea străină este în țara Haru. Dar Utnapiștim știa din auzite
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
zece epidemii de ciumă, unele durând cu intermitență și doi ani de zile.Extinderea pieței externe gălățene, susținută de cea internă și stimulată de aplicarea Regulamentului Organic în Moldova în ianuarie 1832, a condus la înființarea regimului de porto-franco, prin stăruința domnitorului Mihail Sturdza, la 1 iunie 1837. Interesul crescut pentru produsele moldovenești, manifestat în special de Anglia, au determinat lărgirea prevederilor acestui așezământ, Galații devenind, în preajma anului Unirii, centrul comerțului Moldovei. Realitate ilustrată de cuvintele lui Mihail Kogălniceanu care constata
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
totodată formarea poporului român În acest teritoriu Etnogeneză-procesul de formare a unui popor și a limbii vorbite de acesta (etnogeneza românească: substrat geto-dac; strat latin; adstrat slav) Romanitatea românilor presupune următoarea abordare: ideea descendenței, a originii romane a românilor ideea stăruinței elementului dacic / romanic unitatea de neam unitatea și latinitatea limbii esența romană a unor obiceiuri și tradiții conștiința românilor despre originea romanică Etape ale romanizării: 1. faza preliminară - de la primele contacte cu lumea romană până la cucerirea romană sec. II Î
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
format ca popor la sud de Dunăre românii sunt un popor de păstori nomazi inexistența izvoarelor istorice anterioare sec. XIII, care să-i ateste pe români la nord de Dunăre. A.D.Xenopol 1884, În lucrarea Teoria lui Roesler. Studiu asupra stăruinței românilor În Dacia Traiană, contestă teoria lui R. Roesler. Idei: elementul tracic reprezintă baza etnică a poporului român, suprapunerea elementului roman, daco-romanii s-au retras În munți din calea migratorilor, continuarea procesului de romanizare după retragerea romană, prin creștinism și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
nu miza, ci pârghia unui troc în nesfârșitul comerț al văzătorului cu nevăzutul. Îți dau ca gaj o imagine și, în schimb, tu mă ocrotești. Ceea ce noi numim impropriu opera de artă a egiptenilor sau a grecilor arhaici ține de stăruința celui slab pe lângă cel puternic. Depind de niște puteri uriașe și mă voi folosi de uneltele mele de trasat și cizelat ca să depind mai puțin de ele, ba chiar să le constrâng să intervină în favoarea mea, căci imaginea zeului sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
geto-dace în urma cuceririi Daciei; continuitatea daco-romanilor și apoi a românilor în tot cursul Evului Mediu la Nord de Dunăre. A.D. Xenopol (1847-1920), corespondent al Academiei Franceze, - a dat cea mai viguroasă replică imigraționiștilor în lucrarea „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Romană” (1884); Dimitrie Onciul; „Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinții românilor în Dacia Traiană” (1885) -În a doua jumătate a sec. XIX a avut loc dezvoltarea conștiinței romanității poporului român, a limbii și civilizației acestuia, datorită: o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]