2,413 matches
-
În ceea ce privește partidul condus de Ion Iliescu, pot fi reperate mai multe categorii de elite comuniste. Pe de o parte, regăsim o nomenclatură de partid care activase În timpul lui Gheorghiu-Dej și care fusese treptat marginalizată sub Nicolae Ceaușescu. Aparținând fostei elite staliniste din anii ’50, persoane precum Silviu Brucan sau Alexandru Bârlădeanu optaseră În ultimii ani ai regimului pentru ideile reformatoare promovate de Gorbaciov. Acest grup, la care se alăturau oameni mai tineri, precum Ion Iliescu sau Dan Marțian, reprezentaseră o formă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ea În documentele oficiale ale partidului. Însă tocmai din această opțiune metodologică - aceea de a lucra aproape În exclusivitate pe baza documentelor și de a nu face apel la alte analize istorice, sociologice sau politologice care au abordat natura regimurilor staliniste - provin inconvenientele studiului semnat de Nicoleta Ionescu-Gură. O primă observație care poate fi făcută ține de necorelarea diverselor modificări aduse În structura partidului și a nomenclaturii, cu evenimente politice, crize sau tendințe de normalizare a vieții sociale. Mutațiile suferite de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de la etapa revoluționară ș...ț la violența simbolică, «blândă»În gestionarea și reproducerea elitelor comuniste” (p. 16). Mihai Dinu Gheorghiu merge Însă mai departe În analiza acestei instituții. El demonstrează existența unei analogii Între caracterul „totalitar” al regimurilor nazist și stalinist, susținut de Hannah Arendt În 1951, și modelul „instituției totale” propus de Erving Goffman la Începutul anilor ’60 (pp. 235 - 243). „Instituția totală” este un „loc În care Își desfășoară viața și activitatea un număr mare de indivizi cu statut
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Arhiva Biroului Politic al CC al PMR, nr. 1 din 24 octombrie 1945, pp. 4-5, În Florin Constantiniu, De la războiul fierbinte..., ed. cit., pp. 137-138. Ibidem, p. 138. Ibidem, p. 139. Florin Constantiniu, „Reconstituirea itinerariului politic al lui Gheorghiu-Dej. De la stalinistul obedient la comunistul național”, Dosarele Istoriei, nr. 3/1997, p. 20. Florin Constantiniu, De la războiul fierbinte..., ed. cit., p. 142. Ibidem, p. 144. Ibidem. Ibidem, p. 146. Ibidem, p. 142. Ibidem, p. 147. Vladimir Tismăneanu, Stalinism..., ed. cit., p. 151
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chișinău (1982). Volumul La Putna mi-e drumul (1993) este un „reportaj” liric care evoluează de la pastel la odă, cu vizibile reminiscențe eminesciene. Alte versuri (Poeme de pe Valea Plângerii, 1996) sunt dedicate martirilor deportărilor staliniste sau martirajului postperestroikist (Cântec de rugă pentru Dumitru Matcovschi). SCRIERI: La Putna mi-e drumul, Chișinău, 1993; Poeme de pe Valea Plângerii, Satu Mare, 1996; Si-la-bi-sind în tainele iubirii, Satu Mare, 1996; Stalactite, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 255-256. I.C.
BULAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285927_a_287256]
-
de curând în Scânteia (Despre alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare - Scânteia, 12 apr. 1952) arată limpede că acest proces are loc cu ascuțime în satele noastre și reforma bănească efectuată de curând le-a dovedit cu prisosință. «Învățătura stalinistă despre mecanica luptei de clasă în condițiile dictaturii proletariatului - spune documentul - ne arată că în desfășurarea cu succes a luptei socialismului împotriva capitalismului, când crește vijelios sectorul socialist al economiei naționale și scade neîntrerupt greutatea specifică a elementelor capitaliste...» (...). Acest
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
6-a din vara trecută, s-a constatat că deși se împlinea atunci un an de la apariția lucrărilor tov. Stalin privitoare la marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare în care să fie aplicate învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu e cu putință fără o serie de cunoștințe de marxism-leninism prealabile, pe care lingviștii români
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
marxism în lingvistică, lingviștii români nu numai că nu publicaseră nici o lucrare în care să fie aplicate învățăturile staliniste despre limbă, dar că ei nu aplicau aceste învățături (decât cu totul formal) nici în cursurile ținute la universitate. Aplicarea învățăturii staliniste despre limbă nu e cu putință fără o serie de cunoștințe de marxism-leninism prealabile, pe care lingviștii români nu le au încă nici azi în măsură necesară. A fost menționat, la discuții, în această privință, cazul echipei de la Cluj care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
motivul pentru care, în contextul amendării unor aspecte ortografice după 40 de ani, facem o succintă punere în temă. Proiectul noii ortografii a limbii române este publicat de revista Contemporanul în 20 iunie, exact la doi ani de la publicarea tezelor staliniste despre lingvistică. Fericita coincidență este accentuat marcată și trâmbițată în presă. Astfel C.I. Balmuș 59, rectorul Universității C.I. Parhon din București, într-un amplu studiu, publicat în Contemporanul în același număr cu proiectul noii ortografii, scoate în evidență strălucita contribuție
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
LIVESCU 67; în presa lingvistică, atari intervenții vor fi fost, desigur, mult mai numeroase. Din cuvântul lui D.Macrea 68 la Sesiunea științifică anuală a Academiei R.P.R. din 16-17 iunie, aflăm printre altele, că totuși după trei ani de direcționare stalinistă lingvistica românească prezintă un «bilanț modest»: „Prof. D. Macrea s-a ocupat în cuvântul său de activitatea Institutului de Lingvistică din București și, în general, de activitatea desfășurată în domeniul lingvisticii în țara noastră. Însușirea și aplicarea învățăturii staliniste despre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
direcționare stalinistă lingvistica românească prezintă un «bilanț modest»: „Prof. D. Macrea s-a ocupat în cuvântul său de activitatea Institutului de Lingvistică din București și, în general, de activitatea desfășurată în domeniul lingvisticii în țara noastră. Însușirea și aplicarea învățăturii staliniste despre limbă, sprijinul puternic pe care-l acordă Partidul Muncitoresc Român și guvernul țării - a arătat prof. D.Macrea - sunt factori esențiali care contribuie la dezvoltarea lingvisticii noastre. În continuare, vorbitorul a scos în evidență o serie de realizări obținute
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bilanț modest de realizări în raport cu marile sarcini. Ea a pornit însă pe un drum nou și rodnic, fiind călăuzită de o teorie justă”. Dar „de-a dreptul nesatisfăcătoare” pare să fie contribuția lingviștilor la studiul limbii literare în lumina tezelor staliniste, scrie Eugenia TUDORICĂ 69: „La o întâlnire cu tinerii scriitori sovietici, împărtășindu-le din bogata sa experiență de artist, Maxim Gorki spunea, accentuând asupra importanței deosebite a limbii operelor literare: «Elementul primordial al literaturii este limba, unealta ei de bază
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și deosebit de valoroase, ea este încă în urma vieții. Mai săracă și mai puțin pasionantă decât realitatea din care se inspiră, ea nu satisface încă cerințele ideologice și artistice crescânde ale poporului nostru (...). Analizând creația noastră literară în lumina minunatului îndreptar stalinist ce ni-l oferă Raportul tovarășului G.M. Malencov, numeroși tovarăși care au luat cuvântul la discuții au arătat că în operele lor scriitorii noștri redau încă insuficient în imagini artistice ceea ce e tipic în societatea noastră, esența fenomenului social-istoric al
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o excepție de la regula cercetării noastre, conform căreia am cules din presă pentru fiecare problemă ceea ce am găsit, în ordinea derulării ei, neselectiv și nepărtinitor. De data aceasta vom selecta comentatorii și vom alege unul „nededulcit” la critica marxistă ori stalinistă, care, adică, n-a frecventat aproape deloc acest exercițiu; este vorba de G. Călinescu. Analizele lui despre cei doi poeți au mai multe avantaje: sunt recente, adică din acest an; sunt comentarii și nu cronici de serviciu; în plus, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Muncitoresc Român, către toți oamenii muncii din R.P.R. • Gheorghe Gheorghiu-Dej. - Stalin - Eliberatorul popoarelor • Uniunii scriitorilor Sovietici - Moscova • Mihail Sadoveanu -Marele geniu al omenirii progresiste • G.Călinescu. - O figură gigantică a istoriei • Geo Bogza.- Eroul Marii Revoluții • A. Toma - Viață dați stalinistului gând! • Dan Deșliu - Pentru Stalin! • Eugen Frunză - La monumentul lui! • Eugen Jebeleanu - Sboară, gând • Veronica Porumbacu - În noaptea de 5 Martie • V.M. Sidelnicov - Imaginea tovarășului I.V. Stalin în cântecele popoarelor din U.R.S.S. • Mihai Beniuc - Pe aici nu se trece
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
maxim? Problema Iugoslaviei e un punct nodal, pentru că rareori după 1990 societatea românească a fost Împărțită atât de vizibil Între prosârbi și proamericani. Nimeni nu a fost antisârb În România. Au fost anti-Milošević, oameni care se pronunțau Împotriva ultimului regim stalinist din Europa. Pentru societatea românească, acesta a constituit un moment de repoziționare. Țin minte că, de pildă, În câteva ieșiri publice, mai ales la televiziune, Mircea Dinescu - pe care Îl putem bănui de orice, dar nu de impulsuri naționalist-dictatoriale - a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
că această definiție este printre puținele lucruri definite vreodată de Stalin la care aș putea subscrie. Singura tragedie este că era el Însuși dispus să participe la canibalism, lucru care s-a văzut ulterior. Subiectul antisemitismului stângii bolșevice În perioada stalinistă de abia Își așteaptă istoricul. Sunt publicate lucruri foarte interesante, dar Încă urmează să apară sinteza. Mircea Mihăieș: Nefiind obiectul studiului tău de cercetare, acest lucru a fost atins, totuși, În cartea recent apărută, Stalinism for All Seasons. Vladimir Tismăneanu
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
prezența nemților părea o iluzie optică, o eroare de cartografie. Își amintea de filmele din ultimii ani: inamicul era veșnic bătut, nu departe de graniță. Cântecele pe care i se întâmpla să le fluiere promiteau: „O să întâmpinăm dușmanul în mod stalinist!“ Vitebsk, Cernigov, Smolensk... Într-o bună zi, până și topografia aceea bizară dispăru. Orașele se strămutară ca pe o hartă mototolită. Soldați dezorientați alergau prin Dolșanka: nemții încercuiseră mai multe divizii. Satul, ocolit, se pomeni pe acel ciudat teritoriu din
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a lucrat la Moscova în calitate de crainic, apoi ca redactor la secția română a postului de radio Moscova, fiind coleg cu Leonte Răutu, Ana Pauker și Vasile Luca (toți trei evrei care aveau să facă mult rău țării noastre în perioada stalinistă). La Moscova, Leonte Tismăneanu a urmat cursurile Facultății de limbi străine. A fost repatriat în România din inițiativa NKVD, în anul 1948, și atunci și-a românizat numele în Tismăneanu (1949). S-a numărat printre "nomenclaturiștii" regimului, oamenii privilegiați din
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
zerouri, sau hai să le zicem precum contabilii, nu nule, ci nulități. Și precum vorba cântecului, nulități au fost, nulități sunt încă, dar acestea de acum se simt mult mai în largul lor în perioada noastră „democratică” decât în perioada stalinistă. Observ că vi se ridică sprâncenele a mirare, dar explicația este simplă precum găina, pardon, oul lui Columb. În perioada stalinistă, deci aia a anilor ’50, nu scria fiecare critic ceea ce-i trăsnea prin cap așa ca în zilele noastre
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
încă, dar acestea de acum se simt mult mai în largul lor în perioada noastră „democratică” decât în perioada stalinistă. Observ că vi se ridică sprâncenele a mirare, dar explicația este simplă precum găina, pardon, oul lui Columb. În perioada stalinistă, deci aia a anilor ’50, nu scria fiecare critic ceea ce-i trăsnea prin cap așa ca în zilele noastre, ci la modul perfect organizat i se dicta, șo pe acela, șo pe celălalt. Și atunci numai ce vedeai că apare
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
a obligat niciodată să ne modelăm după destine pilduitor-comsomoliste. De fapt, în mod curios, cei din generația mea n-au apucat să îi urască pe ruși, nici măcar să-i cunoască direct. Nu am nici un fel de amintiri personale despre „ohrana stalinistă”, nici despre soldați puși pe găinării și violuri. Am înțeles frica părinților mei, dar n-am împărtășit-o niciodată. Mie nu mi-a vârât nimeni sovietici pe gât și cred că n-am văzut picior de rus decât ca turiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Cosmos din Moscova. Abia atunci, în ziua plecării spre casă, am realizat proporțiile fabuloase ale acestui comerț înfloritor. Holul Hotelului Cosmos era de un lux care te cam lăsa fără grai: un lux modern, suplu, nimic greoi, nimic țarist sau stalinist. Un spațiu larg și generos cum numai la americani și la ruși am văzut, în megațările acelea care, la acea oră, erau încă ambele supraputeri. E drept, una cam pe moarte, deși, pe bune, nu-ți dădeai prea bine seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
i-o cuprindă și vă găsiți dumneavoastră să propuneți așa ceva?”. Acest sindrom l-am văzut clonat la mulți colegi, profesori de științe sociale. Erau oameni mai aproape de pensie. Făcuseră filosofie pe vremea când nu aveau voie să citească decât texte staliniste, leniniste și, ceva mai anevoie, texte originale ale lui Marx și Engels. Pe scurt, oamenii nu știau filosofie. Experiența lor intelectuală se reducea la studii de zece clase urmate de o facultate pe puncte la care au avut acces pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și de ce rămân oamenii în democrația noastră dâmbovițeană. Mi-e teamă că, de-a lungul istoriei, noi am demonstrat că cea mai proastă variantă de guvernare este cea autohtonă. Ceaușescu era „independent” față de Moscova. Asta a făcut să prelungim comunismul stalinist în variantă naționalistă peste 20 de ani față de tovarăscii vecini și pretini și să ratăm perestroika începută în 1985. Acu’, dacă nu vom fi o gubernie a UE, riscăm să trăim sub „Pohta ce-am poftit-o” a fiecărui Bulibașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]