1,708 matches
-
n-a iubit mai mult la noi profesiunea de scriitor și nimeni n-a luptat mai mult să-i păstreze întreaga noblețe ca Miron Paraschivescu. Avea pentru asta tot ceea ce trebuia, entuziasm și capacitatea de a-l transmite și credința statornică în viitorul artelor, într-o epocă în care multe întrebări și îndoieli însoțesc această încăpățînată activitate a spiritului uman care este creația artistică, într-adevăr, creația artistică nu este oare unul din răspunsurile cele mai energice pe care le dă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Ce noapte! Două morți Îmi plămădise: cea fericită, blândă și cea hâdă, neagră. Cu greu Îmi deschisei obositele pleoape, cu greu galbena țărână o azvârlii din nas și din amara gură. Nobilu-mi raft cu tomuri Înțelepte se dovedise iar prieten statornic: mă apărase, căzând peste mine, de zidul ce se prăvălea, nevolnic, sub apriga călcare a monstrului de fier. Am năvălit la aer din jalnica ruină și glas am dat durerii și groazei strânse-n mine: la vale, tot pământul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
voi dona Muzeului Județean, după ce mă voi declara de acord cu suma ce mi-o veți oferi drept despăgubire. Rog să se ia În seamă că distruse au fost, de asemenea, multe lucruri ce-n inima mea Își găsiseră adăpost statornic. Voi face, În continuare, un rece inventar, ce nici pe departe nu va acoperi adânca suferință și dorul cel neostoit. Două prize de curent electric și două Întrerupătoare - amintiri, cu toatele, de la vechea școală din sat, cu puțin Înainte de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
gardul cu uluci putrede și date cu var, dincolo de care se afla clădirea cam dărăpănată și cu acoperiș de tablă ruginită a Dispensarului. Din curte, liniștea văzduhului fu iară tulburată, de astă dată de nechezatul armăsarului Canafas. Fuseseră buni și statornici prieteni cu ani În urmă, până se auzise că talanului i se luase pielea, iar carnea fusese trimisă la o fabrică de conserve. Enin Își aminti cum i se frânsese sufletul când aflase, iar nechezatul venit din curtea Dispensarului Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
după rotirea sălbatică a manivelei, cu cine avea de-a face: „Da, vă rog!”. Vieru, iute, ca să nu-i taie legătura, urla de se-auzea până la drum: „Coană Marițo, futu-te-n cur!”. De atunci Îmi poartă centralista o râcă statornică, deși am Încercat de câteva ori s-o lămuresc ce și cum. Așa că nici telefonul nu e o soluție. Oricum, n-aș vrea să mă Îngroape. Când aveam vreo doisprezece ani, mă Împrietenisem cu un rudar, Lică. Băiatul ăsta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care ține să pună lucrurile la punct spre folosul Întregii obști. De aceea, a convocat În sala de ședințe Întreg consiliul, cu buni și răi la un loc, pe șeful de post, pe cel mai vechi dintre felceri - că doctori statornici nu se găsesc În zilele noastre -, pe un reprezentant al oamenilor de afaceri (cel pe care lumea Îl numește Butelie, după obiectul care i-a adus o avere uriașă Încă din vremea defunctului regim), pe preotul paroh și, În calitate de consultant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lacrimile mamei Strânse în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune‐ mi floare gânditoare, Spune‐ mi, nufăr între nuferi și‐ am să fac să nu mai suferi! George Tutoveanu (1872‐ 1957) Statornic evocator al „localismului creator”, a l oamenilor care „au ținut să sfințească locul” de baștină, dar și al adevărului istoric, prof. acad. Constantin Ciopraga, fără a‐l enumera pe George Tutoveanu, punctează, încă odată, ceea ce a fost, după primul război
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fi putut să-mi erodeze persoana și modul meu personal de a ține pas cu vremea, cu lumea în care trăiesc. Pot afirma cu certitudine că nu m-am simțit niciodată însingurat, că totdeauna am fost între prietenii cei mai statornici - cărțile - și am și simțit întinsă o mână caldă din partea unor prieteni, apropiați care m-au stimulat pe plan moral, sentimental. Tuturor prietenilor de care am amintit le-am mulțumit și le mulțumesc încă, dar factorul hotărâtor care m-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Am ținut să-i trimit cartea pentru faptul că e o veche prietenă a familiei Coloșenco, gândindu-mă și la faptul că la Centenarul Bibliotecii „S. Belloescu” a vorbit despre Petre Coloșenco, numindu-l „un basarabean bârlădean”, semn al unei statornice prietenii din vremuri de restriște. Cu ocazia vizitei actuale, Sergiu îmi oferă 10 exemplare din „Academia Bârlădeană”, în care prof. Elena Popoiu, fosta mea elevă, scrie pe două pagini un comentariu despre care am relatat ceva mai sus. Către orele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din idolii mei, cărora le-am făcut statuie în inima și sufletul meu. Revenit acasă după vizita făcută prof. Nicola, spre seară am felicitat pe d-na prof. Ioana Triculescu din București de ziua onomastică. E o bună, veche și statornică prietenă a fiicei mele. E o valoroasă autoare de manuale de limba și literatura română pentru clasele 9-12 de liceu. Cândva, consultând manualele claselor a IX-a și a X-a trimise Marianei, mi-am exprimat părerea despre valoarea acelor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să treacă neobservat evenimentul în sine. Totuși, ca vârf al acestei zile aniversare, puțin după ora 20, m-a sunat d-l Andrei Pandrea din Paris și am vorbit cu ambii soți, cam o jumătate de oră, semn al unei statornice prietenii ce vine de la un scriitor cu vechi statut în ale scrisului. Prietenii, tot prieteni rămân! Gestul scriitorului Andrei Pandrea era ca un răspuns la felicitările ce i le-am adresat la 9 februarie a.c., când împlinea 71 de ani
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
auzit glasul printre hohote de râs. --Da’ nu te-oi prinde eu la cotitură? Și atunci să te văd, cumetre! “Abia aștept o nouă confruntare cu tine, ciudosule!” Încă bântuit de cele petrecute în vis, am coborât la prietenul meu statornic, izvorul... M-am așezat la gura lui și am început să mă destăinui: “Uite ce mi s-a întâmplat în noaptea asta...” Când mi-am încheiat povestea, același glas al gândului meu de veghe - cu urme de râs încă - m-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a avut Cetățuia, de când a fost ea sfințită și până astăzi. Acești duhovnici din a doua jumătate a secolului al XX-lea, au avut în comun sfințirea vieții, ca dar al Sfântului Duh pe care l-au cultivat prin credință statornică și viețuire desăvârșită. Puterea exemplului personal, hărnicia mâinilor, a minții și a cuvântului au făcut din ei monahi cu trăire autentică și apărători ai credinței ortodoxe. Viața lor a fost ca și a celor din sinaxare. Din data de 3
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi numai atât nu ar fi nimic, dar cred că îți amintești de judecata dintre călugării greci și călugării moldoveni pentru mănăstirea Aroneanu. În această judecată, făcută la 30 iunie 1626 (7134), Miron Barnovschi voievod hotărăște: „De acum înainte... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de catrafuse și le-am Împăturit cu un gest categoric, Înainte de a le azvârli furios În fundul unui dulap cu scule. M-am păzit cât am putut să repet, dar acea unică plimbare mi-a adus, probabil pentru toată viața, un statornic calificativ de extravaganță. În Anglia, excentricii au fost Întotdeauna priviți cu bunăvoință, ba chiar cu admirație, cu condiția să aibă scuza bogăției. America acelor ani consimțea cu greu la asemenea abateri, acolo schimbarea de secol se făcea cu o ipocrită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
literalmente de pe uliță (unde fata făcea foamea la greu, cu nici doi ani în urmă, printre târfoștine, jagardele, parapante și coarde patentate, mai mult sau mai puțin exotice) și de care s-a și amorezat sado-maso, la superlativ, are tendința statornică și perversă de a pleca hai-hui, în pribegie, cu săptămânile și cu lunile și de a reveni la hoceag, când te-aștepți mai puțin. Ca acum, spre o pildă. Cele câteva porții de bruftuluieli și de cafturi educative, încasate pe
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe o porțiune de drum din abundență luminată și relativ circulată, chiar și la acea oră din noapte, defilând în josul fostei străzi Karl Marx, către proxima intersecție, marcată de două bine-cunoscute obiective citadine, fiecare în parte, de un real și statornic interes: Restaurantul familial "Pomul Verde" și biserica creștin-ortodoxă "Buna Vestire". De la depărtare, faimoasa grădiniță de vară a restaurantului, unde se puteau consuma cel mai meșter sufleu de potroace și cea mai ieftină vodcă din oraș, se vădea pustie, iar ferestrele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
frază aplauzele reizbucneau, când mai liniștite, când mai impetuoase, și regele trebuia să se oprească și se uita pe deasupra ochelarilor la mozaicul de figuri cu privirile îndreptate spre dânsul, ca mii de raze în focarul unei lentile miraculoase... ― ...grija mea statornică pentru propășirea țărănimii muncitoare, temelia puternică și sănătoasă a statului, de care depinde viitorul națiunii. În ropotul aplauzelor se amestecă acuma glasul lui Grigore, uscat de emoție: ― Bravo! Bravo! Nadina întoarse puțin capul spre el cu o mică privire dojenitoare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și fundamentele metafizice ale mundaneității și complexului social ce poartă majoritatea existențelor umane. Esența acestor temelii se dovedește a fi efemeritatea dictată de fluxul ireversibil al temporalității. Într-un mod paradoxal, relativitatea se arată drept unica constantă, factorul primar și statornic ce rămâne ca temelie și resort pentru paradigma terestră a existenței umane. Trecerea, tranzitarea dinspre ce a fost spre ce va fi implică înlocuirea vechiului cu o aparent nouă interconexiune de elemente și situații. Dar finalitatea sub spectrul căreia acestea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
te rog să mă crezi că nu toate femeile judecă astfel ! Mai există și sex-appeal-ul, și șarmul... Ce șarmant era unchiul meu, Alexandru Geblescu ! Toate femeile erau fascinate ! Dar mai ales tante Margot, care pentru el a renunțat la afecțiunea statornică a domnului Ialomițeanu. El a fost teribil de afectat când i-a cerut mâna și a fost refuzat ! Nu s a mai consolat niciodată ! Altfel știau să iubească bărbații de altădată ! Iubeau o singură femeie până la moarte ! Bineînțeles că mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care pe alocuri o cotește spre ceva mai dur, poate un punk melodios, poate un soi de rockabilly. Deci nici cu melodia nu e prea clară treaba. Nu reușesc să adorm, sînt copleșit de amintirile verii, o durere calmă și statornică. [ Eșecul previzibil al examenului la facultate ți-a fost răsplătit cu o excursie, prin Biroul de Turism pentru Tineret, În Cehoslovacia. Tatăl tău a aflat de la doctorul Toma că filiala locală are În portofoliu această excursie de o săptămînă, pentru
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
divine ocrotitoare. De fapt, literele, pietrele (alt laitmotiv: loc de rugăciune, reper al stabilității, mijloc punitiv, chiar receptor al artei, în stare să supravegheze nașterea și moartea, fiindcă Piatra este ritualul meu / de îmblânzire a efemerului), fulgerul, îngerii sunt prezențe statornice în poemele de față. Cu un pronunțat caracter meditativ, creațiile lui George Vulturescu îi induc îndreptățite întrebări cititorului și îl determină, de asemenea, să intuiască, la rându-i, alte și alte necunoscute, cărora, chiar dacă nu le află răspunsul, încercând măcar să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
urât chiar de aceia pe care îi avea în jurul lui, așa încât fu ucis de un centurion, în mijlocul trupelor lui. Trebuie să observăm, în legătură cu aceasta, că asasinatele de acest fel, care sunt rezultatul unei îndelungate chibzuiri și izvorăsc dintr-o hotărâre statornică și îndărătnică, nu pot să fie evitate de un principe, deoarece orice om căruia nu-i pasă de moarte poate să-l ucidă; dar un principe nu trebuie să se teamă prea mult de asemenea crime, pentru că ele sunt foarte
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceea hotărâm de acum înainte, după părerea de obște, statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni să-i gonească pe acești greci din mănăstirea lui Aron voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
gândul... Atunci am simțit și eu oarecare oboseală, dându-i crezare deplină bătrânului. M-am așezat pe un colț de scaun, fără să am vreun gând anume. În cele din urmă, cu prosopul pe umăr, am pornit spre prietenul meu statornic - izvorul - ca “să urmez cele rânduite”, după spusa bătrânului. În timp ce mă întorceam spre chilie, înserarea se cernea clipă cu clipă. De această dată, fereastra m-a întâmpinat cu lumină plină. Am intrat grăbit. Pe masă trona o strachină plină ochi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]