1,130 matches
-
dificultatea de a distinge "perifrazele lexicale" (tipul I) de "sintagmele stereotipe" (tipul II), ceea ce este explicabil din punct de vedere sintactic, dar poate fi evitat din punct de vedere semantic. Astfel, ceea ce diferențiază, sub raport semantic, "perifrazele lexicale" de "sintagmele stereotipe" este, mai întâi, caracterul (parțial) metaforic al ultimelor, care ne permite să conferim anumitor elemente ale unităților de tip II un sens figurat fără ca prin aceasta să renunțăm cu totul la sensul lor literal (v. infra, 2.4.1.). În
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe o alta, care constituie un criteriu suplimentar de disociere a celor două tipuri de unități: spre deosebire de unitățile de tip I, care rămân nedecompozabile/inanalizabile, unitățile de tip II se remarcă prin caracterul lor compozabil/ analizabil. Astfel, chiar dacă și "sintagmele stereotipe" semnifică în mod global, asemenea "perifrazelor lexicale", în cazul primelor rămâne mereu deschisă posibilitatea de a asocia unul câte unul elementele unității ("actanții") cu elementele pe care expresia le desemnează în mod figurat, ceea ce e imposibil în cazul unităților de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asociem oiștea cu "răspunsul greșit", iar gardul cu "examenul"316. 2.1.3. Aceste două proprietăți - valoarea metaforică și caracterul (de)compozabil - fac ca, din punct de vedere semantic, expresiile idiomatice verbale, care ocupă o mare parte din sfera "sintagmelor stereotipe" delimitate de către Coșeriu, să fie mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități ale "discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post). Am avea de-a face în acest caz cu un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post). Am avea de-a face în acest caz cu un conflict categorial dintre sintaxă și semantică, ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm către sintaxă sau către semantică, decizia noastră pare deopotrivă de arbitrară. 2.1.3.1. Totuși, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
noastră pare deopotrivă de arbitrară. 2.1.3.1. Totuși, în sprijinul încadrării anumitor expresii idiomatice verbale în tipul III (al textemelor) pledează alte două argumente, de ordin sintactic, nu doar semantic. Primul dintre acestea vizează faptul că unele "structuri stereotipe" sunt construcții care depășesc nu doar nivelul sintagmei, ci chiar și pe acela al propoziției. De pildă, expresii precum a bate șaua (ca) să priceapă iapa sau a bate fierul cât e cald cuprind în cadrul lor subordonate întregi, nemaiputând fi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1.3.2. Pe de altă parte, expresiile idiomatice amintite manifestă o serie de afinități sintactico-funcționale cu o anumită clasă de proverbe al căror statut textemic nu poate fi pus la îndoială. În principiu, conform clasificării coșeriene, diferența dintre "sintagmele stereotipe" verbale și "locuțiuni" (proverbe cu rol de textem) ar fi aceea că, în timp ce primele au "liberă" poziția subiectului ([Orice nominal animat uman] dă cu oiștea-n gard), celelalte alcătuiesc un enunț (un "text") complet, dat fiind că, în cazul lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Uman] îi sunt inerente nominalului sau dacă acesta le-a dobândit în urma unei personificări): Cine sapă groapa altuia cade singur în ea, Vrabia mălai visează etc. Însă criteriul amintit nu poate funcționa ca instrument infailibil de departajarea textemelor de "sintagmele stereotipe", întrucât există numeroase proverbe care lasă și ele "liberă" - cel puțin din punct de vedere semantic - poziția subiectului. Este vorba despre proverbele formulate într-o manieră imperativă (de obicei la forma negativă): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu subiect "ocupat" se pot integra într-un text fără ca această operație să angajeze modificări de natură morfosintactică, proverbele cu subiect "liber" presupun, la fel ca și expresiile idiomatice, flexiunea verbului în raport cu specificul subiectului și cu circumstanțele enunțării: a) "Sintagme stereotipe" (≠ "texteme", cf. Coșeriu): a da cu oiștea-n gard → Ion a dat cu oiștea-n gard [+ Flex] b) Proverbe cu subiect "liber" (= "texteme", cf. Coșeriu): Nu lăsa pe mâine ce poți face azi → Ți-am spus să nu lași pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
I-am spus lui Ion că urciorul nu merge de multe ori la apă [-Flex] Prin urmare, din punct de vedere sintactico-semantic, expresiile idiomatice verbale cu conținut "dual" sunt mult mai apropiate de proverbe (tipul III) decât de restul "sintagmelor stereotipe" (tipul II), iar criteriul sintactic nu constituie un impediment suficient de puternic pentru a departaja cele două forme ale discursului repetat. De aceea, în cele ce urmează vom plasa și expresiile idiomatice cu conținut "dual" în categoria textemelor și le
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dual" în categoria textemelor și le vom analiza ca atare. 2.1.3.4. Singura problemă care mai rămâne în acest caz vizează trasarea unei frontiere cât mai precise între texteme (tipul III, inclusiv expresiile idiomatice realocate aici) și "sintagmele stereotipe" care rămân mai departe în tipul II. E de așteptat ca, datorită complexității lor, textemele (tipul III) să alcătuiască cea mai vastă categorie a "discursului repetat"; dar, dacă multe dintre expresiile idiomatice sunt, de fapt, texteme, nu cumva riscăm ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
așteptat ca, datorită complexității lor, textemele (tipul III) să alcătuiască cea mai vastă categorie a "discursului repetat"; dar, dacă multe dintre expresiile idiomatice sunt, de fapt, texteme, nu cumva riscăm ca prin aceasta să desființăm pur și simplu categoria "sintagmelor stereotipe"? O asemenea temere este, totuși, nejustificată, deoarece în clasa "sintagmelor stereotipe" rămân, pe de o parte, numeroase comparații gramaticalizate (de tipul lungă cât o zi de post, tare ca piatra, iute ca săgeata, iute ca vântul și ca gândul etc.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai vastă categorie a "discursului repetat"; dar, dacă multe dintre expresiile idiomatice sunt, de fapt, texteme, nu cumva riscăm ca prin aceasta să desființăm pur și simplu categoria "sintagmelor stereotipe"? O asemenea temere este, totuși, nejustificată, deoarece în clasa "sintagmelor stereotipe" rămân, pe de o parte, numeroase comparații gramaticalizate (de tipul lungă cât o zi de post, tare ca piatra, iute ca săgeata, iute ca vântul și ca gândul etc.), iar, pe de altă parte, expresiile construite doar cu determinanți adverbiali
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
păpușoi etc.). Acestea din urmă se deosebesc de texteme prin trei trăsături semantico-sintactice: (a) sub raport semantic, funcția tuturor elementelor non-verbale din cadrul lor se reduce la rolul de amplificatori/intensificatori ai acțiunii pe care o desemnează verbul; (b) chiar dacă "sintagmele stereotipe" verbale cuprind și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care o desemnează verbul; (b) chiar dacă "sintagmele stereotipe" verbale cuprind și elemente nominale, acestea nu îndeplinesc niciodată rolul de actanți (cum se întâmplă în cazul textemelor), ci se limitează la statutul de substitute cu valoare adverbială; (c) spre deosebire de texteme, "sintagmele stereotipe" se pot converti cu ușurință în determinanți adjectivali sau adverbiali, asemănători comparațiilor gramaticalizate. (A se confrunta din acest punct de vedere transformarea atributivă Vecinul [meu] a înghețat bocnă → Am întâlnit un vecin înghețat bocnă cu transformarea Vecinul [meu] s-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cervantes, Don Quijote) și questo matrimonio no s'ha da fare, né domani, né mai (Manzoni, I promessi sposi). Ultimele două citate sunt, neîndoielnic, texteme. În schimb, fragmentul dantesc se încadrează, cel puțin din punct de vedere sintactic, în categoria "sintagmelor stereotipe", în timp ce alte "citate celebre" ar putea fi reduse, conform aceluiași criteriu, la simple "perifraze lexicale". În consecință, Coșeriu pare să ignore faptul că numeroase "citate celebre" funcționează, din punct de vedere sintactic, la un nivel inferior frazei. Totuși, nu e
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Din acest motiv, indiferent de extensia lor sintactică, "citatele celebre" trebuie plasate și ele în categoria textemelor. 2.3. Dincolo de aceste cazuri-limită, se pune și problema frontierei "superioare" a textemelor: dacă granița "de jos" a categoriei respective o constituie "sintagmele stereotipe", există oare și o graniță "de sus"? În principiu, nu. Conceptul de textem include, pe lângă frazeme (cum sunt elementele pe care le-am discutat până acum), toate unitățile aparținând nivelurilor superioare ale limbii, pe care Coșeriu le-a delimitat ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
compunerea "conținuturilor" elementelor sale. Nici a (nu) avea, nici habar nu cuprind în ele însele vreo trăsătură semantică aptă să ne sugereze semnificația globală a "perifrazei": "a ignora" sau, mai exact, "a (nu) ști (nimic)". În schimb, în cazul "sintagmei stereotipe" a îngheța bocnă (tipul II), "conținutul" de bază rămâne acela al verbului ("a îngheța"), iar determinantul cantitativ bocnă nu îl modifică, ci doar îl amplifică. Prin urmare, în niciuna dintre aceste situații nu avem de-a face cu o scindare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și (b) non-derivabilitatea directă a dimensiunilor "conținutului" -, care sunt în același timp și necesare, și suficiente pentru delimitarea fenomenului respectiv de construcțiile învecinate. Pe de o parte, textemele se disting de celelalte unități ale discursului repetat ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe") prin aceea că în cazul tipurilor I și II nu se înregistrează o non-coincidență a "conținutului", deoarece acestea nu semnifică (și) într-o manieră metaforică/figurată. Pe de altă parte, textemele se disting de alte forme discursive ce manifestă și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care, din contră, o reclamă în mod imperios înțelegerea adecvată a textemelor). 2.5. Caracterul metaforic al textemelor plasează aceste unități nu doar în sfera de interes a unei lingvistici a "discursului repetat" (laolaltă cu "perifrazele lexicale" și cu "sintagmele stereotipe"), dar și în câmpul metaforologiei (împreună cu metaforele "libere" și cu alte fenomene textual-discursive construite pe baza transferurilor semantice). Din acest motiv, considerăm că este necesară o situare suplimentară a obiectului cercetării noastre, pe care o vom realiza, în pasajele următoare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
perifrazele lexicale" (ex.: a-și aduce aminte) sunt - cel puțin prin raportare la stadiul actual, "sincronic" al unei limbi - unități nemotivate, deoarece caracterul lor ne(de)compozabil opacizează relațiile etimologice dintre sensul literal și cel idiomatic. b) În schimb, "sintagmele stereotipe" (ex.: a se îmbăta turtă) sunt parțial motivate, întrucât, după cum am văzut, proiecția metaforică e posibilă doar pentru unul/unii dintre termenii unității (în cazul de față, turtă = "foarte tare"), celălalt figurând în continuare cu sensul său literal (a se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
video (există și excepții, mai ales în transmisiunile în direct, dar vom vorbi despre ele în secțiunea dedicată). Acesta introduce subiectul și, atunci când este cazul, și pe reporterul ce va realiza transmisiunea în direct. Suntem cu toții familiarizați cu exprimarea aproape stereotipă: Mai multe informații despre acest subiect aflăm de la corespondentul nostru, X sau Y. Bună seara, X sau Y. Această propoziție se numește pasă, iar în redacție vei auzi de multe ori expresia dă-i pasa lui X sau fără pasă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
mai ales materialul verbal. Pentru preșcolar, adultul care îi citește povestea este și autorul, martorul întâmplărilor povestite, magicianul care deschide ușa unei lumi nebănuite, actorul, și, mai ales, modelul de vorbire și povestire. La 3-4 ani, repovestirile sale utilizează formulări stereotipe, automatisme verbale. Treptat demonstrează capacitatea de a exprima viziunea și atitudinea sa proprie care se îndepărtează de model. Dacă atitudinea adultului este permisivă, copilul introduce personaje noi (de cele mai multe ori întâlnite în alte povești), modifică întâmplările, îmbogățește acțiunile, propune situații
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
o parte, sculptur? ?i vitralii, pe de alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile lor liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns??i materia arhitectural?. Arhitectură renascentist?, cu teoriile lui Brunelleschi, Alberti sau Bramante, ?i �nf?ptuirile ei ce vor marca ap?-sat genera?iile urm?toare s�nt firesc prezentate �n contextul amplei mi?c?ri de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
decorul sculptat care apare din materia să, piatra, mai ales la exterior. La Saint-Denis (�n jurul lui 1150) ?i mai ales la portalul regal de la Chartres (1145-1150), statuile-coloane urmeaz? propor?iile coloanelor de montan?i, cu falduri cvasi-lineare ?i fizionomii stereotipe. Timpanele ?i vutele s�nt tratate �n acela?i stil pe teme sacre ?i profane. �nceput? la fă?ada catedralei de la Senlis (1185-1190), evolu?ia sculpturii spre mai mult? autonomie ?i mai mult? suple?e �n forme se afirm? la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute în mod constant va resimți în permanență stări de frustrare afectivă, concretizate în stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]