2,409 matches
-
Stereotipurile”) sunt, în general, puncte de sprijin în comunicarea interculturală, oferind interactanților puncte de pornire pentru reducerea incertitudinii comunicative. Problemele de comunicare apar atunci când caracterizările stereotipe sunt absolutizate și devin bariere în interacțiune, în negocierea semnificației și a relației. Activarea stereotipurilor atrage după sine activarea prejudecăților și a predispozițiilor cognitive. Prejudecățile sunt în lumea contemporană mai puțin de natură etnică și rasială privind o presupusă inferioritate biologică, cât mai ales privind sistemul de valori al celuilalt. Predispozițiile cognitive afectează modul în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prin care indivizii pot preîntâmpina problemele de comunicare pe care le generează cauzele prezentate aici (vezi o sinteză în Gudykunst, 2003, pp. 111-126). Printre aceste modalități se numără: cunoașterea corectă și aprofundată a valorilor și regulilor specifice altor culturi, evitarea stereotipurilor, evitarea predispozițiilor cognitive prin procesarea efectivă a stimulilor veniți din exterior și formarea unor atribute interne, evitarea identificării foarte puternice cu propriul grup și integrarea propriei identități unor supragrupuri regionale, de preocupări etc., observarea în primul rând a asemănărilor cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în care indivizii manifestă dorință limitată de interacțiune, gradul de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea atributelor și predictarea unor presupuse motivații. 3. Competența de comunicare interculturală Pentru a putea comunica eficient cu membrii altor culturi, individul are nevoie să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea atributelor și predictarea unor presupuse motivații. 3. Competența de comunicare interculturală Pentru a putea comunica eficient cu membrii altor culturi, individul are nevoie să-și dezvolte competența de comunicare interculturală. În linii generale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturale. Capacitățile afective vizează predispozițiile motivaționale și atitudinale, adaptabilitatea, motivația de adaptare, atitudinea eului față de celălalt, toleranța față de ambiguitate, capacitatea de empatizare, capacitatea de distanțare psihologică, gradul de anxietate în întâlnirile intergrup, gradul de evitare a incertitudinii, etnocentrismul, prejudecățile și stereotipurile, încrederea, prietenia, cooperarea, calmul, autocontrolul de care individul e capabil să dea dovadă în situații de stres. Capacitățile operaționale privesc complexitatea și flexibilitatea comportamentală a individului, capacitatea lui de adaptare comunicativă, abilitatea de a elaborarea mesaje cu grade diferite de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de reguli, el apare ca necivilizat, căci nu se poartă și nu vorbește după reguli construite de oameni, apare sălbatic, întocmai ca natura neamenajată, apare necultivat, exact ca ogorul nelucrat, trăind după legile naturale ale adaptării și sub zodia norocului. Stereotipurile care au existat despre români de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
după legile naturale ale adaptării și sub zodia norocului. Stereotipurile care au existat despre români de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei frumoase (secolul al XVII-lea); cu o constituție bună, zdraveni, răbdători la oboseală, femeile erau frumoase, iar bărbații bine făcuți, sănătoși, robuști (secolul al XVIII-lea) (apud Barbu, 2000, p. 15-34). Stereotipurile legate de comportamente pun în evidență capacitatea de adaptare, instinctul de supraviețuire și conservare, caracterizat adeseori prin excese care contravin manierelor și preceptelor sociale și morale ale lumii civilizate: primitivi, lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul lor, erau leneși, nepăsători, așteptau totul de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun în evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
își iubesc mult țara sau cel puțin vorbesc mult despre ea; sunt capabili de emoții violente și rapide, înțeleg ușor, pricep repede, au instinctul argumentației și vorbirea abundentă, au o curiozitate copilărească (secolul al XIX-lea). În legătură cu educația și instrucția, stereotipurile pun în evidență ignoranța: trăiesc mai mult după legea firii decât după religie (secolul al XVI-lea); aveau preoți ignoranți (secolul al XVII-lea); cu puțină pietate și cucernicie, făcându-și pe tăcute multe cruci și ținând post, inculți, nu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-și pe tăcute multe cruci și ținând post, inculți, nu se preocupă de învățăturile divine (secolul al XVIII-lea); lipsa sentimentului religios ce ține de chiar esența ortodoxiei. Lipsa de experiență în organizarea instituțiilor, adică în organizarea culturii, apare în stereotipurile din secolul al XIX-lea: clerul iubește intriga, posibilitatea divorțului dezorganizează familiile și produce o relaxare a moravurilor, literatura e dominată de sentimentul iubirii, fac multă gazetărie, dar, pentru că nu au obișnuință, fac multe teorii găunoase. Urmărind evoluția în timp
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
secolul al XIX-lea: clerul iubește intriga, posibilitatea divorțului dezorganizează familiile și produce o relaxare a moravurilor, literatura e dominată de sentimentul iubirii, fac multă gazetărie, dar, pentru că nu au obișnuință, fac multe teorii găunoase. Urmărind evoluția în timp a stereotipurilor se poate observa o desprindere treptată de natură și trecerea spre cultură. Formele prin care se manifestă spiritul frust al românului sunt: gândirea concretă, spiritul practic, prudența, mândria, omenia. 5.1. Gândirea concretă Relația imediată cu natura a determinat gândirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
îhm, aha, așa), altele sunt expresii concentrate ale unor emoții sau impulsuri voliționale (oo!, a..., a, vai!, La naiba!), altele sunt expresii ale atitudinii ascultătorului față de interlocutor (acord, empatizare cu acesta: firește!, bineînțeles!, sigur!). Semnalul de recepție da este un stereotip verbal, care poate să nu semnifice neapărat acordul real cu vorbitorul. În principiu, un număr mare de elemente pot funcționa contextual ca semnale de recepție, iar același semnal se încarcă funcțional, din context, cu semnificații variate, marcate prin intonație. Frecvente
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
bună”), legate de locul în care are loc comunicarea (la școală nu te îmbraci ca la teatru, la mort nu te duci gătit ca la bal), de reguli generale de decență în societate (nu umbli murdar, rupt, șleampăt) și de stereotipuri de statut (pozițiile sociale înalte presupun o vestimentație de calitate, în timp ce oamenii simpli se presupune că sunt simpli și în vestimentații); uniforma este respectată (uniforma militară, sutana, halatul doctorului), ca semn al unui rol social care conferă autoritate. Distanțele de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conceptualizarea bucuriei în cultura română; Etnocentrism Evitarea incertitudinii Familia și cultura: familia extinsă; familia restrânsă; Feminitate Globalizarea Hall, Edward T. Hinduismul Hofstede, Geert Individualism Islamismul Iudaismul Identitatea; identități; identitatea culturală; identitatea de grup; identitatea personală; negocierea identității; idiocentrism și alocentrism; Stereotipurile culturale Kluckhohn și Strodtbeck Masculinitate Metaforele culturii: metafora păpușilor; metafora miturilor; metafora câmpului de forțe; metafora amalgamului, a bolului de salată, a borcanului cu bomboane; metafora organismului; metafora hărții mentale; metafora cutiei cu scule; metafora busolei; metafora softului minții umane
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pe termen lung; orientare temporală pe termen scurt; Parametrii de variație culturală; individualism/colectivism; feminitate/masculinitate; distanță mare față de putere/distanță mică față de puteri; evitarea incertitudinii/acceptarea incertitudinii; orientare temporală; valori ale variației culturale Percepția culturală Polichronism Statul și cultura Stereotipuri culturale Valori ale variației culturale Valorile spre care se orientează cultura; modelul lui Kluckhohn și Strodtbeck; esența naturii umane; relația dintre om și natură; raportul oamenilor cu timpul; forme de activitae; forme de orgaizare socială; CAP 3 STILURI COMUNICATIVE Corelații
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de formare a competenței de comunicare interculturală; Comunicarea interculturală; caracteristicile comunicării interculturale; configurația schimburilor verbale în comunicarea interculturală; neânțelegerile în comunicarea interculturală; bariere în comunicarea interculturală; factorii care afectează comunicarea interculturală; preîntâmpinarea problemelor de comunicare interculturală; etnocentrismul în comunicarea interculturală; stereotipurile în comunicarea interculturală; Identitatea interculturală; negocierea identității interculturale; Collier și Thomas; Ting Toomy Neînțelegerile în comunicarea interculturală Situațiile de comunicare interculturală; Șocul cultural; K. Oberg; fazele șocului cultural; CAPITOLUL 5 CULTURA ROMANA Specificul culturii române Valori ale dimensiunilor de variație
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interpersonală 4. Structura interacțiunii verbale 5. Mecanisme comunicative Exerciții. Aplicații Cultura 1.Definiția antropoloigcă a culturii 2. Metaforele culturii 3. Caracteristicile culturii 4. La temelia culturii: religia, familia, statul 5. Diversitatea culturală 6. Emoția și cultura 7. Identitatea culturală 8. Stereotipurile culturale Exerciții. Aplicații Stiluri comunicative 1. Relativismul 2. Diferențe comunicative induse cultural 3. Corelații între variabilele culturale și stilurile comunicative 4. Rolul limbii în comunicare Exerciții. Aplicații 4. Culturi în contact 1.Întâlnirea dintre culturi 2. Comunicarea interculturală 3. Competența
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
păcătoasă; pădure; peisaj; perfecțiune; permanentă; piele curată; pisica; planetă; podoabă capilară; porțelan; prejudecăți; prețioasă; prietenie; problemă; profesoară; pură; ratat; rea; regina; regină; Romeo; roșu; sărbătoare; satisfacție optică; senină; senzuală; Simona; simpatie; simplă; slută; sofisticată; sora mea; soția; splendid; splendidă; stelele; stereotip; superb; suplă; școală; tare; tată; temporar; tinerețe; trăsături; trecătoare; univers; vara; varză; verde; vesel; viața; ca viața; vin; vorbă; zîmbet (1); 776/259/92/167/0 frumos: urît (76); plăcut (39); drăguț (38); băiat (24); chipeș (21); copil (20); minunat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
următoarele componente: motricitatea, coordonarea mișcărilor, sensibilitatea, comunicarea (limbajul), precum și eventualele tulburări gnozice sau praxice. 1. Motricitateatc "1. Motricitatea" Prin definiție, motricitatea reprezintă calitatea activității nervoase superioare care permite trecerea rapidă de la un proces de excitație la altul sau de la un stereotip dinamic la altul, în condițiile unei comenzi date. Din acest punct de vedere, se poate spune că și ortostatismul aparține tot motricității, dacă se ia în calcul faptul că în discuție sunt două forțe musculare egale, puse în balanță de
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
până la cele mai fine abilități. Reeducarea neuromotorie, la care KT este chemat să-și aducă cea mai importantă contribuție, va trebui să parcurgă întregul traseu, de la mișcările reflexe la cele subordonate volițional, inserândpe parcurs, în funcție de caz, preocuparea pentru obținerea unor stereotipuri dinamice sau mișcări de substituție, pentru a compensa deficitele motorii parțial sau total ireductibile. Oricare ar fi situația, ortostatismul are ca principal artizan mușchiul cvadriceps, dar echilibrul este datorat reflexului de întindere, cunoscut și sub denumirea de reflex miotatic, subordonat
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
maxim de forță. Practic, atunci când evoluția se anunță a fi favorabilă, recurgerea la mișcările de substituție, fără a fi totalmente proscrisă, nu trebuie să reprezinte decât o componentă a planului terapeutic de etapă, pentru a evita fixarea ei într-un stereotip dinamic greșit. Testingul mio-neuro-artro-kinetic trebuie să fie cât mai „curat”, pentru a nu parazita evaluarea cu plusuri sau minusuri de calitate care, de fapt, sunt inexistente. Exmplul prezentat are rolul de a deschide calea spre studiul anatomiei și biomecanicii, pentru
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
aria problematică, ignorând o serie de elemente semnificative pentru perceperea corectă a unei situații. • bariere cognitive: - ignoranța - apare din cauza absenței unei informări corecte; - inflexibilitatea strategiilor intelectuale sau folosirea automată, repetată a acelorași strategii de abordare a unei probleme sau decizii (stereotipul); - precedența - asemănătoare stereotipiei, constă în fixarea unui mod de acțiune care anterior a avut succes, fără a lua în calcul eventualele schimbări/modificări de situație; - substituția - apare prin înlocuirea nejustificată a unei probleme noi cu una deja cunoscută și prin
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
adică tendința unei persoane de a-și considera propria cultură superioară oricărei alteia. Etnocentrismul poate afecta negativ comunicarea în cel puțin trei moduri: • poate determina o persoană să nu asculte cu atenție ceea ce spun cei din jur; • determină utilizarea unor stereotipuri în raport cu persoane din alte culturi; • poate determina o persoană să se adreseze celor din jur într-un mod care să trezească reticența. e. Organizarea spațiului necesar comunicării - eficiența comunicării este influențată de ambianță și de confortul resimțit de interlocutori în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]