1,096 matches
-
prima atestare, În 1175) a supraviețuit timp de șase secole, până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prin simplificare : o panglică galbenă atașată la o pălărie obișnuită. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că galbenul a fost culoarea tipică a stigmatului cu care au fost Însemnați evreii, indiferent de forma pe care a luat-o acesta de-a lungul secolelor și de-a latul continentului. Situația descrisă mai sus nu va dura Însă prea mult. Suntem În plină epocă a Luminilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chestie ce ne-ar putea interesa mult, dar asupra căreia nu am putut Încă găsi fapte pozitive” <endnote id="(322, p. 218)"/>. De regulă, În Moldova și Țara Românească, precum și, În general, În toată Europa creștin-ortodoxă, nu au fost impuse stigmate etnice sau confesionale. Nu este vorba neapărat de o dovadă de toleranță interconfesională. Stigmatizarea printr-un semn vestimentar nu era necesară atât timp cât evreii răsăriteni se „autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost impuse stigmate etnice sau confesionale. Nu este vorba neapărat de o dovadă de toleranță interconfesională. Stigmatizarea printr-un semn vestimentar nu era necesară atât timp cât evreii răsăriteni se „autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta din impunerea, ci din interzicerea unui element de vestimentație. Abia lipsa lui stigmatiza. Iată câteva exemple : În 1709, J.W. Bardili - refugiat În raiaua turcească Tighina, Împreună cu regele Suediei, Carol al XII-lea - notează următoarele despre orașul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prevederi care abrogă o interdicție este un semn că acea interdicție se aplica Înainte. Așa cum am arătat mai sus, se pare că unele influențe turcești s-au manifestat În spațiul românesc, dar nu prin impunerea În portul evreilor a unor stigmate defăimătoare, ci prin interzicerea purtării unor elemente de vestimentație (turban, Încălțăminte colorată etc.). În schimb, În teritorii nevasale Înaltei Porți, precum Bielorusia, evreii Își permiteau să poarte turbane, așa cum sunt reprezentați În icoane datând din secolul al XVII-lea <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 185)"/>. În al treilea rând, tot la Voroneț, În scena Judecății de apoi, În grupul de turci (lik turski) apar câteva personaje care În loc de turban poartă pălării cu două coarne, identice cu cele considerate de Andrei Pippidi ca fiind stigmate etnice impuse de genovezi evreilor. Este posibil să fie vorba de evrei (purtând o vestimentație specifică), dar de evrei supuși Imperiului Otoman. După expulzarea lor din Spania și Portugalia, evreii sefarzi au fost primiți cu brațele deschise În imperiu. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii sefarzi au fost primiți cu brațele deschise În imperiu. În fine, nu cred că faptul semnalat de istoricul Andrei Pippidi „poate dovedi că aceeași discriminare vestimentară exista Încă În Moldova secolului al XVI-lea”. Dacă ar fi existat unele stigmate etnice, ele ar fi fost figurate În primul rând la soborul de evrei (lik evreiski) reprezentat În vecinătatea soborului de turci În scena Judecății de apoi de pe zidul vestic al bisericii Voroneț. Or, evreii din Judecata de apoi nu poartă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
piept. O acțiune gratuită, a crezut Ernst Jünger, pentru că tinerii au presupus „că adversarul are umor”. Au fost imediat arestați <endnote id="(565, p. 125)"/>. Astfel de gesturi au fost superbe acte de solidaritate simbolică. O obligație a minorității (afișarea stigmatului) a fost transformată Într-un drept al majorității ; un semn al infamiei a fost transformat Într-un semn al mândriei. Când toată lumea poartă un semn distinctiv, dispare distincția Însăși. Mecanismul discriminării și al terorii poate fi, dacă nu blocat, cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
eretici) - otrăveau fântânile pentru a-i omorî sau Îmbolnăvi pe creștini. Tot cam atunci s-a declanșat o altă psihoză : medicii evrei Își otrăvesc pacienții creștini. Secole de-a rândul, la portretul „evreului imagi nar” s-a adăugat și acest stigmat generator de pogromuri spontane și arderi pe rug <endnote id="(85, pp. 40 ș.u. ; 455, I, pp. 104 și 136)"/>. În Europa creștin-ortodoxă, În general, și În Țările Române, În mod special, astfel de legende nu prea au circulat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie În gura căscată a monstrului ofidian care personifică Iadul, fie Într-o imensă căldare așezată În flăcările Iadului (vezi Herrade von Landsberg, Hortus Deliciarum, 1175 ; <endnote id="la 139, p. 234"/>). Ca semn de identificare etnică, ei poartă adesea stigmatul epocii - pălăria țuguiată (germ. Judenhut) <endnote id="(136, p. 104 și fig. 72 și 78)"/>. În reprezentările non- figurative ale Infernului (În spații concentrice), primele trei cercuri - cele mai apropiate de Demones Puteus („Puțul demonilor”), din centrul Infernului - sunt, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
practicarea științelor oculte (astrologie, alchimie, cabală, necromanție) etc. <endnote id="(41, 85, 134, 238)"/>. Trecând de la mentalitatea medievală a Occidentului la cea folclorică a Răsăritului, vom observa faptul că și În Europa de Est evreul a fost identificat cu vrăjitorul, dar acest stigmat a avut trăsături mai puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele meteorologice. Evreul era perceput ca un rain maker, un vrăjitor care poate declanșa sau opri ploaia, furtuna, vântul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau Omar al II-lea (717-720) ; vezi 373 ; 37, p. 149 ; 455, II, p. 45 ; 902, pp. 70 ș.u. 373. Hava Lazarus-Yafeh, „Jews and Christians in Medieval Muslim Thought”, În 540, pp. 108-117. 374. Într-un excelent studiu privind stigmatul identității etnice, Sorin Antohi dă ocol sferei semantice a noțiunii de „stigmat”, care „acoperă deopotrivă mărcile miraculoase ale elecțiunii divine (prin memoria simbolică a rănilor lui Cristos), atributele externe ale maladiei și handicapului, sigiliul indelebil al justiției pe corpul marilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
II, p. 45 ; 902, pp. 70 ș.u. 373. Hava Lazarus-Yafeh, „Jews and Christians in Medieval Muslim Thought”, În 540, pp. 108-117. 374. Într-un excelent studiu privind stigmatul identității etnice, Sorin Antohi dă ocol sferei semantice a noțiunii de „stigmat”, care „acoperă deopotrivă mărcile miraculoase ale elecțiunii divine (prin memoria simbolică a rănilor lui Cristos), atributele externe ale maladiei și handicapului, sigiliul indelebil al justiției pe corpul marilor delincvenți, semnul oprobriului public la adresa persoanei ieșite din «normalitatea» specifică a unei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
confundându-se cu suferința poeziei. Criticul literar Ioan Holban în prefața volumului Pământ fără somn susține ideea că Ion Boroda este unul din puținele exemplare umane la care poezia s-a născut din suferința fizică și povara de a purta stigmatul ei pentru totdeauna: “Ion Boroda este un vizionar care nu poate despărți viața de poezie”. Ca om, Ion Boroda era de o modestie exemplară și de o generozitate și milostenie nemaiîntâlnite. Publicistic a debutat în ziarul județean “Drum” din Brașov
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
calitate reală, chiar dacă nu oficială). Era faimos și prin butadele lui memorabile care circulaseră la vremea lor și continuau să circule. Toate aceste trăsături le-am recunoscut din primele clipe după ce l-am văzut. Decât că peste acestea se așternuseră stigmatele sărăciei și sechelele celor două detenții repetate : ruina dentiției, ceea ce-i afecta la colțurile gurii fostul profil de medalie. Penuria ̀ în care trăia ̀ îl condusese la asumarea unei neglijențe vestimentare ce, evident, nu era în firea lui. Dar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sfâșiate în două ca de un paloș, de curgerea tulbure a Prutului. Istoria celor două părți ale aceluiași pământ s-a umplut, de o parte, cu siberii și "pahoduri", de cealaltă parte, cu temnițe și canale de sânge. Purtându-și stigmatul cicatricii acestei sfâșieri, portretele pământului sunt de fapt unul singur, un portret al aceluiași pământ, reflectat în opera lui Potârniche. Acasă este un singur loc de unde provine portretul acestor ținuturi și unde se termină el, mărturisind același adevăr pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și 22, vol. II, ale dosarului. Deci, actuala directoare a Editurii, Geta Dimisianu, a fost, după opinia Stelei Covaci, autoarea morală a procesului Covaci și a morții lui Labiș. În urma procesului, Aurel Covaci a primit 4 ani de pușcărie și stigmatul pe viață de condamnat politic. În ultimul timp, conform declarațiilor Stelei Covaci, Geta Naidin-Dimisianu a afirmat în public: „În fond, cine au fost Labiș și Covaci? Niște bețivi !” Mărturiile prezentate de văduva lui Aurel Covaci fac praf aura de poet
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu a voit să restabilească Compania lui Isus în dieceza sa. Ba chiar a interzis preoților diecezani să intre în Compania lui Isus abia restaurată (1814). Această situație l-a stimulat pe sfântul Gaspare Bertoni să fondeze Congregația Preoții Sfintelor Stigmate. A spus că i-a fost revelată chiar de sfântul spaniol Ignațiu de Loyola (+1556). Sfântul Gaspare Bertoni, format la școala iezuitică, dobândise un devotament solid față de papa, simțul ascultării, conceptul de Biserică, metoda pastorală, acțiunea formativă a tineretului, disciplina
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rămas, cu acest temperament puternic emotiv. După ce a frecventat primii cinci ani de grădiniță, în timpul cărora a deprins și primele însușiri de a citi și de a scrie, părinții săi l-au înscris la Școala elementară superioară, condusă de Părinții Stigmatelor, fondați de sfântul preot veronez Gaspare Bertoni, mort în urmă cu vreo treizeci de ani. Școala era privată și gratuită. Cursul elementar complet dura patru ani. Giovanni Calabria și-a început primul an scolastic în 1881. Avea opt ani. La
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cu părere de rău, pentru a contribui cu munca sa la susținerea situației economice precare a familiei. Și-a reluat studiile în anul școlar 1885-1886. Dar nu a putut termina anul scolastic cu o promovare. Despre perioada studiilor petrecute la «Stigmate» îi va rămâne amintirea plăcută și nostalgică a locului și a educatorilor. A deprins o devoțiune solidă față de pătimirea lui Isus, exprimată în semnele vizibile ale stigmatelor de la mâinile, picioarele și coasta lui Isus, ca o manifestare tangibilă a iubirii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a putut termina anul scolastic cu o promovare. Despre perioada studiilor petrecute la «Stigmate» îi va rămâne amintirea plăcută și nostalgică a locului și a educatorilor. A deprins o devoțiune solidă față de pătimirea lui Isus, exprimată în semnele vizibile ale stigmatelor de la mâinile, picioarele și coasta lui Isus, ca o manifestare tangibilă a iubirii lui Dumnezeu față de omenire. Acestei devoțiuni față de pătimirea lui Isus, unită evlaviei față de durerile Preasfintei Fecioare Maria, pe care i-a învățat-o mama lui, discipola lui
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să vadă darul pe care îl primise. În fața privirii întrebătoare a copilului, nașul i-a arătat ceasul mare care trona pe fațada Palatului Portalupi: «Vezi acolo sus?! Acela e ceasul tău!». A fost pregătit de înțelepții săi profesori ai Institutului Stigmatelor pentru sacramentele iertării și euharistiei, pe care le-a primit la 13 mai 1883 în biserica parohială Santi Apostoli. Primi aceste trei sacramente ale inițierii creștine cu o profundă participare și devoțiune, atât cât puteau fi înțelese la vârsta aceea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pentru analiza calitativă și semi-cantitativă, este dificil de a lua în considerație o metodă mai bună decât CP. Într-o manieră contradictorie este posibil ca, având în vedere că poate fi pusă în lucru atât de ușor, CP a câștigat stigmatul unei metode de slabă rezoluție, slabă sensibilitate și incapabilă de a răspunde la problema punerii la punct a metodelor precise, exacte și specifice. Un astfel de punct de vedere este incorect și poate fi comparat cu imposibilitatea obținerii de rezultate
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
Prăbușirea în demență a celui angoasat în urma unei revolte sufletești oarbe semnifică, prin urmare, o explozie la nivelul astrului conștiinței sale, o detonație a stelei interioare urmată de evul beznei lăuntrice în care vor pluti planetele-deșert ale unei vieți fără de stigmatele lucidității. Călătorul labirintic devine revoltatul însetat de sacrilegiu ce alunecă în angoasă fiind, la final, sufundat în marasma demenței, una dintre cele două vârtejuri de infern sufletesc deschise aici. Celălat vârtej, cealaltă vâltoare ce-și cască prăpastia nefastă în marginea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ascundere prin redescoperire. Acea absență, acel petic de vidație ce înlocuiește și acoperă, induce o telurică teamă că ordinea existențială ar putea fi destrămată, subminată prin infuzia de non-sens. Tot ce este ascuns se află sub semnul acestui non-sens, sub stigmatul ne-numitului, al anonimatului orfan. Fenomenul asunderii comportă însă o gradație de intensitate, gradație care poate fi foarte bine surprinsă în exemplul unei ascunderi remarcabile anume procesualitatea astrală a eclipsei, fenomen cosmic corelat, pentru perspectiva comună și profană, cu termenii
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ca infinit și om drept ființă supusă finitudinii își impune exigențele în sensul că zeul se poate ascunde deplin, dar nu se relevă total, ci doar aproape de maxim, cele mai înalte conștiințe mistice umane purtând, indiferent de înălțimea spirituală dobândită, stigmatul finitului, stigmat ce nu permite o cunoaștere-viziune totală a Divinității în deplinătatea sa majestos-infinită. Credința religioasă este un angajament și o investire spre un reper ce nu comportă relativitate de substanță, spre un punct fix ce este incompatibil cu metamorfozele
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]