1,700 matches
-
semantice; de pildă sintagma "căutarea jurnaliștilor" poate reprezenta fie investigația întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
întreprinsă de jurnaliști ca agenți ai căutării, fie investigația organelor în drept care cercetează un caz de dispariție, răpire a unor jurnaliști). ANAFORĂ (în opoziție cu CATAFORĂ) După domeniul de utilizare (stilistică sau sintaxă), teremenul de anaforă își schimbă sensul. În stilistică desemnează repetarea unui cuvînt sau grup de cuvinte la începutul unor versuri sau fraze succesive. În sintaxă, elementul anaforic trimite la contextul lingvistic anterior (pronumele la nume, termenul generic "problemă", "fapt", "chestiune" la paragraful precedent). ANALIZĂ De la Louis Hjelmslev termenul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai degrabă aprecieri izolate marcate de admirație. Un scurt reproș de incapacitate a construirii personajelor, explicată prin grija acordată exclusiv refacerii atmosferei în Piatra filozofală 29, n-a modificat atitudinea generală de respect în fața erudiției autoarei și a instrumentelor sale stilistice: criticii noștri au fost impresionați de preocuparea sa pentru edificarea cititorului și, de aici, de mijloacele utilizate pentru a-l convinge, de tonul ei atât de adecvat. Între alții, Dan Hăulică a înțeles această "lizibilitate a actului" de a scrie
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Ihab Hassan 340, a cărui indicație metodologică e preluată și de Matei Călinescu (op. cit., p. 251): "Trebuie să acceptăm drept ipoteză de lucru ideea că textele postmoderniste se folosesc în mod clar de anumite convenții, tehnici și procedee structurale și stilistice recurente, chiar dacă, luate separat, intențiile, implicațiile și rezultatele lor estetice pot fi foarte diferite". Detaliind, vom observa că un prim procedeu parodic rezultă dintr-o "nouă utilizare existențială sau ontologică a perspectivismului narativ, diferită de cea mai degrabă psihologică pe
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
considerații cu privire la combinațiile spectaculoase în jocul percepțiilor, la tipurile de naratori și personaje, prin referințele la dominanta "explicativă" și "evaluativă" din discursul personajului, în ipostaza lui de actant, narator și chiar autor. Această abordare, realizată cu instrumentele poeticii și ale stilisticii vorbirii, atestă interesul deosebit pe care l-a manifestat prozatorul rus pentru lexicografie, în general, în particular, pentru particularitățile limbajului pe care îl foloseau locuitorii Gulagului zekii. Fără a se opri în mod special asupra lexicului specific Arhipelagului, analizat anterior
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
textului) este urmată de o lectură transversală, pe axa verticală (nivelurile de profunzime), menită să evidențieze categorii logice omogene (re pere temporale/spațiale/informații despre autor/narator/persoane/personaje/acțiuni etc.) și structuri textuale (cuvintelecheie, serii lexicale, câmpuri semantice, rețele stilistico textuale). Planulsuport al expunerii va fi structurat pe itemii asociați textului, alcătuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor/argumentelor/exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personaje simbolice/generice care își asumă (și) condiția spec tatorului, deci a receptorului operei dramatice (formula „teatrului în teatru“ sau strategii ale teatralității postbelice prin care se „deconstruiesc“ relațiile: personaj- spectator, personaj-actor, față- mască, iluzie scenică- realitate etc.). FUNCȚIA POETICĂ/STILISTICĂ/ESTETICĂ este centrată pe mesaj, vizând activarea resurselor de expresivitate ale limbajului. Prin accentuarea acestei funcții este pus în valoare mesajul însuși, care nu mai este un simplu instrument de transmitere a informației, devenind un text interesant, formulat imprevizibil, original
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de comunicare, fiind dominantă în limbajul științific, în cel oficial, în domeniul massmediei și chiar în sfera comu nicării colocviale. În literatură, funcția referențială acționează prin „suspendarea raportului semantic dintre refe rent (extraverbal, preexistent) și mesaj“ (Dumitru Irimia, Introducere în stilistică) și prin instituirea unui referent ficțional, în „zona ce înglobează acel real care scapă investi gării raționale; este esențialul din om, inapt pentru logică“ (Ernesto Sabato). 1.2. Scopurile comunicării. Tipologia situațiilor de comunicare verbală În mod firesc, orice act
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
la genuri și specii. CARACTERISTICI: - discursul literar este construit pe o pluralitate de convenții estetice: referent ficțional, instanțe ficționale ale comunicării artistice, limbaj degrevat de funcțiile practice, învestit cu valori estetice, recursul „la imagini ca procedeu de comunicare“ (Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române). Acestea au forță de sugestie și expresivitate, adresân duse imaginației și sensibilității cititorului; - în raport cu normele limbii literare, discursul artistic își arogă o mare libertate, abaterile fiind transformate întro sursă de expresivitate (stilul artistic este privit ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi sadună / Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună. (M. Eminescu); Pilatul vieții sa spălat pe mâini / și înnoptează sângele în noi. (H. Bădescu) - asociere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prezențe lirice sau estompând vocea lirică sub aparența impersonală a unui discurs anonim. Acesta are ca marcă textuală persoana a IIIa gramaticală, fără să excludă însă toate semnalele stilistice sau lexicosemantice ale subiectivității. Tudor Vianu identifica în studiile sale de stilistică, în afara liricii eului, o „lirică mascată“ și o lirică a rolurilor (termeni puși în circulație de Wilhelm Scherer: Ichlyrik, Maskenlyrik, Rollenlyrik). - Lirica măștilor presupune exprimarea ideilor și a sentimentelor sub o identitate străină. „Sub masca unor personaje străine palpită inima
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele de plumb. Determinanții sintactici (complemen tul adânc și atributul de plumb) au valoarea unor superlative stilistice, semnificând prăbușirea în neant ori în materia inertă. „Somnul“ de plumb ia treptat în stăpânire toate ariile realului: viața fragilă (flori de plumb), ființa omenească devenită absență (funerar veșmânt), înfăptuirile, creațiile omenești devenite derizorii (coroanele de plumb), stridente prin pretențiile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de funcția prag ma tică, reducândul la nuclee de semnificații. Eu consider că înțelegerea profundă a acestor semnificații nu poate fi obținută fără explorarea straturilor de adâncime ale textului, fără aplicarea unor concepte din sfera lingvisticii, a teoriei literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
literare, a stilisticii. O realitate incontestabilă este faptul că limbajul poetic, esențial ambiguu, operează prin sugestie și simbol, prin sensuri conotative, metaforice, așadar, pentru ai descoperi mecanismele semnificării, se impune un demers analitic ce apelează la noțiuni de semantică și stilistică. Procedăm astfel cu simbolul bacovian al plumbului, de exemplu. Pentru a descoperi semnificațiile multiple ale acestui semn artistic, comparăm secvențele ocurente, identificăm câmpuri semantice, sensuri conotative, analogii și opoziții, imagini artis tice și figuri de stil. Numai așa avem, de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
peste 3500) sunt redactate ,,într-o limbă latină surprinzător de corectă”. Dacii, care învățau latina cuceritorilor, adaptau cuvintele la deprinderile lor fonetice. Influența substratului geto-dacic asupra latinei de la Carpați, Tisa, Nistru, Dunăre și Marea Neagră a fost definitivă. Morfologia, sintaxa și stilistica latinei vorbite în acest vast teritoriu au fost influențate de limba autohtonilor. Marea majoritate a lingviștilor este de acord că evoluția latinei spre limbile romanice s-a încheiat în secolele al VI-lea și al VII-lea. Limba română s-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lingvisticii generale, dar valorificînd și concepția lui Benedetto Croce, gînditorul german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu stilistica, eliminînd din sfera lingvisticii orice investigație nonestetică. După Vossler, lingvistica este, ca la neogramatici, o disciplină istorică, dar ea nu tre-buie să cerceteze faptele de limbă, ci legăturile de cauzalita-te dintre fenomene. În concepția sa, limba este o expresie a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii pentru a se adapta la mediile sociale (profesionalizate) care grupează pe vorbitorii unor comunități lingvistice în diviziuni ale acesteia 159. Acest fenomen se produce în modul cel mai evident la nivelul limbii literare, iar investigarea lui intră în sfera stilisticii lingvistice, care studiază în mod special stilurile funcționale ale limbii. S-ar putea considera că, în vreme ce limba este particularizarea comunitară a limbajului, stilul funcțional este particularizarea socială a limbii, iar vorbirea este concretizarea individuală a limbii în interiorul unui stil. Deși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în vreme ce limba este particularizarea comunitară a limbajului, stilul funcțional este particularizarea socială a limbii, iar vorbirea este concretizarea individuală a limbii în interiorul unui stil. Deși inoperant în lingvistica occidentală, conceptul de "stil funcțional" poate contribui în mare măsură la reabilitarea stilisticii ca ramură lingvistică, delimitată de poetică, hermeneutică, textologie etc., așa cum au văzut-o întemeietorii ei. Pornind de la această premisă și preluînd cele două trăsături ale limbii, omogeneitatea și varietatea, remarcate de Eugen C o ș e r i u160, se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu desinențe mai puțin nume-roase, este mai avantajoasă în raport cu una foarte complicată, pentru ca apoi August S c h l e i c h e r să specifice că pierderea formelor flexionare este compensată de un progres în sintaxă și în stilistică (deși, ca adept al naturalismului, el ajunge în final tot la concluzia despre decăderea limbii în epoca modernă). În primele decenii ale secolului al XX-lea, lingvistul danez Otto J e s p e r s e n a stabilit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Coseriu, Eugenio, Teoria del linguaggio e linguistica generale. Sette studi, Editori Laterza, Bari, 1971 Coșeriu, Eugeniu, Teoria limbajului și lingvistica generală. Cinci studii, Editura Enciclopedică, București, 2004 Coseriu, Eugenio, Textlinguistik, Eine Einführung, Francke Verlag, Tübingen und Basel, 1994 Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române, Editura Academiei, București, 1978 Croce, Benedetto, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistică generală, Editura Univers, București, 1970 Drăghicescu, Dumitru, Ontologia umană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987 Ducrot, Oswald, Le dire et le dit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale vechii române literare, în "Buletinul Institutului de Filologie Română "Alexandru Philippide"", XI-XII (1944-1945) Ivănescu, G., Storia delle parlate popolari e storia delle lingue letterarie, în "Philologica", II (1972), p. 5-26 Jakobson, Roman, Lingvistică și poetică, în volumul Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125 Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii. Studii de traductologie, Polirom, Iași, 2006 Jespersen, Otto, Nature, évolution et origines du langage, Payot, Paris, 1976 Jespersen, Otto, La Philosophie de la grammaire, Les Editions de Minuit, Paris, 1971 Joja, Ath., Funcția
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Editorial Gredos, Madrid, 1986, p. 111. 48 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 44. 49 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 39, 58-59. 50 Vezi Ion Coteanu, Idiostilul, în volumul colectiv Sistemele limbii, București, l970, p.47-48; id., Stilistica funcțională a limbii române, Editura Academiei, București, 1978, p. 80-82. 51 În această perspectivă, puterea (facultatea) de judecată realizează judecățile, iar rațiunea raționamentele. 52 G. W. Fr. Hegel, Știința logicii, Editura Academiei, București, 1966, p. 21: "se învederează că conținutul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
text și nici dacă există cumva și vreo diferență de ordin calitativ. 92 Vezi Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 55. 93 Vezi Ferdinand de Saussure, op. cit., p. 136. 94 Vezi Roman Jakobson, Lingvistică și poetică, în culegerea Probleme de stilistică, București, 1964, p. 83-125. Schema propusă de Jakobson a fost în general acceptată, dar deseori și supusă unor critici severe. Printre alții, Jean-Marie Klinkenberg (Inițiere în semiotica generală, Institutul European, Iași, 2004, p. 51 ș.u.) o consideră "cu mult
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bernini, Mefisto, Heidegger. Poeme ca acestea se adresează, desigur, lectorului de cultură superioară, care descoperă sub aparențe reflexive niște pseudo-aforisme -, mai exact propoziții ludice: "Strada este inițiativa mea". "Cărțile nu-s decât iubiri / conservate, istoria pusă-n borcane..." Preocupări de stilistică genetică sunt de găsit și în Orașul de sub varul pereților (1994); șochează aici eforturile de penetrare, dincolo de forme și norme, în însăși esența poeticității; sare în ochi reflecția vizionară tinzând spre esențe. Arta magicianului de cuvinte se vrea mântuitoare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
piardă din aspectul lor agresiv și cuceritor. Dovadă noile forme rotunjite și îndulcite ale automobilului, forme care revalorizează dimensiunile de habitabilitate și de confort, de destindere și de securitate. Și din ce în ce mai multe obiecte și ambiente ilustrează în prezent această „feminizare” stilistică. Regresia logicii standing-ului, reducerea imaginii virile a produselor: două manifestări ale aceleiași culturi hiperconsumatoriste, mai mult emoțională decât demonstrativă, mai mult senzitivă decât ostentativă. Dorința de putere individualistă nu progresează decât împreună cu eufemizarea semnelor emblematice ale dominației. Medicalizarea consumuluitc
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]