7,229 matches
-
colaj, cumulate într-un ansamblu parietal textil compus din panouri textile printate digital. Mihaela Bondalici, Roxana Ionescu, Amina Elnayef și Mihai Popescu, studenți în anul II / Licență Arte& Design Textil, expun lucrări care exemplifică vizual câteva teme de studiu / interpretare stilistică a unor motive decorative preluate din diferite curente artistice sau perioade istorice. Coordonarea și punerea în practică a temelor lansate a beneficiat de colaborarea asistentului doctorand Iulia Toma. Organizator: Departamentul de Arte Textile- Design Textil/ F.A.D.D./ Universitatea Națională
”Paradă de modă” inedită la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21898_a_23223]
-
ocurență fiind reprodusă într-un context de 4-6 rînduri (corespunzînd în genere unei strofe, unui paragraf sau cel puțin unei fraze): e furnizată astfel o listă de contexte cu înțeles deplin, extrem de utilă pentru a aprecia sensul și chiar registrul stilistic al folosirii termenului. Citatele au indicații de volum și pagină, de categorie (proză, poezie etc.) și e posibilă chiar regăsirea contextului larg, prin trimiterea automată la textul-sursă. Operația de căutare nu se realizează - din limite de spațiu - pentru cuvintele care
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
fiziologia umană. El prelucrează impulsurile eului, modelându-i la rândul său personalitatea încă din faza vieții embrionare. Dar orașul antropomorf digeră nu numai experiențele trăite ci și pe cele culturale. Pe fotografia detaliată a cartierelor și străzilor naratorul suprapune mostre stilistice de proveniență diversă: cărți, filme, tablouri, mărturii orale. Bucureștiul reflectă caleidoscopic atmosfera romanului interbelic, a scenariilor hollywoodiene, a filmelor lui Fellini, a prozei neorealiste sau realist-socialiste. Dantelăria fantastică, brodată fără încetare pe crusta prozaică a realului dă fiori și halucinații
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
duioasă și tărăgănată" - definiție reluată ca atare în Dicționarul explicativ (DEX, 1996). De fapt, cuvîntul exista deja în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900) a lui Șăineanu, cu o explicație similară și cu o interesantă precizare de registru stilistic: "vorbă semi-literară rămasă străină de graiul popular". Se pare că între timp lucrurile s-au schimbat: vorba a pătruns cel puțin în "graiul tineresc", cu un sens depreciativ nu foarte ușor de definit. Termenul e folosit pentru a desemna un
"Manele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16678_a_18003]
-
noastră interbelică și surrealismul incisiv al anilor '90. În rândurile de față, nu ne vom referi la proza sau traducerile lui Radu Sergiu Ruba, ci doar la acest volum antologic în care vom regăsi calitățile dar și căderile de tensiune stilistică semnalate de regretatul Radu G. Țeposu în a sa Istorie tragică... Poemele antologate, lungi secvențe de colportaj liric și livresc, dau încă senzația de montaj cultural epatant. Substratul moral, meditativ se pierde sub abundența ludicului și invers, emoția are de
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
vreme, filmele elvețiene nu au mai ajuns în Palmaresul celor mai mari festivaluri internaționale, ele sunt o prezență constantă în aceste competiții. Cele câteva scurt metraje prezentate la București au fost, în marea lor majoritate, jocuri de imaginație tematică și stilistică, exerciții de digitație cinematografică amintind autori adeseori originali ce vor constitui, desigur, "noul val" al cinematografiei elvețiene de mâine. Ele au prefațat - și la propriu și la figurat - lung metrajele de ficțiune din selecția ce ne-a fost propusă, fără
Un week-end elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16689_a_18014]
-
anilor, în spațiul public și în relația directă cu privitorul. Dacă expoziția de la Arad era una construită în jurul unor repere solide, în rîndul cărora se așezau deopotrivă memoria lemnului, cu civilizația lui specifică, și memoria formelor, puternic personalizată prin datele stilistice ale sculptorului, și ea se apropia mai curînd de ideea expoziției permanente, a expoziției de muzeu, cea de la Oradea pune un accent special pe elementul de mobilitate a artistului, pe latura sa imaginativă și pe capacitatea lui de investigare a
Nunta lui Cripto cu lapona Enigel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16688_a_18013]
-
final să revină la merite: În ciuda acestei vieți pătate, Rebreanu rămîne prin opera sa o glorie a literaturii române și este fără doar și poate un clasic al nostru, cu o mare putere de construcție în roman, cu o sobrietate stilistică impresionantă, cu un dar de a scrie captivant." Impresionat de aceste referințe, Gheorghiu-Dej dă un deznodămînt favorabil și dintr-o altă misivă a soției lui Rebreanu aflăm că solicita o audiență "pentru a-mi exprima personal călduroasele mulțumiri în legătură cu generosul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
tare (2), tare de tot (1), cel mai tare (4), fain (2). Ies în evidență englezismele - cool, foarte cool, super cool, great, sau inovațiile precum megacolosal. Cu una sau două apariții se înregistrează calificativele mai banale din punct de vedere stilistic: bun, foarte bun, cel mai bun; mare, reușit, foarte reușit, excelent, de excepție, fantastic, magnific, deosebit, încîntător, fenomenal. Mesajele, adesea semnate cu pseudonime glumețe, dovedesc intenția de a transmite cît mai multe din semnalele afective ale oralității: intonația, accentul frastic
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
Am slăbit 14 kilograme, așa că sper să-mi crească cota printre fănițe" (EZ 2481, 2000, 12). Concurența celor două sufixe moționale se manifestă în derivarea de la diferite împrumuturi mai mult sau mai puțin recente. în genere, -ă corespunde unui registru stilistic neutru, standard, în vreme ce -iță e mai marcat de familiaritatea orală. Uzul a impus preferința pentru combinarea anumitor cuvinte cu unul sau altul dintre sufixe. Adesea, chiar derivatele feminine cu -ă șochează în primul moment, părînd să indice o adaptare "forțată
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
fundamnetal non-culturală) pe care le părăsește imediat pentru "gîndurile tonice", mai puțin grave, la fel de incitante. O metodă des utilizată de acest autor este demonstrația prin aglutinare. El își permite salturi imposibile prin istoria culturii, însoțite de discrete schimbări ale registrelor stilistice (discurs sobru vs. gînd tonic). O astfel de manieră mizează mult pe o anumită categorie de cititori (și nu e vorba de o ierarhizare valorică a lor) - este vorba de aceia care pot gusta jocul eseistic bine controlat (cu redundanțe
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
teren. Cazurile de dopaj au fost folosite drept ocazii de proteste naționaliste, cu lume scoasă în stradă, ca să ia apărarea sportivului penalizat. Ba chiar cineva cerea României să se retragă din mișcarea olimpică! În acest spectacol (destul de kitsch, sub raport stilistic) de interese pecuniare și de orgolii naționale, sportul abia dacă se mai vede.
Deriva spiritului olimpic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16709_a_18034]
-
e un virtuos al paradoxalului, scrisul lui se află mereu la limita periculoasă dintre elegiac discret, reflecție subtilă și manierism de suprafață, sau chiar kitsch. Nu știu exact în ce măsură limita aceasta e căutată, pentru că Aciman mizează aproape total pe efectele stilistice și retorice ale nostalgiei, topos atît de generos și riscant deopotrivă, prin caducitate. Născut la Alexandria, în Egipt, într-o familie de evrei, Aciman a emigrat ca adolescent împreună cu mama și fratele său, mai întîi în Italia, apoi în Franța
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
în spiritul și în spațiul taberei de la Măgura Buzăului. Deși de dimensiuni obișnuite, de interior, formele sale sînt, în totalitate, lucrări de dimensiuni monumentale, lucrări de spațiu deschis, comprimate și reduse acum la scară. Pînă și din punct de vedere stilistic și expresiv ele se înscriu în acele tipuri de construcție care presupun o bună comunicare cu imensa anvelopă de aer. Realizate pe trasee curbe sau în perspectiva unor geometrii severe, anguloase și rectangulare, mizînd pe masa compactă sau, dimpotrivă, pe
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
ale unor cuvinte și expresii. Dacă reacția unui cititor la echivalarea odaliscă - femeie de serviciu e de perplexitate sau amuzament, vina nu e a cititorului, ci a textului lexicografic: care conține un adevăr istoric, dar îl exprimă într-o formă stilistic falsă, asociind cuvinte și sintagme cu conotații total diferite. De fapt, în acest caz păcatul e mai vechi: chiar în dicționarul lui I.A.Candrea (partea I din Enciclopedia "Cartea Românească", 1926-1931) odalisca era definită ca "femeie de serviciu în
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
a acordat femeii Slavici credit cît unui medic și care a pus totul la cale". De fapt, Eminescu ar fi fost perfect sănătos ("Eminescu era sănătos psihic în clipa arestării lui" și alte astfel de aprecieri cu vizibile tente grobiene stilistic). Dl. Cernăianu discuta polemic chiar cu dl N. Georgescu care, într-o carte a d-sale transcria ceea ce notase Maiorescu în jurnal că venind Eminescu la el în acea dimineață fatală i-a oferit cinci lei pentru trăsură, dînd indicații
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
tuturor celor zece porunci. Romanul lui Nicolae Stan dă semne că oricând nebunia, depravarea și vânzarea de frate pot da "apă neagră" la moara istoriei. Fapt e că nu ne amintim să fi citit de curând scene atât de eficiente stilistic, performante ca forță epică, ce nu pregetă să coboare în profunzimea subliminară, la granița între vis, agonie și memorie vindicativă. Despre întâmplările iadului conjugal (Ștefan - Olimpia) sau despre viața și moartea unui "idealist periculos" ca "fratele Ilie", scrie Nicolae Stan
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele" licențioase e mai mult decît o parodie spirituală, plină de aluzii și referințe contemporane. Oricum, performanța stilistică e remarcabilă, iar faptul că inteligentul și rafinatul nostru coleg s-a delectat scriind-o - evident. * Cum n-am găsit drept exemplificare un fragment cu care să nu ne șocăm cititorii și fiindcă tot a venit vorba de rafinament ludic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
în stilu-i deja cunoscut" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000); într-un alt exemplu, alături de dativul posesiv găsim și forma veche a prepoziției pe: "o societate non-profit, cică, pre numele-i Consorțiul Pro-Arieșeni" (AC 27, 1999, 3). Destul de puternic marcate stilistic sînt și schimbările de topică, modificările ordinii tipice a cuvintelor, inversările arhaice. Mai multe exemple - culese în ultima vreme din periodice diferite dar din rubrici asemănătoare (de informații de culise, pentru tineret, din muzică, sport, din viața vedetelor etc.) - conțin
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
9); nu e exclusă apariția construcției nici în cronica politică: "I-a muștruluit zdravăn pe ai noștri aleși" (EM 48, 1992, 4). Arătînd că poziția posesivului după determinant e cea normală, obișnuită, curentă, gramaticile noastre moderne furnizează uneori și indicații stilistice asupra excepțiilor. La interval de 30 de ani, principala restricție a rămas aceeași: "Așezarea posesivului înaintea substantivului se întîlnește numai în poezie" (Iorgu Iordan, Valeria Guțu Romalo, Alexandru Niculescu, Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
Structura morfologică a limbii române contemporane, 1967, p. 137); "Antepunerea adjectivului posesiv (al nostru steag) este permisă numai în poezie" (Mioara Avram, Gramatica pentru toți, 1997, p. 173). S-ar părea însă că exemplele actuale încep să contrazică această indicație stilistică; poziția inversată apare chiar în dialoguri săltărețe, voit "istețe": "De cînd fumezi? - De la 15 ani. - Ai tăi părinți cînd au aflat? - Pe parcurs." (Atac la persoană, 20, 2000, 17). Aceeași tendință de utilizare ironică a unor structuri sintactice se observă
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
-vom în curînd cine" (EZ 2313, 2000, 12), tot așa cum reapare și construcția arhaică cu substantivul în vocativ urmat de un pronume de politețe: "Ați înțeles, ingineri dvs., cum stă devălmășia" (AC 23, 2000, 3). Supraviețuirea în uz și revalorificarea stilistică a acestor construcții se produc probabil sub influența "stilului înalt" propus de textele (mai vechi sau cu intenție arhaizante) pe care vorbitorii le studiază în școală.
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
de vedere penal (crime, tortură) cenzorii au intrat în amnistia generală nedeclarată. Recent, am citit într-o revistă, analiza unui prozator cunoscut și apreciat - foarte apreciat și premiat - care făcea elogiul cenzurii motivînd că "ne-a obligat să găsim soluții stilistice superioare". Vedeți unde am ajuns?! Nu vreau să dau nume, pentru a nu mai fi considerat procuror sau un jdanovist la Paris - cum am fost calificat - dar nu trebuie să ne mai mirăm de tot ce se întîmplă acum în
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
Ele se află exact la antipodul formulei lirice machadiene, care e atît de firească și de comunicativă. În traducerea lui Doinaș, poemele își pierd și farmecul și ținuta și se transformă în niște producții banale, fără apartenență, de un "mecanicism" stilistic supărător". Ori imaginea suficientă a lui Al. Ivasiuc: "Figură prosperă, infatuată, cu un aer de mare personaj. Spunea că a venit pentru cîteva zile la Cluj spre a se recrea, fiind dezgustat de numeroasele intrigi ale coteriilor scriitoricești din capitală
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
i-a impus o autocenzură mai mult a delicateții decît a compromisului, cenzură care dispare sub condeiul diaristului, dezvăluindu-ne reactivitatea sa reală, opiniile sale nereținute. Redus la o scară a lipsei de inițiativă și de energie, printr-o operație stilistică, scriitorul ni se înfățișează, în aceste pagini d'outre tombe, la scara sa naturală. Jurnalul unui poet leneș e cea mai importantă scriere a lui Victor Felea. Victor Felea, Jurnalul unui poet leneș, ianuarie 1955-martie 1993, ediție îngrijită de Lidia
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]