2,629 matches
-
explicare a reflectării care aduce indiscutabil un progres pentru gândirea filosofică a Antichității. Aristotel mai formulează și problema existenței unui proces de imaginare, ca proces distinct de cunoaștere. Astfel, imaginația (fantezia) este interpretată ca o continuare a efectelor acțiunii agenților stimulatori asupra organismului, ca o reproducere a formelor obiectului anterior reflectat senzorial și raportat în mod asemănător la organism. Însemnătatea unei asemenea aprecieri și clasificări este imensă. Pentru prima dată este evidențiată aici intervenția activă în reflectare a subiectului cunoscător, care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
diversă de manifestare a fenomenelor sufletești simțurile, reprezentările, sentimentele sunt abia o simplă rezultantă a funcționării mecanismelor organice. Mai mult, acestea stau la baza atât a simplelor acte neuro-motorii, cât și a activității psihice în întreaga ei complexitate. Acțiunea agenților stimulatori externi asupra organismului este mediată de sistemul nervos. Pe această cale, "spiritele acțiunilor externe" pot să ajungă în creier; din acest punct de plecare au propria lor dezvoltare în răspunsuri neuro-musculare, pe de o parte, iar pe de altă parte
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Hartley, elementul primar, empiric, al experienței reflectate nu este o "idee senzorială", ci însăși senzația. Aceasta este un produs psihic al conștiinței, dobândit anterior producerii senzației. Datul reflectat conștient se naște ca rezultat al influențelor exercitate de diverși agenți stimulatori asupra diverselor părți ale organismului. În interiorul organismului, acțiunile neuropsihologice generatoare de senzații (produse prin vibrații) sunt cele care decid asupra posibilității de împreunare (asociere) sau despărțire a elementelor senzoriale de cele ideatice. Apare formulată aici problema inconștientului, preluat de la Leibniz
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Hartley rezidă în a fi încercat să explice rolul cuvântului în organizarea și controlul dezvoltării actului de gândire. După părerea sa, elementele de alcătuire a vorbirii sunt de aceeași natură asociativă cu reacțiile motorii cauzate în mușchi de diverși agenți stimulatori externi. În lipsa unei perspective genetice în apariția cuvântului, a antropogenezei sale în creier, el nu poate explica rolul inter-relațional semantic al cuvântului. Explicarea acțiunii sale o încearcă doar prin invocarea unor mecanisme psiho-fiziologice. 8. Intenționalitate și motivație Elementele corporale și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
motivaționali: plăcerea și suferința. Or, doar cu acești doi factori nu a putut să pătrundă prea adânc în profunzimea sistemului nervos și a fost nevoit să admită intervenția unor factori dinamogeni din exterior, cei care se refereau la însemnătatea agentului stimulator, la valoarea stimulativă a acestuia. De altfel, programul educativ elaborat de el a avut în vedere prescrierea unor astfel de maniere valoroase de comportare, pe cele capabile să pregătească și să selecteze ce fel de agenți stimulatori vor "intra" și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la însemnătatea agentului stimulator, la valoarea stimulativă a acestuia. De altfel, programul educativ elaborat de el a avut în vedere prescrierea unor astfel de maniere valoroase de comportare, pe cele capabile să pregătească și să selecteze ce fel de agenți stimulatori vor "intra" și se vor asocia la nivelul sistemului nervos. Învățătura lui Hartley este o creație de vârf a gândirii asociative empiriste a secolului al XVIII-lea, având înrâurire pe întregul continent și un rol decisiv pentru fundamentarea ulterioară a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
un argument în plus pentru declararea cauzalității intrinseci fenomenelor psihice. În acest fel, schema leibnitzeană ajunge față în față și în opoziție cu cea carteziană, în acord cu care, de la începuturile sale conform căreia psihicul este determinat de influențele agenților stimulatori externi. Potrivit concepției lui Leibniz, sufletul nu este o tabula rasa, ci un aparat preformat. Nu este vorba aici de înțelegerea predeterminată a adevărului lucrurilor, ci de dispoziția, de caracterele, de înclinațiile pe care le putem percepe în lucruri. Rolul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Prochazka reușește să-și depășească inițialul dualism cartezian. O face conferind principiului reflexivității aplicabilitate pentru funcționarea întregii mase a creierului, categorie care include și fenomenele sufletești gândite. Face acest lucru prin raportarea în permanență a activității cerebrale la acțiunea agenților stimulatori din lumea externă. În accepțiunea moștenită de la Descartes, punerea în mișcare a "mașinăriei vieții" se poate produce doar sub influența "spiritelor vieții". Acestea își exercită influența asupra mușchilor și viscerelor, unde începe să fie vorba de o activitate psihică propriu-zisă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
forțele, interesați de același scop, cel de explicare a modului în care se produce reflectarea senzorială. Fiziologii și-au dat seama în scurt timp de dificultatea deosebită a problemei formulate. Reflectarea senzorială avea însemnătate vitală, se raporta la însemnătatea agentului stimulator, avea valoare orientativă, era influențată de proprietățile stimulative ale obiectelor, etc. Au fost nevoiți să admită implicit participarea conștiinței umane în reflectare, o dimensiune care cuprinde sfera activităților cu substanță subiectivă, un domeniu greu de abordat și de cuantificat din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzorială. Ipoteza a fost formulată inițial de Bell, dar susținută cu tărie deosebită de Müller. Formularea ei a plecat de la un principiu cauzal simplu, potrivit căruia modalitățile senzoriale în sine sunt considerate a fi rezultatul acțiunii unei inter-influențe, a agenților stimulatori din exterior asupra receptorilor organismului altele în cazul văzului, auzului, gustului, etc. pe de o parte, dar și a unor procese intrinseci din interiorul receptorilor, pe de altă parte. Numai că, fiziologii au trebuit să admită că reflectarea senzorială este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
linie cauzală în lucrurile reflectate, în natura acestora, au admis că procesele respective se pot datora unor transformări deosebite în activitatea nervilor. Se făcea referire la acele situații experimentale empirice când asupra receptorilor se acționa mecanic sau electric cu agenți stimulatori neobișnuiți, iar acești stimuli deveneau generatori de stări de conștiință deosebite, generau senzații vizuale, auditive sau de alt fel, subiecții vedeau "stele verzi", etc. Plecând de la astfel de premise, Müller a ajuns la concluzia că la nivelul conștiinței nervii senzoriali
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Dacă formularea unei asemenea ipoteze pentru începuturile activității unui neurochirurg ca Bell poate fi scuzabilă, aceleași circumstanțe atenuante, lui Muller nu i se mai pot acorda cu aceeași ușurință. După Müller, senzațiile ne oferă informații nu prin receptarea acțiunii agenților stimulatori prin intensitatea, forma acestora, lucrurilor recepționate, ci prin starea "nervoasă specifică" pe care o generează, care creează respectivele proprietăți ale lucrurilor reflectate. Senzația nu este expresia reflectării proprietăților calitative de diferite feluri ale obiectelor, ci expresia conștientizării stării nervoase în raport cu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestora, lucrurilor recepționate, ci prin starea "nervoasă specifică" pe care o generează, care creează respectivele proprietăți ale lucrurilor reflectate. Senzația nu este expresia reflectării proprietăților calitative de diferite feluri ale obiectelor, ci expresia conștientizării stării nervoase în raport cu acțiunea unor agenți stimulatori. Aceste diferențe de energii interioare fac ca lucrurile să difere între ele la nivelul diferitelor modalități senzoriale. Nici Bell și nici Müller n-au negat nici un moment că senzațiile sunt rezultatul acțiunii materiale a agenților stimulatori externi, a celor exercitate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în raport cu acțiunea unor agenți stimulatori. Aceste diferențe de energii interioare fac ca lucrurile să difere între ele la nivelul diferitelor modalități senzoriale. Nici Bell și nici Müller n-au negat nici un moment că senzațiile sunt rezultatul acțiunii materiale a agenților stimulatori externi, a celor exercitate asupra receptorilor organismului. Negau însă faptul că informația astfel dobândită ar putea să însemne și altceva decât schimbările ce puteau avea loc la nivelul sistemului nervos. Müller nega că senzațiile care se nasc prin acțiunea agenților
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
externi, a celor exercitate asupra receptorilor organismului. Negau însă faptul că informația astfel dobândită ar putea să însemne și altceva decât schimbările ce puteau avea loc la nivelul sistemului nervos. Müller nega că senzațiile care se nasc prin acțiunea agenților stimulatori s-ar putea naște și fără prezența nemijlocită a acestora. Eventualele diferențe constatate la alte modalități senzoriale, Muller le-a pus pe seama energiilor specifice, diferite de la o modalitate senzorială la alta. Totul, deci, conform lui Müller, se află dependent de ce
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
modalități senzoriale, Muller le-a pus pe seama energiilor specifice, diferite de la o modalitate senzorială la alta. Totul, deci, conform lui Müller, se află dependent de ce se întâmplă în interiorul modalității senzoriale respective, unde energii senzoriale se eliberează doar la acțiunea agenților stimulatori externi. Principiul "energiei specifice" a simțurilor a fost propus pentru a explica cum se produce reflectarea senzorială, cum are loc diferențierea dintre diferitele modalități senzoriale. Numai că doar pe baza acestei soluții, a "energiilor specifice", încă nu sunt explicate numeroasele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pentru a explica cum se produce reflectarea senzorială, cum are loc diferențierea dintre diferitele modalități senzoriale. Numai că doar pe baza acestei soluții, a "energiilor specifice", încă nu sunt explicate numeroasele fenomene senzoriale, cele legate de influențele variate ale agenților stimulatori, faptul că aici pot avea loc fenomene de generalizare sau de discriminare cu mult mai complexe decât dinamica energetică a unui impuls nervos. Părerea lui Müller a fost că fiziologia, în acest sens, poate să fie foarte bine ajutată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
senzorial. Cartea acestuia despre tactil apare în 1834 în limba latină (De tactu), o carte fundamentală pentru viitoarea psihologie experimentală. Weber a studiat sensibilitatea tactilă pe baza experienței proprii. În cursul experiențelor sale, el a stabilit că între doi agenți stimulatori ce acționează simultan asupra pielii se poate face deosebire doar dacă aceștia se află la o distanță suficient de mare unul de celălalt, și că aceste distanțe sunt diferite pentru diferite părți ale corpului. A fost postulat aici și cazul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
medic englez, unul din autorii teoriei naturii ondulatorii a luminii. În 1801, Young a lansat ipoteza după care la nivelul retinei există trei straturi sensibile, fiecare din ele reacționând la câte o culoare: violet, albastru, verde. La acțiunea unui agent stimulator de lumină compusă în receptor, aceasta ajunge să sensibilizeze doar unul din cele trei straturi neuronale, reflectarea senzorială a celorlalte culori cunoscute rezultând din compunerea în proporție diferită a acestor culori. Această soluție a reflectării senzoriale propusă de Young a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interpretat în variantă proprie teoria lui Müller a "energiei specifice" a organelor de simț. Pentru el, fiecare modalitate senzorială corespundea unui sistem închis, fiecare senzație se producea printr-o eliberare energetică, cauzată din exterior de acțiunea fizică a unui agent stimulator. Acest principiu al "energiei specifice" era susținut de Helmholtz cu o încăpățânare diabolică. A insistat în acest sens că principiul respectiv avea aceeași importanță pentru fiziologia modalităților senzoriale ca și legile formulate de Newton pentru domeniul fizicii. Trebuie menționat faptul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sistemului său de cuprindere a reflectării senzoriale. El însuși va recunoaște că descrierea producerii senzațiilor în formă pură devine ceva foarte dificil; explicarea senzației este cu atât mai dificilă cu cât aceasta este cauzată de prezența nemijlocită a unor agenți stimulatori externi. Din această cauză, senzația, ca fenomen psihic, nu este definită ca atare și se pot analiza doar anumite calități ale acesteia, ale lucrului reflectat. Mai mult, acestor calități ale obiectelor de a fi reflectate senzorial, Helmholtz le va da
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mult aceasta îl îndepărta de realizarea unui studiu al modalităților senzoriale din perspectiva științelor naturii. El s-a rezumat la a-i vedea doar avantajele de moment, de a fi reprezentat o legătură cauzală dintre excitația fizică generată de agentul stimulator extern în creier și actul propriu-zis senzorial. Pentru că, în momentul următor, din perspectiva a ceea ce se întâmplă fiziologic la nivelul respectivei modalități senzoriale, explicația sa avea să genereze insurmontabile contradicții. Dar aceasta nu înseamnă că pe Helmholtz soluția lui Müller
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ajunge să se demonstreze că ceea ce se reflectă la nivelul modalităților senzoriale încetează de a mai fi doar un simplu dat imanent, aceasta fiind și un produs de elaborare, rezultat din interacțiunea constructivă dintre organizarea structurilor neuropsihice și influențele agenților stimulatori din exterior. Problema reflectării senzoriale Helmholtz a formulat-o în următorii termeni: cum să se stabilească un raport cauzal între senzația reflectării și mediul exterior, reflectat, dacă elementele care fac această reflectare posibilă adică modalitatea senzorială se află din punct
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de activitate spirituală, de raporturi spațio-temporale conștiente. Obiectele din jur există doar în raport cu acest "eu", ca realități de conștiință care acționează asupra organelor de simț și care nu dispar odată cu pierderea conștiinței. Existența "eu"-lui se păstrează contrar marii variații stimulatorii a obiectelor, care se pot individualiza cu ajutorul conceptelor. Acest "eu" se definește prin sine, prin puterea sa de a uni și numi conceptual elementele concretului universal, de a avea în același timp conștiința separată a înțelegerii fiecăruia. Funcționarea acestei conștiințe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
aparatelor periferice și să elaboreze forme de răspuns de ansamblu la aceste influențe. Senzația rezultată în acest sens nu este doar un efect secundar al excitației cauzate, ci este și un produs care permite elaborarea de reacții în raport cu semnificația agentului stimulator, care îi conferă totodată valoare anticipativă. O explicație care reprezintă o cotitură decisivă nu numai pentru înțelegerea senzațiilor și a substratului lor organic, dar și pentru înțelegerea întregii activități psihice. În lucrarea sa, Reflexele Creierului, Secenov și-a propus să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]