1,094 matches
-
fiica scriitorului Gheorghe Sion, care îi oferă posibilitatea să se creadă un veritabil senior, aducându-i, drept dotă, o mică proprietate la Fundulea-Ilfov, pe care scriitorul, în imaginația sa aprinsă, o consideră un adevărat domeniu, confecționându-și chiar și un stindard propriu. În ianuarie 1928, întreprinde o călătorie la San Remo, pentru a-l întâlni pe Nicolae Titulescu, pe atunci ministru de Externe, și a-i solicita sprijinul în obținerea unei funcții diplomatice. Refuzat, C. devine un singuratic, se claustrează între
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
pe măsură ce în cenaclul omonim se definesc valorile unei noi generații, iar Lovinescu își publică lucrările de sinteză: Istoria civilizației române moderne (1924-1925) și Istoria literaturii române contemporane (1926-1929). Criticul combate ideologia socială a junimismului, dar preia principiile estetice maioresciene. Sub stindardul modernismului, gruparea din jurul „Sburătorului” ajunge, în perioada interbelică, continuatoarea, susținătoarea și reprezentanta, pe noi baze, a autonomiei esteticului. Iar teoria sincronismului și a diferențierii, subiectivizarea poeziei, evoluția prozei de la rural la urban și de la subiectiv la obiectiv apar ca idei
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
dreptul public ori cu privire la chestiunile ortografice controversate. A semnat și Tapazin, Ghaki, G. Paisiu, Paisiu Gâscă. A lucrat ca redactor la „Independința română” (1863), „Scrânciobul” (1868-1869), „Opiniunea constituțională” (1869-1870). A scos ziare și reviste: „Păcală” (1860), „Actualitatea” (1865), „Cugetarea” (1865), „Stindardul” (1876), redactat împreună cu Al. Macedonski Bonifaciu, Florescu și G. Fălcoianu, „Nuvelistul” (1877), oferind colaborări și altor publicații, cum ar fi „Naționalul”, „Românul”, „La Voix de la Roumanie”, „Pressa”, „Dezbaterile”, „Terra”, „Alegătorul liber”, „Revista contimporană”, „Literatorul”. În 1859, cu D. Bolintineanu și
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
ei este asigurat și nu va peri nicicând, ci va trăi etern" (Ibidem, p. 67) "Venitoriu de aur România are/ Și prevăd prin seculi a ei înălțare" (Ibidem, p. 103); Cari până la ultima lor spirare merg înainte fâlfâind și arădicând stindardul progresului, ducând înainte făclia culturei și anunțând viața acelora ce sunt gata a-i urma" (Ibidem, p. 34). Trebuie remarcat că mecanismul anticipator nu se bazează pe o știință biblică a celei de-a doua veniri, ci pe o noțiune
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prin partea ei esențială. Și partea esențială sunteți voi, prea iubiții mei fii, voi gazetarii catolici din 45 de nații ale Europei și ale Americii, din 53 de ținuturi ale Asiei, Africei și ale Oceaniei, veniți să desfășurați steagurile voastre stindarde și arme ale adevărului aici unde, prin voința dumnezeiască, este veșnic vie și grăitoare învățătura adevărului"867. În continuarea discursului, Papa a punctat absența Germaniei și Rusiei de la această importantă manifestație, cauzată fiind de regimurile politice existente în aceste state
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
câteva foste cadre ale partidelor liberal și național-țărănesc cu oameni în vârstă, mai degrabă niște supraviețuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, și apoi erau diferite organizații de foști militari...; era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul în Germania, ziar și mai virulent anticomunist decât B.I.R.E. Să nu-l uit pe Pamfil Șeicaru..., un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea. De ce evitați contactul cu românii din emigrație? S-a întâmplat vreun incident anume? Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
clauza doar pe baza unei asigurări verbale - insistă să nu fie consemnată în vreun act oficial! - că România va respecta drepturile omului în domeniile specificate de amendamentul Jackson-Vanik. Nimic mai fals, după cum vor constata americanii. Făcând din drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. în principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile sale cu republicanii au fost bune
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aibă loc o asemenea schimbare a numelui, mai ales că, așa cum notează scrupulos ambasadorul român la Budapesta, dintre delegații la congres „72% sunt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizând dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sunt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat împotriva instaurării capitalismului liberal în Ungaria, arătând că nu susțin ideile care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politic în cadrul lucrării Agenți (2004) - prezentată în numărul 18 din revista „Idea“. Roboții de pe copertă și postere, vag inspirați de forma unor tancuri, corespund celor 192 de state ale lumii. Toți sunt egali, poziționați la fel și fiecare își poartă stindardul ca pe un brand național. Diversitatea ține de suprafață, de o husă externă interșanjabilă - de culoarea de pe capotă. Agenții aceștia customizați nu fac decât să fie aliniați întrțun joc geopolitic parcelat în state departe de a fi cu adevărat egale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Republica Moldova are nevoie de încăpățânare și la Chișinău Laurențiu Ciocăzanu: Se pare că Administrația Băsescu vrea să facă din tema Moldovei una predilectă a politicii externe. Recent, președintele avansa ideea potrivit căreia România s-ar putea uni cu Republica Moldova sub stindardul Uniunii Europene... Mihai-Răzvan Ungureanu: ...Zwei Staten, eine Nation. (râde) Ovidiu Nahoi: Ba chiar au apărut semnale că președintele pregătește un anunț-surpriză privind o posibilă unire a României cu Republica Moldova. Mihai-Răzvan Ungureanu: Asta îmi aduce aminte de întrebarea lui Robert Turcescu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
noastră prietenă" vorbea despre un mod de a trăi poezia, dincolo de stilistică și de frazeologie, ca experiență de realizare personală. Ce sens mai avea să alergi în jurul postmodernismului când acesta rămânea un concept teoretic, pentru "literați" iar purtătorii lui de stindard cei mai bătăioși erau, cel mult, niște "moderni simpatici"? Chiar și suprarealismul era un "ceva" între poștașul Cal și dicteul automat din care "pohesia" lui Gellu Naum fugea, ofensată, către stări, experiențe și cabale. Te întrebai, la un moment dat
Firul Ariadnei by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12530_a_13855]
-
împreună cu M. Eliade înfăptuiește prima revistă literară în limba română apărută în exil, în capitala Franței, Luceafărul. Desfășoară o amplă activitate publicistică, desigur cu o puternică amprentă militantă, într-o multitudine de periodice românești ale diasporei: Uniunea română, îndreptar, Mesager, Stindardul, Carrefour, America, Almanahul ziarului ,America", Destin, Românul, Pro Azione Cattolica Romena, Făclia, România muncitoare, Buletinul Bibliotecii Române, înșir-te mărgărite, Cuget românesc, Vers. E refuzat de departamentul de Stat american să emigreze în SUA, ceea ce li s-a întîmplat și
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
morale și a afirmării justeței orînduirii aristocratice și iobăgiste, Gogol a devenit în mod inevitabil sprijinitor al cercurilor reacționare, conservatoare, care au întîmpinat cu un triumf plin de bucurie răutăcioasă această cotitură din conștiința scriitorului, a cărui creație devenise demult stindardul forțelor progresiste din tînăra Rusie". Parcă avem a face cu dezvoltarea unei faimoase sintagme din limba de lemn a activiștilor și a poliției politice, cea de "element dușmănos"! În felul acesta se exercita funestul criteriu proclamat de Lenin, al celor
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
fiind folosite aleator de mai multe armate române de-a lungul istoriei, Petrache Poenaru a fost cel care l-a adus definitiv în conștiința românilor. Inspirat se pare de francezi, el face drapelul tricolor modern ce devine în scurt timp stindardul armatei lui Tudor Vladimirescu, înlocuind astfel steagul vechi format din două bucăți pătrate de pânză (alb-albastru). Deși după înfrângerea lui Tudor Vladimirescu pandurii erau vânați și decapitați, Petrache Poenaru scapă, iar în 1822 obține o bursă de studii la Școala
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
e) documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistica; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... m) alte bunuri din această categorie. ... 2. Bunuri cu semnificație artistică, de valoare
LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149430_a_150759]
-
Novosadski 293 2012 1997 (8)(10) Orizont 1001 1996 (8)(11),b Precoce 1001 1986 2001 (8)(11) Prima 1988 radiat (2003) (9)(10), b Regal 1001 2000 (8)(11) Scarlett 1078 2001 (9)(10) Sonoră 2004 1996 (8)(11) Stindard 1003 2003 (9)(10) Suceava 3 1003 2003 (9)(10) Succes 1003 2002 (9)(10) Thuringia 2003 2000 (9)(10) Tremois 2004 1995 (9)(10) Turdeana 1988 radiat (2003) (9)(10) ────────────────────────────────────────────────────────────��───────────────── OVĂZ - Avena sativa L. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
salvare. 3) Tiparele pentru îmbrăcăminte, care sunt în general din pânză rigidă; ele au forma diferitelor părți ale îmbrăcăminții sau pot fi deja montate, diferitele părți ale tiparului fiind în acest caz asamblate prin coasere conform formei îmbrăcăminții. 4) Drapelele, stindardele, banierele, fanioanele și articolele similare, inclusiv corzile cu drapele (serie de drapele mici sau de fanioane montate pe o coardă), pentru divertisment, sărbători sau alte utilizări. 5) Sacii pentru rufe murdare, sacii și pungile pentru încălțăminte, pentru cămăși de noapte
ANEXĂ nr. 63 din 5 ianuarie 2000 ALTE ARTICOLE TEXTILE CONFECTIONATE; SETURI; IMBRACAMINTE PURTATA SAU UZATA; ZDRENTE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166453_a_167782]
-
documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistica; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, medalii, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, m��rci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... m) alte bunuri din această categorie. ... 2. Bunuri cu semnificație artistică, de valoare
LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159398_a_160727]
-
însumate ale stemei comunei Obreja, județul Caraș-Severin Descrierea stemei: Stema comunei Obreja, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în patru. În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află stindardul legiunilor române, cu acvilă, văzute din profil spre dreapta; hampa este întretăiată în treimea inferioară de stindardul dacic, capul de lup cu trup de balaur, totul de argint. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roșu, este plasată o
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în patru. În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află stindardul legiunilor române, cu acvilă, văzute din profil spre dreapta; hampa este întretăiată în treimea inferioară de stindardul dacic, capul de lup cu trup de balaur, totul de argint. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roșu, este plasată o crenguță de stejar, cu frunze și două ghinde, de aur. În partea inferioară, în cartierul din dreapta, în
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află cornul abundenței, de argint, din care ies trei spice, mere, prune și un știulete de porumb. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Stindardul dac și român amintește faptul că în apropiere se află zona vechilor cetăți dacice. Crenguța de stejar simbolizează fondul forestier, iar creșterea oilor și agricultura se regăsesc în simbolul capului de berbec. Cornul abundenței este imaginea bogăției zonei. Coroana murală
HOTĂRÂRE nr. 409 din 5 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167424_a_168753]
-
bibliofilă; ... e) documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistică; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... 2. bunuri cu semnificație artistică, precum: a) opere de artă plastică: pictură, sculptură
LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*republicată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130808_a_132137]
-
bibliofila; ... e) documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistica; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatica, filatelica, heraldica: monede, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... 2. bunuri cu semnificație artistică, precum: a) opere de artă plastică: pictură, sculptură
LEGE nr. 488 din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183991_a_185320]
-
bibliofilă; ... e) documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistică; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... 2. bunuri cu semnificație artistică, precum: a) opere de artă plastică: pictură, sculptură
LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*actualizată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199128_a_200457]
-
bibliofilă; ... e) documente și tipărituri de interes social: documente de arhivă, hărți și alte materiale cartografice; ... f) obiecte cu valoare memorialistică; ... g) obiecte și documente cu valoare numismatică, filatelică, heraldică: monede, ponduri, decorații, insigne, sigilii, brevete, mărci poștale, drapele și stindarde; ... h) piese epigrafice; ... i) fotografii, clișee fotografice, filme, înregistrări audio și video; ... j) instrumente muzicale; ... k) uniforme militare și accesorii ale acestora; ... l) obiecte cu valoare tehnică; ... 2. bunuri cu semnificație artistică, precum: a) opere de artă plastică: pictură, sculptură
LEGE nr. 182 din 25 octombrie 2000 (*republicată*) privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205516_a_206845]