38,669 matches
-
venit prea târziu nimeni nu a venit prea devreme. rezultatul gândurilor tot ceea ce mi se-ntâmplă este rezultatul gândurilor mele durata vieții este calculată astfel încât să am timp să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul. nu păstrăm măsură strângem lucruri fără să ne fie de folos nu păstrăm măsură mănați din toate părțile e cu neputința să cuprindem totul. (continuare din numărul trecut) 1. Să ne gândim că România ar avea nevoie în acest moment, (dăm un exemplu) datorită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
alege pe Constantă, Tânta cum îi spunea el, cu 15 ani mai tânără, care îi aduce pe lume trei copii, fericire fără margini pentru Zavaidoc. Asta era adevărată bogăție, nu milioanele pe care le câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai băut De n-ai mai îmbătrânit? Am băut vin mult cu gheață Și-am dormit la puica-n
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească pe parlamentul maghiar, lăsând totuși să fluture flamura ungureasca roșie-verde-albă. Multă vreme a fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
simple Și dorul se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o zvâcnire scurtă. Ochii iscodiră drumul ascuns de coroanele verzi ale copacilor. Preț de câteva clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
mergea spre casă că spre mănăstire jinduind la răcoarea și odihnă casei alături de bărbatul care-o aștepta să frângă pâinea în porții mici numărate pe zile. Pâinea proaspătă o ținea între brațul stâng și piept iar sub ea, cu antebrațul strângea lângă piept o sticlă de plastic de doi litri în care se legăna un lichid oranj cu aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iarnă-s departe. Cum să uit? Cum să mor? Ochii mei, risipiți în cascade, întunericul urca. La primul popas întâlnesc o salamandra, o rată sălbatică și pe însuși Hefaistos, pus să sufle în foalele gândului. Nu mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Popa-cel care avea să înființeze împreună cu Dimitrie Gusti Muzeul Satului din București) l-a prezentat și Regina l-a felicitat. După care, spunea cu veșnicul lui zâmbet în colțul gurii, că nu știai dacă este ironic sau nu, mi-am strâns singur mâinile pentru a mă felicită . Și, pe lângă alte tragedii ce s-au abătut asupra vieții lui, a mai fost una. Într-o iarnă, în timpul unei recreații când ne băteam cu bulgari de zăpadă, ca toți elevii din țările cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Barbu nu-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă, inca drege treaba. dacă-mi umblați, furiș, prin manuscris și vreți să știți și voi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
despre toate am să scriu o carte... MORTUA EST... an de an, în fiecare vară, printre flori albastre și fiori, iar vine MIHAI la noi să moară, ca și sfinții se mor uneori. nici doi poli de ani n-a strâns în tească. doar niște pruncie prin zăvoi, nici-o nuntă mare românească, n-a tocmit poetul pe la noi. anii lui cu iz de menestrele au trecut...cum stelele se sting; candela și visele rebele i-au veghiat nesomnul de paing. s-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
în fața elevilor și studenților”. Se știe că un critic, după exigenta lui Călinescu, trebuie să rateze cât mai multe genuri literare, dar nici nu trebuie să fie cizmar, după spusă bătrânului Hegel referindu-se la estetician, ca să știe unde-l strânge cizma. Marian Barbu poartă dimensiunea poematicului în structura făptuirilor sale, fie ale prozei, fie ale reflecției critice, în pofida despărțirilor de gen, ce par și se doresc radicale. Ea îi stă retrasă într-un orizont privilegiat, din străfundurile psihismului, de unde dă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un început nemijlocit. „Femeia - geneză existenței”, ce exact o spune poemul Geneză nevăzuta (p. 71)! Că salvare din fractură amintită se invocă relația dintre cuvânt și eros, în sensul lor adânc, de a aduna, de a pune împreună, de a strânge laolaltă. „Trăim, constelații de munte și mare, / Prin copii, veșnică noastră mișcare”, Între munte și mare, p. 84). Și totuși, cuvantul rămâne salvator: „cred că eu, numai eu / putrezesc cu fiecare clipă / netrasă-n cuvânt / că un clopot de ceară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aproape total în adâncurile ei. Dar hainele de piele sunt puse de către Sfinții Părinți în legătură nu numai cu grosimea trupului și moartea ci și cu afectele, simțurile omului și nu în ultimul rând cu apariția în om a durerii strâns legată de plăcere. Cultivarea istovitoare a pământului, profesiile, științele, artele frumoase, politica, toate activitățile și funcțiile prin care omul viețuiește în aceasta lume, reprezintă conținutul hainelor de piele. Omul fusese inițial creat pentru a duce o viață îngerească, iar prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
encefalice; la 10 săptămâni (70 de zile) fătul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil după nașterea sa normală; la trei luni are atâta viață încât poate să-și miște capul, să-și schimbe expresia feței, să strângă pumnul, să-și găsească gura și să-și sugă degetul.<footnote Pr. Prof. Dr. Anton Moisin, Ocrotirea copiilor nenăscuți, Sibiu, 1997, p. 15. footnote> Teologia Morală Ortodoxă consideră avortul ca fiind omucidere și îl enumeră printre păcatele strigătoare la cer
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
CRH (corticotropin releasing hormone). Indicele de suspiciune, mai ales în primele stadii ale bolii, este pus pe obezitatea centripetă, hirsutism, vergeturi roșii, hipertensiune și intoleranță nou apărută la glucoză. Screening-ul inițial se face prin dozarea cortizolului liber urinar în urina strânsă pe 24 de ore, prin supresia cu doză mică de dexametazonă sau prin testele salivare de detectare a cortizolului. Când apare hipertensiune rezistentă la tratament, hipopotasemie și uneori hiperpigmentare poate fi debutul unei producții ectopice de ACTH, întâlnită frecvent ca
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
Într-un fel, până la urmă, vor ajunge cu toții în același punct. Căci una călăuzește spre sensul desăvârșirii, în vreme ce a doua spre dobândirea firii dumnezeiești. La fel ca în De vita Moysis, și aici avem de-a face cu o legătură strânsă între „cunoașterea adevărului” și „viața virtuoasă”. Poate chiar mai mult, pe alocuri cele două par tratate ca sinonime. Această alăturare până aproape de identificare a fost observată și în cuprinsul celei de a șasea omilii din tratatul Omilii la Fericiri, unde
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
aceasta nu trebuie să ne facă să credem că realitatea la care se referă această idee ar fi fost absentă din conștiința lui sau străină de el. Ar fi foarte greu să găsim altundeva aserțiuni mai solide referitoare la apropierea strânsă dintre om și Dumnezeu, decât în Omiliile 3 și 4 din Tâlcuirea la Cântarea Cântărilor”<footnote Ibidem, p. 169-170. footnote>. Mireasa este întunecată și frumoasă (μέλαινα καὶ καλή) Odată ce sufletul purificat percepe faptul că, paralel cu povestea literală, se desfășoară
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pentru Patrie și Împărat (!). Nu se-aud decât vaiete de femei și copii, care își însoțesc tații și frații până unde pot, până la gară. De dimineață bat clopotele bisericilor, anunțând mobilizarea. Jandarmi unguri, mai miloși și ei de această dată, strâng bărbați de pe la vetre. Ziarele sunt citite cu înfrigurare, situația tot mai tulbure, toată Europa pare a fi trasă în măcelul care se pregătește. După lungă întârziere ne luăm și noi rămas bun de la locurile noastre frumoase, cine știe când le
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
noi cu lacrimile pe obraz: Cine ar fi crezut că popa, că unpopă român, să ajute pe un evreu! Asta e creștinesc, e minunat! Într-adevăr, acest preot a dat de multe ori dovezi de un suflet puțin obișnuit. A strâns nenumărat de mulți bani pentru frumoasa biserică nouă înființată de el și pentru interesantul muzeu alăturat bisericii. Un om cu rare calități! Într-o bună zi veni ordin sever ca toți supușii străini (bărbați) să fie internați un timp anumit
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
executată pe note de Madeleine Cocorăscu - o foarte talentată pianistă bucuresșteană, și fiica eroului de la Jiu, generalul Cocorăscu. Béla Bartók însă făcu câteva observații pianistei executante și nu părea prea mulțumit. După aceasta veni de-a dreptul la mine, îmi strânse mâna cu cuvintele: „Grossartige Leistung!” Afară de aceste numere pianistice , mai figurau și câteva cântece pentru voce, executate impecabil de Elisa Băicoianu, fiica doameni Eufrosina a generalului Băicoianu, prietena Carmen-Sylvei și una din bunele pianiste de pe vremuri. La două zile după
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
șarm, era povestibil, șarjabil, găseai, adică, în el vînă de personaj. Asemenea portrete, cu tot contrastul dintre peniță și baros, dintre a migăli îngerește și a sfărma crud, cu duritatea pe care o poți cere numai unui stil de poet, strînge Ioachim Botez în Însemnările unui belfer, volumul din 1935, de la Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II". Orice este personajul lui, pe care-l cheamă ca pe autor, numai un lesne mîncător de pîine albă nu. Un profesor mai
Profesorilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10003_a_11328]
-
Cina la Popas și de la Somnul la Odih-na la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună, și, cu atît mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care l-am sugerat și în cazul lui Ressu. într-o perioadă în care pictura abstractă și, în general, tot ce ținea de expresia experimentală erau sancționate drastic (de la denunțul public și
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
a îmbrăcat tutu-ul de altădată. Dedesubt, o întreagă țesătură de obiecte, oprite unul în celălalt, înghesuite într-un desen ce pare imposibil. Cabluri, o cadă veche, o mașină de scris, un monitor, scaune, oglinzi, zeci și zeci de obiecte strînse sub fusta balerinei. O coborîre în adîncul ființei, al memoriei. De unde stau, mi se pare că această platformă rotundă, suspendată și solid ancorată de cabluri și de ștăngi, acest fragment de lume văzut și în secțiune este o ipostază, concretă
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
de cabluri și de ștăngi, acest fragment de lume văzut și în secțiune este o ipostază, concretă, a haosului. Îmi pare că Winnie apare de sub pămînt, din caldarîmul unei străzi vechi cu pietre cubice care desenează un cerc ce se strînge în jurul taliei sale. Acolo, dedesubt, sînt măruntaiele trecutului ființei sale, care se amestecă cu cele ale ființei mele, ale celuilalt, obiecte reziduale, memorie reziduală, straturi care ne alcătuiesc, pe care le purtăm cu noi, pe care, cineva, cîndva, dacă vrea
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]