1,470 matches
-
când Dumnezeu te-au uns Serafim pentru a fi înger păzitor pentru literatura țări tale. Înainte de ai răspunde Fecioarei Maria, Mihai a întors capul spre mine. I-am văzut pe seninătatea feței un zâmbet aproape imperceptibil. -Prea Sfântă Biserica noastră străbună a creat limba literară, au sfințit-o, au ridicat-o la rangul unei limbi hieratice și de stat. Din acel moment trăsătura de unitate a devenit și a rămas limba română și naționalitatea... Am recunoscut în aceste fraze un pasaj
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De țărână milenară De la Dacia străbună, Maica noastră sfântă țară! Referință Bibliografică: Hai să dăm / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 805, Anul III, 15 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
HAI SĂ DĂM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345264_a_346593]
-
ei.. Un titlu foarte demonstrativ în această direcție, este acela al poeziei: "DOINA" : "Doina este ce ne leagă, De patrie viața-ntreagă. Doina cântec de alean, Pentru romanescul neam. Doina poate să răsune, Dusă de români în lume. Doina cântecul străbun, E iubirea ce ți-o spun, " Această durere pot să spun, cä o simt pe propria-mi piele... și sufăr mereu cînd aud câte nedreptăți și fapte de neiertat se intâmplä la noi ACASĂ! Ceea ce doare tot asa de mult
TRECĂTOR PRIN LUME de DOINA THEISS în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345323_a_346652]
-
apologeți, propovăduitori și mărturisitori creștini, dar și de iubitori ai Cuvântului Domnului nostrum Iisus Hristos, aflați într-o continuă căutare și decriptare a înțelesurilorr tainice ale Sfintelor Scripturi și învățătorilor Sfinților Părinți ai Bisericii Ortodoxe, trăitor și apărători ai credinței străbune. Pentru noi este un demers editorial inedit la care ne cheamă domnul Stelian Gomboș, de fapt este o invitație la o călătorie inițitică, pentru a redescoperi și activa gena credinței, înscrisă în ADN-ul nostru de către Marele Creator la începuturi
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
pe profilul moral al slujitorului lui Iisus Hristos, pentru a se evita, pe viitor, scandaluri de pedofilie, homosexualitate ori încurcături de ordin financiar cu personae dubioase. Evocând personalitatea teologului, monahului, cărturarului dar și a abilului diplomat, apărător ferm a credinței străbune, cel care a fost Mitropolitul Ardealului peste două decenii Dr. Antonie Plămădeală, atât Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei cât și Nicholas și Anastasia Buda, s-au străduit să ofere cititorilor un bogat material despre viața și opera celui considerat pe bună
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
sunt semnate de Dan C. Mihăilescu, " Oare m-am întors de la Athos?" și de Ciprian Voicilă, “Sfinții de lângă noi”, care, din planuri și unghiuri diferite, prezintă viața plină de smerenie și de iubire de Dumnezeu, a unor trăitori în credința străbună, autentică, izolați de "lumea nebună a orașelor, adevărați eremiți, întîlniți de autori în pelerinajul lor în locuri încărcate de abundentă și îmbelșugată sacralitate, din țara noastră și din Sfântul Munte Athos - Grădina Maicii Domnului. Lucrările prezentate de domnul doctor în
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
din care redau o parte:„ Mă gândesc și-acum cu drag la munții mei/ Nebiruiți de timp și aspre vijelii,/ Munți românești ai Ardealului Făclii,/ Creșteau spre cer, O, veșnic singuri, munții mei!/ Mi se păreau peste adâncuri-veșnicii/ De glorie străbună, Încă, printre ei,/ Mai rătăceam din basme, româneștii smei / Și feți frumoși și zâne-pure veșnicii!” etc Cu emoție, dragoste și recunoștință s-au depus flori pentru eroii care au căzut la datorie. Spre final,Radu Botiș își exprimă încă o dată
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TALPA ȚĂRII Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Talpa țării Printre stânci date uitării De preocupări nebune, Se zărește talpa țării, Pe cărările străbune! Urma i-a rămas adâncă Pe pământul strămoșesc! Florile de colț din stâncă, Veșnicia îi slăvesc! De pieri-vor alte urme Sub viscol și vreme rea, Talpa țării-n veci rămâne. Toți, ne sprijinim pe ea! Referință Bibliografică: Talpa țării
TALPA ȚĂRII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377031_a_378360]
-
și C. Sturdza, Acte și documente relative la istoria renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. VI, partea I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența la aceeași limbă, tradiții, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-au fost despărțite niciodată spiritual-religios, ci au aparținut aceluiaș Trup
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Calinic, fratele întru ierarhie și slujire, episcopul Filotei al Buzăului se adresează protopopilor săi, prezentândul trecutul glorios de luptă al poporului dac, arătând că bate ceasul: „ să se asigure existența politică a nației române și să ni se chezășuiască drepturile străbune... Drept aceea în timpul de față, pe lângă activitatea și lucrarea ce trebuie să depunem fiecare ca cetățeni și fii ai patriei, să împlinim datoriile ce reclamă și că a noastră poziție în asemenea serioase împrejurări, fiind de a înălța rugăciuni părintelui
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
se coase. Iar grupuri de colindători duc urări prin curți și case. Din obiceiuri păgâne, ritual despotic vine și în sărbători creștine. Că de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea porcilor până la Crăciun. Spre a cinsti creștinarea după un obicei străbun. Porcii urmând a fi tăiați, presimt în noaptea de Ignat, că vor sfârși sacrificați. Că își văd chip însângerat. Refuzând orice mâncare, se-adeverește proverbul din „Expresii Populare”: „În Ajun nu îngrași porcul!” De vrei să fii ferit de boli
RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377889_a_379218]
-
nr. 1348 din 09 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Maica Teodosia - Zorica Lațcu Singura Icoană feminină a Gândirii românești-ortodoxe și-a tors din Voronețul cerului cugetele simțirii românești, dospita și dorita pâine a sufletului trac, iar din unduirea apei gândurilor străbunelor Sibile, rodul trăirii sale mistice pentru Fecioară, Dumnezeu și Neam: RUGĂCIUNE PENTRU NEAM Rugăciunea mea întreagă, tămâiere-n ceas de seară, / și jertfirea bucuriei și-a durerilor mereu, să se înalțe către Tine, ca un fum de smirnă rară, / Pentru
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
31 octombrie anul 2009, la mănăstirea sa de metanie, mai sus menționată, unde se nevoia și ostenea în cele duhovnicești din anul 1953, sfântă slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare strângere de inimă, că nu
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Acasa > Impact > Scrieri > ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII Autor: Aron Sandru Publicat în: Ediția nr. 2235 din 12 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Această țară milenară, pământ al Marilor Străbuni, născuți din primordiile lui, a cunoscut și zile mai bune. Nu voi face o retrospectivă detaliată despre țară și neamul român ce o stăpânește (?), ci, doresc să atrag atenția, asupra unui fapt de o continuă îngrijorare pentru poporul nostru. Până
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
cere organismelor internaționale, dreptul de a înființa acel Ținut Autonom Secuiesc, ca populație majoritară, în Ardeal. Voi pune o întrebare, fraților mei români, în special celor din Ardeal: Frați români, când vă veți da seama de pericolul dezrădăcinării de glia străbună, ce ne paște de după colț, pe toți românii laolaltă? Suntem în mare pericol, ca națiune română! Toate hienele, țin cu ghearele și dinții de România. Noi, ca popor predominant de români, de sine stătător, vom dispărea ca și civilizație, din cauza
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
să fim una cu țara, una cu poporul din care facem parte. Să nu dăm concursul pungașilor și haimanalelor, ce au furat frâiele puterii, din țara noastră! Frați români, de v-a mai rămas o fărâmă din Marele Spirit Ancestral Străbun, rămâneți consecvenți principiilor care altădată ne-au ținut uniți ca neam primordial. Fiți uniți în cuget și simțiri! Fiți toți ca unul și unul ca toți, căci numai așa ne vom putea consolida continuitatea ca neam și civilizație, pe pământul
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
-i legământ De-a iubi pământ și mare, De-a avea oșteni sub soare, De-a clădi lăcașuri pe pământ. Sfâșiat de liftele păgâne, Adormit pe veci pe plai străin, Aruncat în marea încă-n spume, Zace astăzi în pământ străbun, În lăcașul plin de îngeri, De har sfânt și rugăciuni. O lumină-nmiresmată Îi coboară pe mormânt Și în taină-l înconjoară Glas de îngeri pe pământ. Elena TRIFAN Referință Bibliografică: VOIEVODUL CREDINȚEI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VOIEVODUL CREDINŢEI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376366_a_377695]
-
vatră din străbuni, Cea mai frumoasa astră dintre stele, Cu oameni dragi si buni, Ogoare-n pârg, minuni, Mă ocrotești de toate cele rele, Refren: Duc drumurile toate de pe lume, La satul meu Acasă ești În cuibul drag al doinelor străbune. E satul meu frumos, cu mândrul Foișor, Hidrocentrala-n prag, cu plopi la poartă. De-un râu șerpuitor Și ape de izvor De secole-i scăldat sătucul - tata. Oriunde eu aș fi, oriunde m-aș afla, Oi duce-n inimă
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
spus primul ,,mamă '' și tot în limba maternă, primul ,, te iubesc'' iar cuvântul dor, nicăieri-n lume, nu-i flamă, ca-n sfânta limba-română, ce-o moștenesc. Primele litere le-nvățăm în alfabetul-mama, iar prima poezie se-ngână-n limba străbună, viața, iubirea-o cântăm tot în limba română, icoana, la care ne-nchinăm, catapeteasma. Gândurile și expresiile ce păstrăm amintire, le-excavăm tot din limba care ne este bornă, iar cele mai frumoase cuvinte de dor, iubire, se simt și
DULCELE GRAI ROMÂNESC de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376454_a_377783]
-
de noapte Limba mea fără de moarte... Dacă n-ai avea cuvinte N-am ști toate cele sfinte, N-ar fi zi, ci veșnic noapte Limba mea fără de moarte ... De n-ai fi un grâi, un nume N-am avea doine străbune , Nici iubiri cu dor cantate Limba mea fără de moarte... De nu zămisleai cuvântul Îmi era orfan și gândul, Si înstrăinat de carte Limba mea fără de moarte... Ești o floare astră-n geam, Esti comoara unui neam!... Dor Un drum de țară
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
dat scumpa libertate, Unde-i Horia să se scoale! La mulți ani, românătate! Osândiți până la moarte; De la fiică scumpă, frate... Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate! Cei cu inima română De pământ legați și poate... Mai iubesc glia străbună. La mulți ani, români departe Care-o muști pe nedreptate; Ai ales să -nduri de toate, Și-ai lăsat părinți și frate. La mulți ani, românătate! Limba să ți -o prețuiești, Să o lași la fii(ce) poate... Și tradiții
INIMA NE-O ROMÂNIȚI! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376510_a_377839]
-
până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări Pe la colțuri uneltită De viclenele urmări. Țara mea e numai una Este oastea cea creștină A fi sclav nu e totuna Și credința se clatină. Țara mea-i vatră străbună De vreo mii de ani încoace O trufie ne răzbună Și poporul supus, tace. Țara mea-i țară frumoasă Cu voinici și fete dragi, În câmpii e luminoasă Și odată erau fragi. Țara mea, croiește-ți soarte, Și te apără
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]
-
Limba Română, mai întâi trebuie să faci liniște în interiorul tău, să îți asculți inima și conștiința, ca să-i auzi vocea de peste veacuri. Despre însemnătatea și frumusețea Limbii Române, scrii plecat cu fruntea-n palme, cu sufletul îngenuncheat pe altarul martirilor străbuni. Nu vei putea niciodată să-i pătrunzi misterul, dacă nu o vorbești, nu simți, nu trăiești și nu-i înțelegi profunzimea. Dacă nu ai „gustat“ din dulceața foneticii sale, dacă nu i-ai simțit duioșia curgând prin vasele tale sanguine
GÂNDURI DESPRE LIMBA ROMÂNĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376569_a_377898]
-
Acasă > Poeme > Devotament > NU OMORÂȚI LIMBA ROMÂNĂ Autor: Anișoara Gurău Publicat în: Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu omorâți limba română lăsați așa, farmecul ei asa-am găsit limba străbuna, nu mai adăugați "idei". Unii le spun neologisme dar nu prea ies bine pe gură, că sunt curate englezisme din occident, la noi în sura. De te întreabă orișicine chiar de-i căldură sau e ger, "ce faci?", în loc să îi
NU OMORATI LIMBA ROMANA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375871_a_377200]
-
dat scumpa libertate, Unde-i Horia să se scoale! La mulți ani, românătate! Osândiți până la moarte; De la fiică scumpă, frate... Nu mai este libertate! La mulți ani, românătate! Cei cu inima română De pământ legați și poate... Mai iubesc glia străbună. La mulți ani, români departe Care-o muști pe nedreptate; Ai ales să -nduri de toate, Și-ai lăsat părinți și frate. La mulți ani, românătate! Limba să ți -o prețuiești, Să o lași la fii(ce) poate... Și tradiții
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]