1,728 matches
-
sacru / Al viselor și-n al speranțelor altar” ( Trifoi cu patru foi), iar reprezentarea exterioară poate lua forma unei flori norocoase, așa cum e trifoiul cu patru foi aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
sunt poemele dedicate unor clerici, dar și unor apropiați, fie din domeniul științei-acad. Răzvan Teodorescu sau Constantin Gh.Marinescu, Cornel Simionescu, prof.dr. Constantin Fătu, drei.dr. Simona Constantinescu, artei-maeștrilor Alexandru Moroșanu, Costel Iancu, Șerban Lupu sau cvartetului ’’Voces’’, dar și străbunilor, micuței Carina sau măicuței Polixenia, alături de un Giuseppe Tomasi di Lampedusa, Nicolae Densușianu, Yukio Mishima sau Al Padre Pedro Barrajon. Fiecare din aceste nestemate are o distincție aparte, ca dovadă a prețurii autorului pentru destinatari. După cum Creatorul divin ne-a
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
orbitoare? umbra toamnei se pierde prin vânt, ne doare trecutul, dar și viitorul ne doare. am avut încă din timpuri o țară sfântă peste care treceau îngeri, cu păsări și sfinți, avem ciocârlia care și astăzi ne cântă, am avut străbuni, bunici și părinți. mâinile noastre de-atâta timp dibuie, picioarele își caută pierdute cărările, s-au rătăcit prin lume flăcăii țării, așteptând trenul speranței prin toate gările. visăm cum sângele din vinele noastre curge frumos ca un râu dunărean și
NOI, VISĂTORII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345140_a_346469]
-
Acasa > Versuri > Farmec > DE CRĂCIUN ... -DE MARIA BURLACU Autor: Maria Burlacu Publicat în: Ediția nr. 1454 din 24 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului De Crăciun suntem mai buni Mai aproape de cei dragi Cu colinde din străbuni Și miros frumos de brazi. Ne urăm de sănătate Fericire și noroc Daruri, zîmbete, ciocolate Adunate la un loc. De Crăciun e feerie Drumurile duc acasă De Crăciun e bucurie Ne adunăm în jur de masă. Basm e seara de
DE CRĂCIUN ... -DE MARIA BURLACU de MARIA BURLACU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345156_a_346485]
-
trimis o boală nemiloasă asupra lui Enkidu care l-a omorât. Speriat de moartea prietenului sau, Ghilgameș a căutat un mijloc de a scăpa de moarte. El a plecat într-o călătorie până la capătul pământului că să îl întâlnească pe străbunul sau, Utana-pistim. Bătrânul era singură ființă care a supraviețuit unui potop în care au murit toate vietățile pământului. Străbunul i-a spus nepotului că nimeni nu poate să trăiască o veșnicie. Cu toate acestea, moșul i-a dat lui Ghilgameș
REZUMATUL OPEREI LITERARE ,, EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345192_a_346521]
-
un mijloc de a scăpa de moarte. El a plecat într-o călătorie până la capătul pământului că să îl întâlnească pe străbunul sau, Utana-pistim. Bătrânul era singură ființă care a supraviețuit unui potop în care au murit toate vietățile pământului. Străbunul i-a spus nepotului că nimeni nu poate să trăiască o veșnicie. Cu toate acestea, moșul i-a dat lui Ghilgameș o plantă miraculoasă cu ajutorul căreia oamenii puteau să scape de bătrânețe și de moarte. Regele nu a apucat să
REZUMATUL OPEREI LITERARE ,, EPOPEEA LUI GHILGAMEŞ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345192_a_346521]
-
are un efect și mai semnificativ: omoară microbii patogeni (bacilul de colon și stafilococi) nu numai în apa de la robinet, ci și în râuri și lacuri. Este chiar mai eficient decât aparatele moderne de dezinfecție cu radiație magnetică. Bunii și străbunii noștri nu începeau să mănânce din pâinea nouă înainte de a o însemna de trei ori cu semnul crucii, de asemenea, înainte de a bea apă - pe câmp, pe dealuri sau prin păduri - se însemnau cu semnul sfintei cruci.. Laboratorul științific al
CÂTEVA INDICII DESPRE RELIGIE ŞI RELAŢIA SAU RAPORTAREA ACESTEIA LA SĂNĂTATEA OMULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345210_a_346539]
-
pe lumină Și-ți spun șoptit sau doar în gând Ce știi, cum este acuma viața pe Pământ Cum oamenii sunt tot săraci și goi Unii sunt bolnavi, alții se cred strigoi Rătăcesc printre numeroși nebuni Uitând de obiceiurile din străbuni Copiii umblă singuri, nefiresc și-s rupți Pe lângă câini înfometați, moșnegi tăcuți. Se duc, dispar cum piere în depărtare un sat Mor pe drumuri înstrăinați, de Tine n-au aflat! CONTEMPLARE (Părintelui Gherontie Puiu) Doamne! Din dragostea Ta dumnezeiască Răsar
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
poți ca-n suflet să te bucuri, cum eu făcui odată... Un fiu, să-l am în preajmă și să mă mândresc la toți, Când în livadă voi munci, înconjurat de-ai mei nepoți. Dar, pentru a-mplini ce spun străbunii și părinții, Fă-ți casă nouă, băiete, și asta... înaintea nunții. Când soție ți-ai luat, bine-ar fi, copii mai mulți să ai. Ce viață este-aceea fără urmași! Cu cine ai să stai? Tu știi, copilul meu, că-n
SCRISOAREA FIULUI RĂTĂCITOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345434_a_346763]
-
jucător frumos, crai ahtiat, băutor măreț.” El descinde „ din oameni cu vază și stare”, rămânând „ tot așa de măreț în vițiu ca și în virtute”. Pantazi este și el de viță nobilă: „sunt grec, și nobil, mediteranian; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaptesprezecea tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în lung și-n lat, de la Iaffa la Baleare, de la Ragusa la Tripoli. Pirgu este însă fundamental deosebit de cei doi. El
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii s-u bucurat când au aflat că sărbăoarea lor se cheamă Drăgaica, că hora lor milenară se numește...horo, iar „dragostea nevestelor” cu podbratka se numește bosilek. Habar nu aveau cum le numiseră pe vremuri străbunii lor geto-dacii. Păi, să nu te minunezi? Ce „mecanisme” științifice au folosit autorii DEX-ului ca să descopere aceste „origini”? Iar slavii noștri Toate neamurile slave încojurătoare ne-au cadorisit cu vorbe în vizitele lor pe meleagurile noastre, încărcându-ne DEX
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
considerat că publicarea acestei cărți este un prilej de bucurie pe care ne-a turnat-o în suflete cu generozitate, talent, curaj într-o perioadă în care este un act de bravură să recunoști că ai sentimente de dragoste față de străbuni și a apreciat capacitatea extraordinară a poetului de a decela materialul avut la dispoziție, de a extrage esențele. Capacitatea autorului de a prinde esența documentelor și de a aduce completări a fost apreciată și de Mihai Popescu. După părerea lui
CHRISTIAN MOCANU – LANSARE DE CARTE „CRONICĂ DAVO-GHETĂ” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376935_a_378264]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TE SIMȚEAM Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Te simțeam în miez de noapte Și în mijlocul furtunii Cum stăteai la talpa crucii Și îți ascultai străbunii. Te simțeam în carnea vie Ce-mi bătea sfioasă-n piept, Uneori primeam lumină Și o oază în deșert. Te simțeam pe raza lunii Când golită de putere Invocam în rugi toți sfinții Și a lor duioasă vrere Te simțeam
TE SIMȚEAM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377036_a_378365]
-
pe Calea îndumnezeirii. În cadrul unității religioase, a comuniunii creștine în conștiința morală s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Cuza actul alegerii ca Domn. Pe 8 Februarie 1859, Domnul Unirii vine la București să depună jurământul după Regulamentul organic. N-a citit spunând că: „jurământul este înscris în inima mea care pregătește un viitor fericit și demn de gloria străbunilor noștri.” (Acte și doc..., VIII, p. 881) Slăvit să fie Bunul Dumnezeu, cu Sfinții Săi! Slăvită fie Maica Domnului-Ocrotitoarea Grădinii Sale! Slăvită fie România Mare-Moșia inalienabilă și imprescriptibilă a Neamului Dacoromân! ------------------------------------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 23 Ianuarie 205 Referință
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cu zidul s-au dus Pașii lui de om cumsecade, Părea un Ulise sedus De propiile lui Ulisiade, Părea un Matusalem Inaintând prin moarte și vremi. *** De ce păstrați sub soare-un aer sumbru? Oamenii vă vizitează fără teamă, Căci niciodată străbunul n-o să geamă, Iar eu aud un glas, mai multe, mii, Voi, cimitire, niciodată nu voi fi Ascuns sub piatra grea de titluri mari, Eu voi alege cerul -cenușar, Voi căuta în aștri albi-arzând Lăcașul pentru sufletul-cuvânt. *** Curcubeu este tot
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
puterii planetare. România, poartă spirituală și strategică, situată geografic între orient și occident; Punte a Suspinelor, dorită atât teritorial cât și pentru bogățiile ei imense de ursul orientului și de vulturii occidentului, doar Bunul Dumnezeu Cel Veșnic și Adevărat, Marii Străbuni și Marele Lup Alb o mai pot salva, căci, noi românii, din neamul ancestral al geto-dacilor, nu suntem azi decât o umbră palidă și efemeră, a înaintașilor noștri. Evenimentele recente din țara noastră, ce au început cu protestele din 18
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
chiar de la începutul său doar din jafuri, prădând triburile cu care au ajuns în contact, a cărei retrospectivă ajunge până în sec. al VI-lea, când intră pe la gurile Dunării de Jos, ținând partea estică, până în Câmpia Panonică, ce a aparținut străbunilor noștri geto-daci, este astăzi, foarte aproape de a deveni, un popor de sine stătător (?!), pe târâmul marilor noștri străbuni, și asta numai din cauza ignoranței, a nepăsării, totodată a divizării și a lașității poporului nostru. Crimele acestui trib ugro- finic, astăzi cu
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
ajunge până în sec. al VI-lea, când intră pe la gurile Dunării de Jos, ținând partea estică, până în Câmpia Panonică, ce a aparținut străbunilor noștri geto-daci, este astăzi, foarte aproape de a deveni, un popor de sine stătător (?!), pe târâmul marilor noștri străbuni, și asta numai din cauza ignoranței, a nepăsării, totodată a divizării și a lașității poporului nostru. Crimele acestui trib ugro- finic, astăzi cu nume de popor unguresc, împotriva poporului român ni le aducem aminte cu oroare. Nu mai departe de evul
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
care altădată ne-au ținut uniți ca neam primordial. Fiți uniți în cuget și simțiri! Fiți toți ca unul și unul ca toți, căci numai așa ne vom putea consolida continuitatea ca neam și civilizație, pe pământul moștenit de la Marii Străbuni. Inteligența noastră este nativă; s-o folosim, pentru a dejuca planurile sforarilor planetari, ce ne doresc dispariția de pe firmamentul popoarelor lumii. Orice s-ar întâmpla, SĂ RĂMÂNEM UNIȚI !!! Referință Bibliografică: România în cumpăna vremii / Aron Sandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > IACOB CAZACU-ISTRATI - CÂNTECELE CETĂȚII (POEME) Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului CETATEA MEA DE DOR Cetatea mea de dor, tu, vatră din străbuni, Cea mai frumoasa astră dintre stele, Cu oameni dragi si buni, Ogoare-n pârg, minuni, Mă ocrotești de toate cele rele, Refren: Duc drumurile toate de pe lume, La satul meu Acasă ești În cuibul drag al doinelor străbune. E satul
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
în limba mea frumoasă, În limba mea în care scriu acu și acest vers. În limba mea și stelele-mi zâmbesc, În limba mea iubirile se leagă. În limba mea, în graiul strămoșesc Iubirile se nasc, viețile se-ncheagă... PĂMÂNTULE STRĂBUN, ÎNDURERAT ! În Țara noastră noi suntem stăpâni Și nimănui nu vom ceda Pământul bunilor-străbuni, Nici după ce vom deceda! Ne este Țara ca o casă mică, În care-avem și bucurie și nevoi, Avem livezi și vii, avem pâinică, Fiindcă de la muncă
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
poeta Titina Nica Țene, gest prin care arată care nu și-a uitat înaintașii, făcând un efort financiar substanțial, pentru a ridica acest monument, fiind un exemplu pentru comunitatea creștină care, din păcate, a uitat să se întoarcă la obârșia străbunilor pentru a le cinsti memoria. În continuare Al.Florin Țene a vorbit despre bunicii săi, personaje dramatice în românul “ Un ocean de deșert,“ ce se constituie într-o frescă a societății românești dintr-un secol întunecat, carte care descrie râul
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
pământule, de nu mă mai rabzi? -Fii liniștit, mi-a șoptit el, tot așa blând, eu am să vă rabd mereu, oricâte rele mi-ați făcut și îmi veți face, pentru că eu sunt răbdător. Dar nu vă mai rabdă oasele străbunilor voștri, că se răsucesc în morminte și țipă cu jale la voi, precum fluierul ciobanului vostru mioritic, în ajun de moarte. Cel mai tare țipă oasele eroilor voștri care s-au jertfit pe câmpurile astea ale mele, ca să le păstreze
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
jale la voi, precum fluierul ciobanului vostru mioritic, în ajun de moarte. Cel mai tare țipă oasele eroilor voștri care s-au jertfit pe câmpurile astea ale mele, ca să le păstreze intacte pentru voi. -Cu ce i-am supărat pe străbuni, pământule? am întrebat eu speriat. -Țipă surd în liniștea adâncurilor mele, că s-au luptat degeaba pentru voi. Că și-au dat viața ca întinderile mele să păstreze comorile din adâncul și de la suprafața mea, numai pentru voi și urmașii
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]