7,303 matches
-
cele două familii, a Născătoarei de Dumnezeu și familia dreptului Iosif, care a fost logodnicul Fecioarei Maria. Importanța celor două familii stă în faptul că se trăgeau din David, regele evreilor. O condiție a mesianității Mântuitorului era înrudirea directă cu strămoșul David, înrudire care se realiza prin sânge prin familia Născătoarei de Dumnezeu și prin adopție prin familia dreptului Iosif. Despre Drepții Ioachim și Ana Dreptul Ioachim a făcut parte din seminția lui Iuda, trăgându-și neamul din casa regelui David
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
în acest chip: Natan, fiul lui David, a născut pe Levi, Levi a născut pe Mehie și pe Pamfir, Pamfir a născut pe Varpafir, iar Varpafir a născut pe Ioachim, tatăl Fecioarei Maria. Ioachim a moștenit toate purtările bune ale strămoșilor săi, era blând la chip și credincios, așteptând făgăduința lui Dumnezeu. Ioachim trăia în Nazaretul Galileii. Când a fost vremea căsătoriei, a luat-o de soție pe Ana din seminția lui Levi și din neamul lui Aaron. Ana făcea parte
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1481178617.html [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
Și-o arătați doar în Alegeri, nu practic, ci, ca...teorie! Și-un porc de v-ar vedea acuma, ar deveni invidios Că neam de neam ei nu avut-au, șoriciu-n strat atât de gros! Voi jupuit-ați România, de la strămoși la strănepoți Vă vor striga cu aste nume : de lași, de trădători, de hoți ! Prof. Paulian Buicescu, membru L.S.R. filiala Olt și U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Vrem să fim egali ! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315
VREM SĂ FIM EGALI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1407436484.html [Corola-blog/BlogPost/353880_a_355209]
-
Dragostea în acțiune“. Cea mai reprezentativă clădire a orașului este Poarta Neagră, considerat de mulți cel mai frumos monument istoric din Rottweil. De sub zidurile Porții Negre. în fiecare an se dă startul Carnavalului Alemanic. Acest obicei tradițional este cunoscut din strămoși și purtat din generație în generație, fiind cea mai veche și prima sărbătoare de primăvară din an. Rottweil, cu zidurile și turnurile sale semețe, se ridică cu îndrăzneală deasupra Neckarului, povestind parcă despre o lume medievală care a dat strălucire
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1394925836.html [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
sub soarele tropical. Media între ele este primul animal care a ieșit din oceanul mamă al vieții pe aridul uscat. O scoică cu picior pe care l-a înfipt în mâl spre a suge apa evaporată din baltă. De fapt strămoșul plantelor. Acum puteți înțelege de ce consider fericirea ca medie între Dumnezeu și natură. Fericirea este un sentiment de mulțumire sufletească deplină. Este o entitate divină care îmbracă forme naturale. Din nefericire omul devine conștient de clipe fericite numai prin comparare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397126323.html [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
câtorva aspecte care m-au impresionat în mod deosebit. Scriitorul Samson Iancu își asigură astăzi traiul zilei ca bijutier în Franța, iar meseria lui este înainte de toate o pasiune. O pasiune la fel de mare ca și cea cu care își caută strămoșii sau răspunsurile la întrebări, în aparență, fără răspuns. Pentru dânsul, oamenii și pietrele prețioase sunt la fel de importante. Nu este de loc întâmplător că fiecare capitol din primul volum începe cu descrierea unei pietre prețioase și abia apoi să facem cunoștință
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1399796834.html [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
în: Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Am văzut un ceas odată Care timpul arată Nu în ordinea firească, Așa cum se cuvenea. Acu-i mergea înapoi Numărând minutele, Pana năvăleau puhoi Viețile, trecutele. Iar din moși strămoși vestiți, Scriși în cartea vieții, Deveneam prunci cuibăriți În greșeală tinereții. Ceas cu ceas întineream, Timpul lin curgându-l, Zorii vieții mi-i aflăm Ceasul întorcându-l. Și așa, clipă de clipă, Măi rupeam un an și-o filă, Scuturând
CEAS INVERS de DORA PASCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1464063744.html [Corola-blog/BlogPost/380922_a_382251]
-
este o lume care dispare. Încă superioară prin arta sa, prin tradițiile sale, Moldova, contemplativă, încearcă un refugiu în trecutul său. .) Bacovia se asimilează cu decăderea Moldovei.( ... ) Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
și a realizat, pentru prima oară, o copertă de final într-o manieră personală, cu o imagine de admirat. (Mă întreb de unde s-a inspirat: Din Columnă..., din cartea de Istorie a României ori din muzeele din Roma pe care strămoșii noștri au pus stăpânire?) Împreună cu domnul N. N. Negulescu - director și redactor-șef - și cu întregul Colectiv de Redacție, vă doresc lectură agreabilă! Clic, AICI: http://regatulcuvantului.editii.org/regat 14.pdf Secretar Directorat, Marian MALCIU Referință Bibliografică: SURPRIZĂ LITERARĂ / Marian
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
e dispus, deocamdată, să i-l recunoască decât asupra deșertului australian. A evoluat societatea? Cu siguranță, da. A recunoaște valorile spirituale ale aborigenilor, considerați cu numai câțiva ani în urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar un exemplu: pictura punctiformă practicată de aborigeni din timpuri imemoriale este protejată de legea australiană la nivel federal și este inclusă în patrimoniul intangibil UNESCO. Este și aceasta o dovadă a
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_breban_.html [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
o nefericire. “ Că nu este recunoscută valoarea umană și geniul se simte nefericit într-o lume din care simte că nu face parte pentru că nu seamănă cu indivizii care o compun, azi nu mai miră pe nimeni : Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarma'n colb de cronici; Din trecutul de mărire v'ar privi cel mult ironici ». Chiar... ce au ei oare, acesti pigmei (din punct de vedere cultural) contemporanii noștri, cu masa musculară și țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_nu_este_iubit_eminescu_d_elena_armenescu_1371270465.html [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
strămoșii ca să doarma'n colb de cronici; Din trecutul de mărire v'ar privi cel mult ironici ». Chiar... ce au ei oare, acesti pigmei (din punct de vedere cultural) contemporanii noștri, cu masa musculară și țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii care fie dorm în cronici, fie sunt pictați în bisericile noatre vechi, în mănăstiri, cu chipurile lor ascetice, alungite de post și rugăciune ori de suportarea lipsurilor în îndelungate bătălii în lupta lor de neatârnare. Erau vremuri când într-o
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/De_ce_nu_este_iubit_eminescu_d_elena_armenescu_1371270465.html [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
geana nu cade până-în zori. Mi-e teamă să nu-adoarmă cu mine și poemul Să nu se-închidă cerul pe tâmpla-mi de argint, Să nu se stingă ochiul ce-a înfruntat blestemul Din alte vieți, trecute, din moși strămoși, venind. Și-aș vrea să vină ziua, să se arunce-în noapte, S-o spulbere-în lumină cu hăul ei cu tot, Să îi ridice valul cel negru că de moarte, Sub care, de o vreme, visa, eu nu mai pot. Referință
MĂ ÎNSPĂIMÂNTĂ NOAPTEA de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1473966329.html [Corola-blog/BlogPost/375163_a_376492]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > DACIA REGĂSITA Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 553 din 06 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Trăim vremuri tulburi! Este o stare de urgență! Trebuie să ne reamintim cine ne sunt strămoșii, că suntem umasii unei populații sedentare formată din bărbați "cei mai viteji și drepți dintre traci" mai exact DACII! Dacia regăsita Dospesc în toți de aici, noi cântece sub cer Înfrățiți ne știm dintotdeauna cu codrii în mister Noi orizonturi
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dacia_regasita_elena_armenescu_1341582812.html [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
cântecele despre tata și mama Despre iubirile vinovate sau pure, fapte de seamă foșnetul vântului prin pădurile, câmpiile noastre Valurile mării, focul gândului ce coboară din astre Dar când e vorba de dăruire și dragoste de țară Vâltoarea din sângele strămoșilor ne împresoară Si toti că unul ne adunăm cu dârzenie mare Să veghem cu ochiul minții și cu arma la hotare Suim și coborâm viguroși cum am fost, noi căutări zilnic străbatem sinuoasele lumii bune și rele cărări Tinerii atrași
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dacia_regasita_elena_armenescu_1341582812.html [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
mare Să veghem cu ochiul minții și cu arma la hotare Suim și coborâm viguroși cum am fost, noi căutări zilnic străbatem sinuoasele lumii bune și rele cărări Tinerii atrași magnetic de INTERNET fără de leac Deznoadă firul nevăzut al vieții strămoșului dac Țăranii (terranii) În fonemele lor, ale începutului zis-au pământului Terra, terranii azi, doar în limba română a pământului sunt numiți oamenii țării, țăranii Ca inteligență, a Creatorului făptura au numit adăpostul lor modest casă Era important ce intră
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dacia_regasita_elena_armenescu_1341582812.html [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
sunt pământeni să iubească mai mult decât cei ce frământa aceasta țină știind să îndrăgească tunetul, care pe altii spăimânta Dăruirea lor, cometă arzând pulsatila risipită-n câmpie, reincarnata în mac înhamă raiul la a țarii grădină leagănul carpatic al strămoșului dac Din ce au, se mulțumesc cu un strop lor le aparține aici statornicia nu-i cumperi cu marfă din shop ei sunt cei ce au clădit România iulie 1982 Elenă Armenescu ( din vol Memoria statuilor ) Dacii - Adevăruri tulburătoare - Documentar
DACIA REGASITA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dacia_regasita_elena_armenescu_1341582812.html [Corola-blog/BlogPost/354645_a_355974]
-
trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii în calitate de membrii ai Bisericii pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele uniatismului pentru acest popor care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi ... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Recenzie - Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 476, Anul II, 20 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_arhim_dr_macarie_stelian_gombos_1334913310.html [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
sub dominația mai multor imperii dar prin vitejia și bărbăția lor au devenit un popor liber.Atrasi de bogăția munților noștri, de câmpiile cu pământ bogat, multe puteri s-au luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au
MIHAELA CIOLAN by http://confluente.ro/articole/mihaela_ciolan/canal [Corola-blog/BlogPost/344262_a_345591]
-
luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au lăsat o țară, o comoară de o incontestabila valoare pe care am avut privilegiul să o primim și să ne bucurăm de ea, la bine ... Citește mai mult În România
MIHAELA CIOLAN by http://confluente.ro/articole/mihaela_ciolan/canal [Corola-blog/BlogPost/344262_a_345591]
-
sub dominația mai multor imperii dar prin vitejia și bărbăția lor au devenit un popor liber.Atrasi de bogăția munților noștri, de câmpiile cu pământ bogat, multe puteri s-au luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au
MIHAELA CIOLAN by http://confluente.ro/articole/mihaela_ciolan/canal [Corola-blog/BlogPost/344262_a_345591]
-
luptat pentru a stăpâni o parte din țara noastră, dar strămoșii noștri au luptat cu patos pentru a lăsa generațiilor care au urmat(noi) o Românie Libera.Chiar și astăzi România are oameni cu caractere puternice la fel ca și strămoșii noștri,dar lucrul cel mai important este că ne-au lăsat o țară, o comoară de o incontestabila valoare pe care am avut privilegiul să o primim și să ne bucurăm de ea, la bine ... Abonare la articolele scrise de
MIHAELA CIOLAN by http://confluente.ro/articole/mihaela_ciolan/canal [Corola-blog/BlogPost/344262_a_345591]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1928 din 11 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului AMURG... --Îneacă-ți privirea, spune trecutul. Destinului îi e foame de viitor. Speranța pâlpâie cu flacără spre roșu. ................................ Am murit în liniștea nocturnă, lovită cu tâmpla de steaua strămoșului, și-am absentat de la împărțirea pietrelor... Căci... am murit devreme. Și-n drum spre cer, s-a aprins un far, --farul tristei mele vieți--. Un zbor de fluturi galbeni prin fața liniștii mele... Căci... totuși am murit cu privirea ... sus În
AMURG de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1460405424.html [Corola-blog/BlogPost/370922_a_372251]
-
iar cei care ajung aici trăiesc sentimentul opririi în loc a timpului în care trăim. Preacuviosul Părinte Arhimandrit Vartolomeu Androni - Starețul Mănăstirii Cozia și Exarh al Mănăstirilor din Eparhia Râmnicului, trudește de ani de zile la păstrarea și conservarea a ceea ce strămoșii și străbunii noștri au lăsat cu mărinimie în această zonă. În acest context și pe acest subiect sau temă a avut dragostea, disponibilitatea și generozitatea să ne răspundă Sfinția Sa la câteva întrebări ... - Preacuvioase Părinte Arhimandrit, Stareț și Exarh, ca orice
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
chemare. Cu toții trăiesc bucuria de a păși în acest spațiu sacru, pentru ca mai apoi să se poată închina la mormântul lui Mircea cel Bătrân, ctitorul acestei mănăstiri. Se creează astfel o punte spirituală între cei care se roagă și duhul strămoșilor, care le dă sentimentul de sporire a rugăciunii și ancestrală temeinicie. Cu siguranță că acest tumult de vizitatori este uneori în detrimentul vieții călugărești, pentru că, oricât ai fi de riguros și de puternic, sunt lucruri care, involuntar, ispitesc. Liniștea aceea de
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Dialog_spiritual_si_cultural_cu_preacuv_stelian_gombos_1346824449.html [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]