2,407 matches
-
se confundă în viziunea sa - până la ultima suflare de vers, într-o construcție grandioasă. Și până la urmă, românul Romeo Tarhon își esențializează întreaga creație într-o strofă care nu mai are nevoie de comentarii: „Sunt bun român și-n limba strămoșească / Ce-și plânge-n doine jalea și-n durere / Îți strig cât pot din piept, lume sihastră: / Tot ce e românesc și sfânt nu piere!” (Rugă fără sfârșit - 35). Indiferent ce stil ar aborda, indiferent de subspecia literară, Romeo Tarhon
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și, de asemenea, a autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi i-au fost colegi și colaboratori în diferitele comisii
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]
-
Părinte Adrian Făgețeanu, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului, seriozității, sincerității, profunzimii și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestui veac
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA DOMNUL A PĂRINTELUI ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITORUL AUTENTIC (1912 – 2011)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/358724_a_360053]
-
spre jertfă) ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”. (Ioan 3,16) Înainte de crearea omului, Dumnezeu-Tatăl a binevoit Întruparea Fiului Său, a Cuvântului, fiindcă indiferent de calea aleasă de Adam, de păcatul sau nepăcatul strămoșesc, îndumnezeirea omului nu se putea face decât de o Persoană în care sunt unite fără schimbare și fără amestecare cele două naturi-firi, dumnezeiască și omenească, adică în Persoana Fiului. Căderea Protopărinților Adam și Eva, a provocat în lume păcatul, moartea
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
de o Persoană în care sunt unite fără schimbare și fără amestecare cele două naturi-firi, dumnezeiască și omenească, adică în Persoana Fiului. Căderea Protopărinților Adam și Eva, a provocat în lume păcatul, moartea și domnia lui Satan, iar consecințele păcatului strămoșesc au atras după sine Patimile, Răstignirea și moartea Domnului nostru Iisus Hristos, care și-a luat trup în afara păcatului dar pătimitor și muritor. Îndată după căderea Protopărinților Adam și Eva, Fecioara Maria este prealeasă pentru renașterea spirituală a omului de către
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
în credință și nădejde, în suferință și dragoste, în Patimile Crucii Sale, învierea ca chezășie a mântuirii. Răstignirea pe Cruce a Domnului nostru Iisus Hristos este Sensul renașterii noastre spirituale, este arvuna înfierii noastre întru Hristos, este ștergerea, iertarea păcatului strămoșesc al omenirii și înomenirea, asemănarea în Dumnezeirea Treimii-Ipostatice, este începutul și garanția răscumpărării noastre din păcatele personale prin Sfintele Taine ale Bisericii Celei Una Ortodoxe, este Calea, Adevărul și Viața întru mântuire. De aceeia, pentru refacerea comuniunii și a dragostei
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Îl vor pomeni muritorii și-L vor slăvi cu tot mai multă dragoste și stăpânirea Lui va cuprinde o dată toată fața pământului. Iată deosebirea între împărați și Hristos-Împăratul”. Arhim. Serafim Popescu, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca- Ucigașa Cetate. Ed. „Credința Strămoșească”, 2002, p. 16) Pentru mărturia veșniciei lui Hristos vorbesc deopotrivă și însemnările pro și defăimările contra, cu deosebirea că primele au măsura măreției, cinstirea și lumina Ucenicilor aleși, iar ultimele au micimea, mârșevia, schimonosirea, caricatura, paralizia, grotescul, ridicolul, fariseismul, turpitudinea
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
de copiii mei, ca să meargă el în locul meu la moarte, și asta numai Dumnezeu a mai făcut-o când a trimis pe Fiul Său să moară în locul nostru”. (Arhim. Serafim Popescu, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca- Ucigașa Cetate. Ed. „Credința Strămoșească”, 2002, p. 67) Iisus Hristos a gustat moartea ca Om, dar nu pentru Sine ci pentru noi și a înviat și pentru Sine și pentru noi, biruind atât moartea Lui cât și pe-a noastră. Cu puterea Sa dumnezeiască S-
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
nefericirea s-a abătut pe de-a-ntregul asupra poetului, scrisorile nu mai sunt altceva decât sfâșietoare momente ale tragediei: „Eu aș vrea să scap cât se poate de curând și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling din
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Fredona rătăcirea când l-am găsit în port, naufragiat, la sfârșit de octombrie, retras sub borurile prea largi, pătate de vreme, apăsat de dorul de-ai lui, de vatra strămoșească, de ce-i mai rămăsese din bruma anilor. Soarele scăpăta peste deal, diluat în așternutul serii; cerul, și el neînțeles, fumega-n copite de cai... Un sunet de toacă, despletit din liniștea mării îi seca lacrimile tânguite-n privirea adâncă, răscolitoare
STRĂINUL de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350683_a_352012]
-
laleaua neagră și aerul proaspăt și relaxant al pădurii, frumusețea și parfumul florilor de liliac. În acest an, sărbătoarea a început vineri seara, la ora 21, când vizitatorilor li s-a oferit un impresionant spectacol nocturn, dedicat focului și horei strămoșești. Locuitorii din această zonă a țării par a avea un adevărat cult al focului care de-a lungul timpului pentru ei a avut funcții multiple: pregătirea hranei, încălzirea locuinței, încălzirea propriului trup când se aflau departe de casă, la pădure
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Doamne să fac mai mult? Da! Dacă lucrezi singur. Dumnezeu ți-a dat însă vecini care, fiecare are tarlaua lui, undeva risipită pe câmp unde este și aceea a ta. Pentru ca fiecare să-și recunoască și să-și apere „pământul strămoșesc” ați lăsat poteci de acces înierbate, pe care pasc caii romilor. Dacă, umăr la umăr, tot satul ar ara holde cât vezi cu ochiul ați scăpa de aceste poteci buclucașe iar pământul ar da recolte de zeci de ori mai
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
muncească” iar „Dumnezeu ajută pe cei care se ajută singuri”. Aceste percepte sunt temele culturii predominante iar oamenii au etică, cinste și punctualitate ajutându-se între ei de îndată ce vitregiile naturii o cer. La răsăritul acestor munți oamenii, „stăpâni pe pământul strămoșesc” preferă o dușcă în locul unei conlucrări spre ași ușura munca grea. Este mai ieftin! Fiecare își apără „nevoile și neamul (adică rudele de sânge)” respectând zicala „frate, frate dar brânza-i pe bani”. Dumnezeul lor spune, prin gura preotului „merge
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Coman al Oradiei a fost întotdeauna și în continuu conștient de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
cu spirit, suflet și simțământ românesc, cu școală autentică, cu carte românească de învățătură, cu biblioteci și cu studii înalte, încheiate, în aceste locuri, fapt ce nu poate fi uitat de și în istoria sau geografia acestor locuri (ale Ardealulului strămoșesc și Transilvaniei străbune) - marcate de prezența și activitatea dumneavoastră atât de bogată și de prodigioasă și care s-a desfășurat, și încă se desfășoară, pe parcursul atâtor ani; rugăciuni cărora mă alătur și eu, dorindu-vă, încă odată să ne trăiți
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
luminii, a înnoirii periodice a naturii. Așa se explică acel ceremonial al decorării Oului de Paște, a ouălor colorate, obicei ce apare și în alte țări europene. Dar, prin ce ne distingem? Poporul român este renumit prin înțelepciunea păstrării datinilor strămoșești. De aceea, una dintre cele mai importante tradiții se află în perioada sărbătorilor pascale. De fapt, aceste obiceiuri dinaintea și din timpul sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiție
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
sărbătorilor de Paște, spun cercetătorii, sunt unitare în tot lanțul carpatic. Iar arta cu cea mai mare tradiție pe teritoriul României este încondeiatul ouălor, închistrite și pictate, decorate cu ornamente, purtând simboluri geometrice, florale sau zoomorfe, reluate din motive românești strămoșești. Să nu uităm, că oul, folosit în practicile magice sau religioase, ca simbol al renașterii perpetue este și un însemn al acestei mari sărbători a Învierii lui Hristos. Majoritatea legendelor creștine consideră oul roșu simbol al sângelui vărsat de Mântuitor
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
dr. Heinz Leibing. 1970 - 20 August: Revine la stăreția Mănăstirii Neamț. 1970 - 15 Decembrie: Este ales de Sf. Sinod al B.O.R. Episcop vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, la propunerea Mitropolitului Olteniei, Dr. Firmilian, fiind al 77-lea arhiereu al Bisericii strămoșești de la dobândirea autocefaliei, în anul 1885. Primește titlul simbolic Severineanul, în amintirea vechiului scaun mitropolitan înființat la Drobeta Turnu Severin, în urmă cu 600 ani. 1978 - 20 Aprilie: Colegiul Electoral Bisericesc îl alege ca Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum destul de mulți din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și nu în ultimul rând, ai autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi fiindu-i colegi și colaboratori în diferitele
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost foarte consistent, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul Nestor Vornicescu al Bisericii noastre strămoșești și al neamului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
teme frecvente care dau greutate și sens cărții. Soarele-Moș, Muma-Pământ, Tatăl-Cer, Gura de Rai, Sfinxul de Platină, Împărăția Tinereții-fără-Bătrânețe-și-Viață-fără-Moarte, pleoapa de Voroneț, fac parte din “Zamolxianismul” poetului, lumea Pelasgilor / Valahilor-Daci, de pe “pământul Daciei de Aur”; această lume, cultivată pe linie strămoșească și trăită aievea în veacul XXI, cu toate fibrele, în “poemul miazănoptit / de-atâta somn ... Cad fulgii unui somn cosmic). Această grupare de poeme cuprinde versuri preponderent carnale, chiar și când e vorba de ideea reîntrupării în care, poetul ar
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
ortodoxe, Jianu Liviu-Florian găsește esența și formulele cele mai fericite pentru a-și exprima Crezul creștin și cel artistic în eufonii aducătoare de pace și liniște sufletească, dar și de trezvie spirituală, în spiritul marilor pedagogi și moraliști ai credinței strămoșești. Versurile din volumul de față, în mare parte sapiențiale, capacitateză atenția prin bucuria durerii pe care ți-o transmit. Sintagma din titlu este, desigur, o capcană, pentru că eu n-am aflat nicidecum fățărnicie în aceste versuri, ci doar măreția smereniei
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Paharnicul sunt eu și Ionuț cel mic. ( Arată către copil.). DECEBAL Să aveți grije de copil să crească mare Să spună la toți povestea Tatălui Mare. LICINIUS Mori fără teamă mărite rege. 44 Romanii au o lege: „ Salvarea poporului din strămoșeasca glie Este suprema noastră datorie! „ DECEBAL ( Către comandații. ). Se cade ca vajnicul corăbier, atunci, Când nava se scufundă, prin grije și porunci, Să ia în seamă viața celor de pe vas. La postul de onoare să fie ultimul rămas. Așa că oricât
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
DURAS Din văgăuni, din munți, nevinovații prunci Nu vor ști de această nelegiuire, în văile adânci. Acolo, feriți de dușmani și de păcat Gândul lor se va înfiripa tot curat, Ca prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme rea veți fi urgisiți Povestea de acum să le-o amintiți! Să poarte șoapta, codrul prin freamătul lui Să le spună de cinstea, virtutea, vitejia neamului. De nu vor avea nume, să-i legene
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]