2,445 matches
-
poate trece la îndeplinirea mandatului primit. Prin Ucazul Imperial din 19 decembrie 1819, refugiații din Balcani - bulgari, găgăuzi, sârbi, greci, albanezi, s.a. - au primit statutul de coloniști. Pentru organizarea așezărilor lor în raiaua tătăreasca a Benderului (Tighinei), tătării au fost strămutați în peninsula Crimeea și Kuban. Bulgaria, Serbia și Grecia se aflau, în acea perioadă, sub jugul turcesc, care nu admitea ca aceste popoare să aibe biserici și instituții de învățământ în limba maternă. La citirea Ucazului Imperial, în biserica din
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
ieșita din comun, demnitate, principialitate și armonie, care pe fondul unei inteligențe sclipitoare - au permis să ajungă un călăuzitor pentru multe destine și deschizător de noi drumuri în cercetarea științifică în științele matematice. În anul 1940, după cedarea Basarabiei, se strămută cu întreaga familie în România. Este mobilizat pe front, iar în 1943 cade prizonier și rămâne timp de aproape un an și jumătate. În perioada 1931-1940, 1945-1948 a funcționat ca profesor de matematică la o serie de licee din țară
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Dincolo de spațiu și de timp există o psihologie a refugiatului de oricând și oriunde; succesive, epocile istorice le dau motivațiile și diferențiază coloratura dar psihologia individului strămutat de împilările istoriei are, de-a lungul vremurilor, ceva din imuabilitatea prototipului etern. Constatarea unui mare scriitor, care remarca în unul din renumitele sale romane apărute în plin amurg al sec. XIX, că toate familiile fericite seamănă între ele în timp ce
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
ale unei nemiloase istorii. A fost drama individului dar și cea a întinselor colectivități umane indiferent de etnie, clasă sau statut social; de altfel este o dramă integrabilă aceluiași fenomen căpătând între 1944 1946, uneori, dimensiunile apocaliptice ale exodului desțăraților, „strămutați” din Est spre Vest, marcând iremediabil cea mai mare „migrație” de etnii din istorie, întrecând-o pe plan european cu mult pe aceea cu zece secole în urmă... Dincolo de coralul uriaș al suferințelor acestora, întâlnim aceleași dimensiuni specifice și definitorii
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
central al Băncii Naționale a României la Iași Văzând raportul ministrului nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției sub nr. 46.333 din 16 noiembrie 1916, Am decretat și decretăm: Art. l. Sediul central al Băncii Naționale a României, pe ziua de 15 noiembrie 1916, se strămută de la București la Iași. Art. 2. Toate operațiunile care, după legea și statutele Băncii, se făceau la București, se vor face la Iași, unde va fi sediul Consiliului General și al celui de Administrațiune. La București se vor face numai
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
semnat) A. Saligny, censorul aceleași bănci (semnat) M. Z. Demetrescu, casier principal al Băncii Naționale a României 11 1916 decembrie 24/ianuarie 6, Iași. Legea pentru strămutarea sediului central al Băncii Naționale a României, de la București la Iași (extras) Art. 1. Sediul central al Băncii Naționale a României este strămutat, în mod provizoriu, de la București la Iași. Consiliul General al Băncii va putea strămuta Tezaurul Băncii în orice altă parte, când va crede că o asemenea măsură ar fi necesară pentru a pune Tezaurul său în siguranță. Această măsură o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
11 1916 decembrie 24/ianuarie 6, Iași. Legea pentru strămutarea sediului central al Băncii Naționale a României, de la București la Iași (extras) Art. 1. Sediul central al Băncii Naționale a României este strămutat, în mod provizoriu, de la București la Iași. Consiliul General al Băncii va putea strămuta Tezaurul Băncii în orice altă parte, când va crede că o asemenea măsură ar fi necesară pentru a pune Tezaurul său în siguranță. Această măsură o poate lua și în privința sediului său, care va fi în localitatea unde va fi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
nostru General a dispus, cu învoirea guvernului, strămutarea ei la Iași, iar în timpul din urmă, profitând de marea bunăvoință a guvernului M. S. Împăratul Rusiei, care ne-a pus la dispoziție în Palatul din Kremlin (Moscova) un compartiment special, am strămutat acolo, cu autorizațiunea guvernului și, potrivit legii din 12 decembrie 1916, cele 314.580.456,84 lei ce aveam în Tezaurul nostru de la Iași. Restul stocului nostru metalic se găsea de mai înainte în depozit în străinătate, în afară de suma ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
către guvernatorul Băncii Naționale a României Domnule Guvernator, Am onoare a vă înainta în copie jurnalul Consilului de Miniștri din 18 iulie a.c., prin care Banca Națională este autorizată, conform art. 1 al Legii publicate în Monitorul Oficial nr. 233/916, a-și strămuta aiurea sediul și avutul ei, cât și pe cel pe care îl are în păstrare. În consecință, vă rog ca dintr-o odată, sau în mai multe rânduri, să luați măsurile necesare pentru ca, față cu împrejurările eventuale, interesele Băncii să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... Zice Creangă, la un moment dat: "Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp și pruncul dezlipit de sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești când veni vremea să plec la Socola după stăruința mamei". Tu de ce ai plecat din Maramureș, unde se pare că te simțeai bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în atenția Consiliului Comunal al Orașului Iași mai devreme cu doi ani: în 1890. Pentru construcția atelierelor, Municipalitatea a hotărât cedarea unui teren, undeva la marginea orașului. Și tot autoritățile ieșene au solicitat Ministerului Lucrărilor Publice ajutorul necesar pentru a strămuta atelierele pășcănene pe locul unde se desfășura târgul de vite de la Frumoasa. S-a crezut atunci că o asemenea inițiativă era necesară fiindcă oprea declinul orașului, tot mai vizibil după 20 de ani de la pierderea rangului de capitală. S-a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
apropierea târgului Huși. Ocupându-se cu prelucrarea cărnii, localitatea s-ar fi numit Huși, care ar proveni de la cuvântul maghiar hus (se pronunță huș) - carne. Locuitorii husiți, aflați în Huși și în satul Corni-Unguri, probabil, își aveau originea în locuitorii strămutați de la Bența în aceste localități. Exista un vechi obicei al catolicilor din Huși și Corni, care, o dată pe an, împreună cu parohul lor, veneau în acel loc și făceau rugăciuni pentru sufletele morților. Broșteni . Denumirea cartierului Broșteni provine, probabil, de la pârâul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
același nume (Cornus mas). Cornii-Unguri. Sat situat în centrul comunei Epureni, plasa Prut, la distanța de 2,5 km de satul Epureni, așezat pe dealul Corni. Locuitorii ar fi de origine maghiară și de religie catolică, urmași ai vechilor locuitori strămutați din localitatea Bența, ca urmare a invaziei tătarilor. Cotroceni. Cartier al orașului Huși. Numele provine, conform tradiției, de la cotruță, locul de lângă hornul vetrei, unde stăteau copiii. Asemenea cotruțe se mai puteau vedea încă la sfârșitul secolului al XIX-lea, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
frați cehi și moravi”, n.a.) din această țară și a acceptat așezarea lor la hotarul Transilvaniei cu Moldova, fapte ce nu a fost de natură să îmbunătățească relațiile cu Moldova. Regele Ungariei nota în 1480: „Alungații au început a se strămuta prin Galiția și Bucovina în ortodoxa Moldavia. Domnul Ștefan (cel Mare, n.a.) i-a primit foarte amical și le-a permis să se așeze toți împreună”. La șase ani după aceste evenimente, regele încă îi îndemna să se întoarcă în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în raportul adresat Departamentului Dinlăuntru, la 16 mai 1848, arăta că locuitorii s-au strămutat „din lipsa pâinii, din lipsa nutrețului pentru hrana vitelor și din împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prietenilor lor, muncesc acolo”. Târgurile din regiunile viticole ale Moldovei erau un loc de refugiu pentru mulți dintre țăranii fugari. Astfel, de pildă, un locuitor din Huși arăta într-o jalbă adresată Vistieriei, la 2 mai 1849, că s-a strămutat în târg de cinci ani „slujind pe la boierii de aice, la vii și altele”, iar după ani grei de trudă și-a cumpărat o casă cu acareturi în acest târg. Este cazul fericit al unui om care reușise să se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oraș, cu scopul de a scăpa de obligațiile feudale („a scăpa de boeresc și celelalte a lor îndatoriri după așezământ”). Este semnificativ, în acest sens, faptul că un număr de 42 oameni (birnicii și însurățeii satului) din Cornii-Unguri s-au strămutat la Huși. De asemenea, Departamentul Averilor Bisericești remarca faptul că un număr mare de locuitori ai acestui sat „au început a pribegi în târgul Huși, unde cumpărând locuri își fac case și, fără învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Faptele copilăriei îndeosebi, dar și unele aspecte social-culturale, sunt prezentate, cu umor și duioșie, atât în lucrările literare propriu-zise, cât și în memorialistica scriitorului. Prozatorul însuși mărturisește în volumul Zile trăite (pp. 9-10): Deși de o sumedenie de ani sunt strămutat din acel colț de pământ ce-a adăpostit cele dintâi licăriri ale vieții mele, deși mai toți cunoscuții și prietenii mei din tinereță sunt morți, încât nu mai întâlnesc acolo decât figuri străine, totuși acolo mă simt mai acasă decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
totdeauna la singurul liman de fericire, pacea sufletului, cea mai neprețuită comoară de care este dat omului să se bucure! N. Gane I Am întreprins să descriu lunga cale ce am străbătut în viață. Lucrare obositoare, dar plăcută, căci mă strămută cu gândul în plaiurile verzi ale frumoasei tinereți. Ah! simt într-adevăr o nemărginită plăcere de a-mi întoarce privirile spre celalalt capăt al vieței și a percurge încă o dată drumul ce-am făcut pănă la înălțimea vrâstei în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
simțite și văzute de mine însumi în Fălticeni în timpul copilăriei mele și acea stare de dulce liniște ce învăluia odinioară orașul, parcă o simt și astăzi când mă duc în cuibul meu natal. Deși de o sumedenie de ani sunt strămutat din acel colț de pământ ce-a adăpostit cele întăi licăriri ale vieței mele, deși mai toți cunoscuții și prietenii mei din tinereță sunt morți încât numai întâlnesc acolo decât figuri străine, totuși acolo mă simt mai acasă decât oriunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eu, de-ai nimerit capra, mort bat cum erai și cu pușca strâmbă? No! Cum era să n-o nimeresc, dacă mi s-a părut mare cât o poartă? Mai tărziu, după ce mi se dăduse mâna pe pușcă și mă strămutasem în Iași, am făcut cunoștință cu o ceată de vânători cu care mulți ani de-a rândul am vânturat câmpiile și pădurile din județele Iași, Vaslui, Suceava, Botoșani etc. Decanul nostru era Nicu Racoviță, cel mai neobosit și mai pasionat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Tibet), în provincia Xinjiang (mai înainte Turkistanul de Est) și Mongolia Interioară prin instalarea unei majorități a populației Han. Acest lucru s-a realizat mai recent, parțial prin redirecționarea câtorva din cele câteva milioane de locuitori din bazinul râului Yangzi strămutați în timpul construirii Barajului celor trei Defileuri în anii 1990. De-a lungul timpului, migrația a avut aproape întotdeauna cauze sau consecințe politice. În Irlanda de Nord, efectele populării de către Iacob I a breslașilor londonezi în ceea ce avea să devină ca rezultat orașul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
de temniță. I. Ilașcu a fost condamnat la moarte. A fost firesc să fie așa și nu altfel. Pentru că cei care s-au obișnuit să dea ani grei de temniță unor popoare întregi, să rășluiască de la locul lor state, să strămute țări, care în numele fericirii popoarelor au exterminat popoare, ieșind de multe ori (ca la Fântâna Albă), să-i facă „fericiți” pe oameni cu mitralierele, nu puteau să nu fie „generoși” și cu oameni neângenunchiați ca Ilie și camarazii săi. Tratativele
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
posedau ca și oamenii înșiși. Obiectele sunt totdeauna indisolubil legate de ce și cum este un om. Ele formează partea periferică a persoanei, detașată de învelișul pielii. Iar atunci când obiectele au o viață mai lungă decât posesorii lor, persoana absentă se strămută pe de-a-ntregul în obiectele rămase în urmă. Când a murit tatăl meu, spitalul mi-a predat proteza lui dentară și ochelarii. Acasă, într-un sertar de bucătărie, printre tacâmuri, se găseau șurubelnițele lui micuțe. Cât timp mai trăise, mama
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]