969 matches
-
SAFTA: Chiar așa! Ia vezi, Ilincă, vezi de cată-n chiler ceva de-ale gurii, să i le punem în față cuvioșiei sale... (Ilinca iese. Safta, către Sisoe) Aduce Ilinca ceva de mâncare, cuvioase... ILINCA (revine cu o ulcică, o strachină și o lingură. Trece la Sisoe) Ia de ici, sfinția ta... SISOE (bănuitor): Da' ce-i acolo, în ulcică? ILINCA: O leacă de lapte, cuvioase, pân-om pregăti altele... SISOE (mânios): Lapte? Ia-l de-aici, să nu-l văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
da' se prăpădește sfinția sa de foame... BABA LUȚA (merge la ușa exterioară, o deschide, strigă): Ilincooo! Da' hai odată, omule, că-i prăpăd... BABA SAFTA (strigă de pe loc): Haida-ha, că s-a muiat de tot cuviosul! ILINCA (intră cu două străchini în mână. După ea Fira, cu un clondir și o căniță de lut): Iaca-i gata, ia! (trec la Sisoe, pun pe masă cele aduse) Poftește sfinția ta și te ospătează. SISOE (vine spre masă, se uită, adulmecă, trage un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mă văd din nou liber. Liber de ea, evident, pentru că nu garantez că nu mă va cuceri alta. Sunt atât de slab! Trebuia să mă fi născut femeie... — Bun, și cum o să se termine? — Pentru că..., deh..., pentru că am călcat în străchini! Am vrut să continuăm, adică să începem relațiile, mă-nțelegi?, fără obligații și consecințe... și, evident, mi se pare că o să-mi dea papucii. Femeia asta voia să mă absoarbă. — Și-o să te absoarbă! — Cine știe!... Sunt atât de slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mulțumi doar să protesteze, Justa, uite ce mi-au făcut, au râs de munca mea și a fiicei noastre, spun că ceramica nu mai interesează, că nimeni n-o mai vrea, așa că nici noi nu mai suntem necesari, ca o strachină crăpată în care n-are rost să le mai torni lapte pisicilor, tu ai avut mai mult noroc când trăiai. Pe cărările înguste de pietriș din cimitir sunt băltoace de apă, iarba crește peste tot, nu vor trece nici o sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
este de foame. Mai așteptă un minut, apoi se retrase și intră în casă, dar nu închise ușa de tot. Se vedea greu prin deschizătură, totuși reuși să distingă o formă neagră care ieșise din gheretă și se apropia de strachină, de asemenea observă că câinele, era câine, nu lup sau pisică, privi mai întâi spre casă și doar după aceea se aplecă spre mâncare, parcă gândindu-se că datora acest semn de considerație celui care venise, prin ploaie, înfruntând intemperiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
În timp ce Cipriano Algor se străduia să pronunțe fraze slobode, aproape fără sens, cu singurul scop de a-și obișnui câinele cu sunetul glasului său, dar unde dinadins, cu insistența unui refren, cuvântul găsit revenea în mod repetat, Marta aduse o strachină mare de lut, plină cu apă limpede, pe care o puse lângă cușcă. Înfruntând scepticisme, din plin justificate după miile de relatări citite și auzite despre viețile exemplare ale câinilor și miracolele lor, va trebui totuși să spunem că Găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lut în echilibru pe niște mici tăblii, câte trei pe fiecare, imaginați-vă dezastrul dacă nu mi-ar fi oprit la timp efuziunile. Se îndreaptă echilibriștii spre planșele de uscat care, de săptămâni, au fost golite de farfurii, căni, farfurioare, străchini, căni, urcioare, vase și alte accesorii de casă și grădină. Cele șase păpuși, care vor sta să se usuce sub briză, protejate de umbra dudului negru și atinse din când în când de soarele care se insinuează și se deplasează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
lui e acolo, arătă Marta. Cipriano Algor luă cratița și spuse, Vino cu mine, Găsit, norocul tău că nu ești om, dacă erai, te-ar fi făcut bănuitor toată grija și atenția cu care te-am tratat în ultima vreme. Strachina lui Găsit era, ca de obicei, lângă cușcă, și într-acolo se îndreptă Cipriano Algor. Vărsă conținutul cratiței și rămase o clipă, uitându-se la câinele care mânca. În bucătărie, Marçal spunea, Vom aprinde focul după-masă, Azi, se miră Marta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de mine, În fața dughenei unui olar, ținând la piept un miel de-abia născut; propunea un schimb, meșteșugarul discuta; fără să-și ia mâinile nici de pe ulcior, nici de pe roata sa de olar, arăta cu bărbia spre o grămadă de străchini smălțuite. Îi urmăream pe cei doi bărbați, cu bonetele lor de lână neagră Împodobită cu găitane, cu tunicile lor În dungi, cu bărbile cu sclipiri roșiatice, cu gesturile lor milenare. Exista oare vreun detaliu al scenei care n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
ar scoate un cuvânt, s-o mângâi pe blană și dedesubt, atâta așteaptă putoarea, de se alintă și se pitește și se încălzește, doar doar s-o îndura vreun motănaș. Cât despre dom’ profesor, ăsta-i diliu, odată le-aruncă strachina în obraz, da’ numai când are el chef, de i se sucește, așa, deodată, antena, te și sperii. Pile mari, are el aranjamente sus, de face nasoleli d-astea, când ți-e lumea mai dragă. Când îi vin lui pandaliile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cari am văzut ghini chipurili a doi Îngeraș! Și acesta este un semn, nu? Da ceva de mâncare este, Marie? Esti, omuli! Hai la masî! Maria trase masa pe care așeză mămăliguța păstrată caldă Între perne, apoi În cele două străchini de lut turnă două polonice de fasole prăjită, curechi murat și Începură să mânânce liniștiți, atât cât puteau fi ei de liniștiți. La un moment dat, Maria tresări, urechile ei fine prinse un vaiet prelung și parcă niște frânturi de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
victor>: nope. Mi s-au spus multe, am fost și înjurat, dar așa ceva... <sami>: ți s-a zis că ești rece? <victor>: că o rimă. Și nesimțit, demn de dispreț... <sami>: aha. Călci inimile femeilor în picioare... <victor>: că în străchini. Exact! <sami>: ia zi, nu vrei o nevasta? <victor>: ia-ma încet, că nu stau bine cu inima... <sami>: ce e rău? <victor>: uneori i se cam filfiie... <sami>: aha. Cum ziceau ‘ele’ - plus, periculos! <sami>: cred ca cel mai
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
s-a întors acasă după un voiaj îndelungat și a aplicat sistemul românesc de informare.S-a dus la o vecină de apartament și a acuzat-o de infidelitate. „Cine,eu?!” se arătă mirată femeia. „Nevastă-ta a călcat în strachini cu...”. Dupa un an de zile,divorțul a pus capăt unei căsătorii eșuate.... Morala : Intr-o relație autentică trebuie să existe înțelegere,să existe încredere,să existe sinceritate și să existe respect reciproc... „Iubirea ta de-a pururi schimbătoare Imprăștie
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
vânt molatec, aerul proaspăt Îți invada plămânii, dar mai ales roua și pământul reavăn Îți dădeau o stare de bine, parcă atunci ai fi luat contact cu tot ce Înseamnă viață! La ora prânzului, toată lumea se așeza la masă. În străchini de lut, se punea borșul rece, se spărgea o ceapă În ștergarul de cânepă și se mânca cu mâmăliga care se tăia felii cu o ață mai groasă. Nicio mâncare pregătită și servită la restaurant nu se putea compara cu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
s-o întrebe ce are de făcut. „Adu niște vin, da’ știi tu din care...” „Da. Din cel adus de la Huși”. „Întocmai. Între timp, mai vezi ce face...” „Am înțeles”. Nu după multă vreme, hangița a așezat pe talger două străchini pline cu tochitură, alături de care trona o mămăligă aburindă. Între timp și-a schimbat și îmbrăcămintea... Când a apărut în pragul bucătăriei cu talgerul pe brațe, arendașul a rămas cu privirea țintă pe ea. Puteai să ghicești ce își spune
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
numai atât cât trebuie, ca să poți bea o oală de vin la o dușcă, fasole cu ciolan (sau ciolan cu fasole, mă rog, tot acolo ajungi), piftie bine fiartă și usturoiată, prinsă așa de bine încât poți să dai cu strachina de-a dura, vinul casei adus de la cei care încă mai înfruntă viața asta pitiți prin satele coclaurilor mioritice. Gata, fiindcă azi de ziua celui mai sfânt dintre cei vreo cinșpe-șaișpe prea cuvioși sfinți Ioan cu care ne-a procopsit
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
și vor să se urce așa în tren. Pe mine prea puțin mă interesa lucrul acesta, nefiind de competența mea, dar din curiozitate, i-am întrebat ce e cu ei și cum de circulă fără bilet. Erau cu toții din satul Strachina, un sat aflat pe malul lacului Strachina de pe lângă Țăndărei, un sat în care puritatea rasei țigănești, este de sută la sută. În privința biletelor de călătorie m-a lămurit un țigan mai bătrân care mi-a explicat sincer: „Dă ce să
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
tren. Pe mine prea puțin mă interesa lucrul acesta, nefiind de competența mea, dar din curiozitate, i-am întrebat ce e cu ei și cum de circulă fără bilet. Erau cu toții din satul Strachina, un sat aflat pe malul lacului Strachina de pe lângă Țăndărei, un sat în care puritatea rasei țigănești, este de sută la sută. În privința biletelor de călătorie m-a lămurit un țigan mai bătrân care mi-a explicat sincer: „Dă ce să iau bilet dom’ șăf dacă am boletin
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
-i rostul lor, rosti apăsat Fetea. Că noi n-am avut școală, nici nu știu a mă iscăli! Alte vremuri, vecine, suspină megieșul Dimitrie. Dar, hai mai bine să ne bucurăm de nașterea pruncului Hristos! Bătrana puse înaintea oaspeților o strachină cu turte cu julfă, scoase, din cuptor, o oală cu sarmale, cartofi copți și o tingire, în care străluceau plăcinte cu bostan. Se strânseră toți în jurul unei mescioare, cu trei picioare, așezată înspre laița de la geam. Se închinară la icoanele
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
spre noi cu o cană de sticlă în mâini și o farfurie de porțelan pe care erau două felii de pâine prăjită pe plită, unse cu un strat foarte fin de unt, cum numai Mătușa știa să prepare. Contrastau cu străchinile noastre și cu fundul de lemn, așa cum glasul ei dulce se deosebea de tăcerea cu care ne-nvățasem eu și Mătușa. Cine a fost Codruț?... întrebă dintr-o dată Liliana, ghicind nelămuririle mele. Își trase scaunul sub ea și se uita
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte obiecte mărunte. Din pământul galben care se putea găsi ușor pe malurile râului Bașiu făureau oale și străchini. Populația urilor, era formată din oameni harnici și muncitori de aceea, în comparație cu vecinii ei, se situa pe o poziție socială mai avansată. Din această cauză în fiecare an după ce strângeau recoltele erau atacați de către triburile barbare, sub conducerea regelui Zombo
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lemn, dar Hideyoshi refuză, vorbindu-le la fel de firesc ca înainte: Mă grăbesc foarte tare să ajung la Kitanosho și zău că acum n-am timp de prisos. Dar aș putea să profit de generozitatea voastră și să vă cer o strachină de orez? — Asta-i o cerere ușor de satisfăcut. Dar nu vrei să poftești în casă, măcar un moment? Hideyoshi nu făcu nici o mișcare de a-și dezlega sandalele și de a se relaxa. O vom face altă dată. Azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Din război Într-un bordei, copii slabi mănâncă Din strachină, oțet și usturoi. Bătrâna-ncremenită la icoană Așa li-i viața-n aprigul război. Afară, tancuri ”Tigrul” se retrag, Cu crucea-ncârligată și scuipată Și-n mieii albi cu furie mai trag Războiul lor s-a-ntors spre ei și-i cată. Dar din
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93454]
-
jos, nepoate, de te hodinește, că ești obosit, îl pofti bătrânul, așezându-se și el pe un scăunel cu trei picioare. Pe o măsuță erau o prescură în formă de cruce, cu o lumânare înfiptă în ea, iar alături, o strachină cu colivă, așa cum se dau la pomeni, de sâmbăta morților. Bătrânul rupse prescura în două și-i întinse o bucată. Ia aici, nepoate, că oi fi flămând... Bogdaproste, deadule..., îndrugă Culae, privind lung pereții casei. Pe chipul moșneagului apăru un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
găzduia câte-un căruțaș venit cu treburi în reședința de raion. Spre surpriza sa, în casă îl găsi pe Grigore Gospodin, picat într-o vizită la care se aștepta de-abia pe la primăvară. Socrul său isprăvise tocmai de ospătat o strachină cu sarmale și mântuise aproape o mămăligă întreagă, iar acum golea o stacană cu vin roșu și stătea la taifas cu Mariana. După chelia transpirată și după chipu-i roșu și zâmbitor, se vedea că se simte foarte bine. Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]