1,494 matches
-
p. 465-466. footnote>. . Atribuțiile vornicului erau de a aplana neînțelegerile dintre săteni, de a lua în primire și a aduce la cunoștința locuitorilor ordinele trimise comunei de către Oficiul din Câmpulung, de a distribui sarcinile comunale asupra sătenilor, de a organiza straja și poliția locală <footnote Ion Nistor, op. cit. p. 30-35 footnote>. Deoarece administrația austriacă a constatat că organele locale, jurații, consilierii și vornicul erau supuși stăpânului, prin Oficiul Cercual a elaborat circulara nr. 10.932 din 29 august 1832, precizând că
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
care se referă la Veja ("Veța") și la Vadul Vejei: "Veța în limba leșească ari înțelegeri de un turn sau stâlp zidit..." Însăși noțiunea de "veghe" provine din latinescul "vigilare", care are și sensul de a păzi, a sta de strajă. Apoi, Al.I.Gonța preciza că "Istoricii noștri mai vechi și etnografii au observat că davele dacice erau fortificate și aveau turnuri de apărare (sau de veghe) în genul celor ale grecilor și ale burgului german". Legat de unele fortificații
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mai multă energie expresiilor discursului” și produce un „<<șoc-cognitiv>> în conștiința auditoriului”, acesta fiind pus în situația de a reflecta „asupra adevăratului <<tâlc>> al expresiei”. (idem:212). Deși decodarea are loc la nivel cognitiv, limbajul (mesajul) metaforic seduce relativ ușor straja critică a „gândirii raționale” accesând din plin sensibilitatea asediatului iar stările afective puternice determinate aici „modifică traiectele raționale ale gândirii” dându-le o coloratură afectivă. În cele din urmă transformă gândirea acestuia într-o „gândire afectivă”, care, lipsită de arma
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
subtilă de unire și separare ne o oferă Tițian în Sfânta Familie (figura 89). Puține redări ale subiectului permit figurii lui Iosif să domine centrul. În acest caz, poziția sa centrală este justificată de dubla-i funcție, de mediator și strajă. El este cel care îl prezintă pe băiatul păstor Fecioarei, dar, în același timp, tot | 131Centrii ca divizori el este cel care se asigură că domeniul sacru rămâne detașat de realitatea lumească, așa cum se cuvine. Capul lui Iosif ocupă verticala
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aștepta singură, căci tatăl său plecase pe drumul cunoscut sufletelor pământești. Orașul s-a plecat în fața filosofului, deschizîndu-i o carieră politică. Dar un om care a citit și socotit o viață întreagă în umbra templelor reci, care a stat de strajă la răsăritul tuturor planetelor, nu se putea împăca deloc cu clevetirile din Agora, cu gălăgia din port sau cu intrigile invidioșilor. Iși vându casa părintească și pământul. Strânse aurul, o luă pe bătrâna mamă și plecă tocmai în Grecia mare
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Ion Glanetașu 31. Cernatony - inspector, prieten cu Zaharia, pe care l-a numit învățător la școala din Pripas 32. Chițu Vasile - solgăbirău în Armadia, român în slujba statului maghiar 33. Ciocan Ion - directorul Liceului Românesc din Armadia 34. Ciocănaș Cosma - straja satului Pripas 35. comandantul poliției de frontieră-refuză să-i dea lui Titu un permis de trecere a frontierei în România 36. elevi de la Liceul din Armadia 37. Filipoiu - doctor în Armadia, naș la nunta Laurei Herdelea cu George Pintea 38
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
deci acoperite cu migala lucrului de croșetă. Una dintre trăsăturile specifice ale picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 ? Pictor Născut în anul 1933 în localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din pasiune și pun suflet! Nu mă consider talentată, dar, dacă mi s-au deschis astfel de posibilități, am profitat, ca să îmi pot realiza un vis, chiar daca am această vârstă!” S-a născut în 13 octombrie 1959, în satul dobrogean Straja, comuna Bărăgan, județul Constanța. Studii: Liceul industrial Debut artistic: 2006 Bibliografie și reprezentare grafică: Drumurile vieții, Ed. Anomal, București, 2007, pag. 318-330; Mirajele vieții, Ed. Lidana, Suceava, 2008, pag. 404-428; România din suflet, Ed. Boldoș, Constanța, 2008; Izvoarele vieții, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
deci acoperite cu migala lucrului de croșetă. Una dintre trăsăturile specifice ale picturii sale e umorul, umorul cu poantă, de unde și necesitatea citirii atente a imaginii” (George Stanca) (Pădureanu) Dulhac Sânica 1946 Tapițer Născută la 23 martie 1946, în satul Straja, comuna Asău, județul Bacău. Studii: 4 clase primare în satul natal. Păuna Ion 1933 - ? Pictor Născut în anul 1933 în localitatea Retevoiești, comuna Petroșani, jud. Argeș Studii: Învățător Debut artistic - 1965 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
folosite de sovietici au fost luate din custodia Fondului Bisericesc, făra a fi plătite ca atare sau a se fi lăsat bonuri valorice. Din documentele de arhivă reiese că în această primă etapă, pagube grele au suferit ocoalele silvice Putna, Straja, Solca și Pătrăuți. Situat în zona de contact dintre Podișul Sucevei și Obcina Mare, Ocolul silvic Putna ocupa în 1944 o suprafață de circa 10.847 ha pădure, din care sovieticii și-au însușit o cantitate de 4.500 mc
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
suprafață de circa 10.847 ha pădure, din care sovieticii și-au însușit o cantitate de 4.500 mc de lemn de foc, apreciată la o valoare de 104.490.000 lei/41.796 dolari.1 Pe teritoriul Ocolului silvic Straja, situat în vecinătatea celui cu centru la Putna, sovieticii s-au rezumat "numai" la a distruge o parte din cele 11 clădiri ale ocolului, pierderile fiind estimate la 22.585.300 lei/9.034,1 dolari. În aceeași perioadă de
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
231.000.000 lei/492.400 dolari. Pe lângă faptul că și-au însușit gratuit aceste instalații, sovieticii au mai luat și o serie de instalații și material rulant de la căile ferate din cadrul Fondului Bisericesc.1 Pierderile suferite de către Ocolul silvic Straja în ceea ce privește materialul lemnos, în perioada aflată în studiu, au fost evaluate la 85.134.000 lei/34.053,6 dolari, aceasta reprezentând contravaloarea a 15.696 mc lemn.2 Până la sfârșitul anului 1944, mai exact din septembrie și până în decembrie
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
prin mai, versurile lui Blaga: „ - Negrule, cireșule,/ gândul rău te-mprejmuie./ Jinduesc la taine coapte/ Guri sosite-n miez de noapte/ Om și păsări, duhuri, fluturi,/ nu așteaptă să te scuturi./ Prea ești plin de rod și vrajă,/ vine furul, puneți strajă!! (...)” E limpede coincidența. Nici că se putea o mai strașnică potrivire între realitatea din grădina învățătorului și ficțiunea artistică din creația poetului. Domnu’ Ionescu a știut dintotdeauna că toți copiii de după gard, adică din curtea școlii sau de peste drum, ținteau
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
pe dealurile de unde se vedea Moldova, M. Sadoveanu, Frații Jderi), anaforice substantivale ce intră în relații de anafore asociative ( În ziua de 14 septemvrie alaiul a ajuns în vederea Cetății Sucevii 1. Puntea 1' era lăsată; porțile 1'' se aflau deschise; străjile 1''' pe ziduri.). V. anaforă, deictic, referent. MOESCHLER - REBOUL 1994. SM LECTOR. În mod curent, prin lector se înțelege "cititor", cel ce are capacitatea (dobîndită) de a citi (adică de a recunoaște grafemele și literele ca semnificant și de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de ordine publică rurală și în 1830, când a apărut o jandarmerie (străjerie) a pământului. Un punct de cotitură important l-a reprezentat elaborarea Regulamentului Organic, în perioada 1830-1831, pentru că, sub raport militar, a prevăzut înființarea miliției naționale și a străjii pământești. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului Organic au fost adoptate Regulamentul Ostășesc pentru Miliția Pământească a Principatului Valahiei și Regulamentul pentru Miliția Națională a Moldovei, prin care s-au statuat recrutarea, organizarea și înzestrarea noilor formațiuni. Nașterea Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al Corpului 6 Armată. Soldatul Dumitru Marinescu, magazioner la plutonul trupei de la Marele Stat Major, a propus unor persoane să le vândă efecte militare, pe care a afirmat că le poate obține foarte ușor. O nemulțumire a populației din comuna Straja, județul Rădăuți, a fost semnalată după ce primarul a obținut aprobarea pentru a tăia 50 mc lemn de brad din pădurea comunală, însă a luat 63 mc, iar pădurarul Andrei Hasna nu putea să justifice lipsa a 1200 copaci, ceea ce impunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
publică. La 12 octombrie 1938 au fost create bresle de funcționari, meseriași și lucrători, iar la 16 decembrie 1938 a fost creat Frontul Renașterii Naționale, partid unic și singurul acceptat să funcționeze în legalitate. Alături de acesta au mai fost înființate Straja Țării, în care au fost încadrați toți băieții între 7 și 18 ani și fetele între 7 și 21 ani (15 decembrie 1938) și Frontul Național Studențesc (19 octombrie 1939). La 22 iunie 1940, Frontul Renașterii Naționale s-a transformat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În Ordinul General de Informații pe anul 1938 activitatea informativă a I.G.J. a fost îndreptată către următoarele probleme: 1. Starea de spirit a populației în general, unde au fost încadrate: populația rurală română, populația rurală minoritară, populația urbană, funcționarii publici, Straja Țării ș.a. 2. Curentele politico-sociale extremiste, în care un număr foarte mare aparținea extremei stângi (18), alte cinci fiind încadrate în curentele de stânga. 3. Spionajul. 4. Treceri frauduloase peste frontieră și atacuri de comitagii. 5. Alte acțiuni subversive. 6
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iunie 1939) a prilejuit un alt moment de afirmare a cultului personalității de către regele Carol al II-lea. Sub auspiciile sale, pe stadionul „Principele Carol” (A.N.E.F.) au fost programate să se desfășoare manifestări grandioase pentru „Ziua Tineretului”, organizate de Straja Țării. Conform atribuțiilor, Serviciul Poliției Sociale și al Informațiilor a asigurat toate măsurile necesare pentru protecția liderilor români și a demnitarilor autohtoni și străini prezenți la manifestare. Au fost efectuate cercetări informative/ contrainformative asupra stadionului și împrejurimilor, precum și asupra persoanelor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Orăștie "CONVIOR" - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Simeria "COMSIM" - Ș.A. "SIMIOR SIMERIA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Uricani "SOCIETATEA COMERCIALĂ MIXTĂ" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al orașului Vulcan "STIL-COM" - Ș.A. "STRAJA" - Ș.A. "UNIC" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Beriu "CREVALACT" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Densus "VACARU PESTEANA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Hărău "LACTOCHIM CHIMINDIA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Ilia "CALATIS-ILIA
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
MUNCELUL" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Satu Mare "FLOARE DE COLȚ" - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Scheia "PRESTĂRI SERVICII" SCHEIA - S.R.L. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Slatina "PRESTĂRI SERVICII" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Straja "BRODERIA" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al comunei Vicovu de Sus "PRESTĂRI SERVICII" VICOVU DE SUS - Ș.A. JUDEȚUL TELEORMAN - Sub autoritatea consiliului județean Localitatea Alexandria "EDITURĂ TELEORMANUL LIBER" - Ș.A. "LEGVATEL" - Ș.A. "SCAPIS" - Ș.A. "ȘCOALĂ DE ȘOFERI AMATORI" - Ș.A. "SIMPAS" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
Făurirea și întărirea statului de democrație populară, prietenia și alianța cu marea Uniune Sovietică, sprijinul și ajutorul ei dezinteresat și frățesc asigura independența, suveranitatea de stat, dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Române. Forțele armate ale Republicii Populare Române stau de straja hotarelor țării, suveranității și independenței poporului român, securității sale și păcii. Politică externă a Republicii Populare Române este o politică de apărare a păcii, de prietenie și alianța cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și cu țările de democrație populară, o
CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120983_a_122312]
-
17530 Jarfalla, Drabantv. 1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Segarcea nr. 2-4, bl. A 14, ap. 11, sectorul 6. 101. Moșuleț Camelia, născută la 23 iunie 1962 în localitatea Ivești, județul Vaslui, România, fiica lui Macovei Grigore și Straja Georgeta, cu domiciliul actual în Suedia, 17530 Jarfalla, Drabantv. 1, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Segarcea nr. 2-4, bl. A 14, ap. 11, sectorul 6. 102. Pușcașu Alexandrina, născută la 2 aprilie 1954 în localitatea Agigea, județul Constanța
HOTĂRÂRE nr. 218 din 19 mai 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118165_a_119494]
-
să-l învețe să rîcîie în pămînt, să astupe oase, dar el n-a vrut! alei pentru gheparzi, pantere, pume, tigri, aleea de la zimbru, terariul, păsăret, cuști pentru maimuțe, cu hornuri de sîrmă între ele, călătorii în scurte întoarceri, cu straja animalul de la început la sfîrșit, la macaz garda de onoare, constituită cu prilejul sosirii Dumneavoastră, Cămiloiu, Veveriță, Șarpe, Boa, Macac, Struț, nu sîntem porecle de soldați! Joi, 18 august, ora 7,15, la peronul gării Tîrgu Mureș, confuz în așteptare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării. 3.3.3. Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]